437 matches
-
romanii i-au căsăpit pe majoritatea răzvrătiților. Dar ei aveau și alte obiceiuri la fel de condamnabile care fac obrazul subțire al imoralului și revelatului iudeo-creștinism. Pe lîngă templul din Ierusalim funcționa un mare bordel în care își găseau desfătarea chinuiții rabini, leviții și alte lepre cu pofte nesățioase și puturoase. Aici își aveau sălașul de desfrîu femeile ,,kedeșe”, dar erau și bărbați, numiți în scrierile lor sacre ,,cîini” pentru că și la ei pederastia era la mare cinste încă din vechime. Acest nărav
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din tot - care după însemnarea numelui său, este întîi «Împărat al neprihănirii», apoi și «Împărat al Salemului», adică «Împărat al păcii». Fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, ... Iar el care nu se cobora din familia lor...”, adică a Leviților și ivriților cum este precizat în continuare. Degeaba spune el că Melchisedec nu avea spiță de neam, recunoascînd, că scrierea Evanghelia păcii a fost cunoscută de Neamuri înaintea lor, fiind dată de ,,Dumnezeul cel Prea Înalt - Împărat al păcii”. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce simbolizează, în existența cotidiană, distanța/retragerea/transcendența divinului față de treburile civile ale poporului. în sfîrșit, experiența exilului și a suferinței, atît de acută în tradiția iudaică, pune în fața conștiinței credincioase enigmatica retragere a lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
zic Români. Așa trebuie să facem și noi”. Dintre lucrările care urmează linia edificată de Moldovenii în istorie, publicate în ultimul deceniu al secolului trecut, mai pot fi menționate: Vladislav Grosul, Despre termenii norod moldovenesc și limba moldovenească, 1991; I. Levit, Mișcări pentru autonomia Basarabiei în anul 1918. Organizarea Sfatului țării. Atentatul la Republica Democratică Moldovenească, 1997; Istoria Republicii Moldova de la începuturi și până în prezent, lucrare colectivă a Asociației oamenilor de știință din R. Moldova „N. Milescu Spătarul”, 1997. Tot la sfârșitul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
decât s-ar crede că ar suficient ca să deschidă o cale chiar și spre mințile celor culți care, în materie de credință, concurează cu cea mai crasă ignoranță. În realitate, ar fi de datoria Seminariilor să-i pregătească pe tinerii leviți să știe să se exprime la îndemâna unei lumi neștiutoare, evitând acele formule subtile care, în mod sigur, nu sunt capabile să facă lumină în mințile celor de azi, când suntem scutiți chiar și de a mai gândi, pentru că totul ne
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dar destul de puțin vindicativ după aceea. Pilat din Pont, un sceptic, l-ar fi lăsat bucuros pe Isus să fugă. Succesorii lui Titus nu i-au pedepsit pe evreii care au supraviețuit distrugerii Templului, mulțumindu-se să deturneze impozitele vărsate leviților către fiscul imperial. Cruzimile romane erau fulgurante dar, cu excepția Cartaginei, fără prea multă înverșunare. Până și în persecutarea creștinilor, ei au acționat cu intermitențe, fără o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
niciun complex. Sunniți, șiiți, i-am cunoscut și pe unii și pe alții. Ați greși dacă i-ați judeca pe oameni numai după îmbrăcăminte. Nu turbanul și vălul fac din musulman un fanatic. Un Hassan Nasrallah îmbrăcat ca un preot levit e mai puțin medieval decât un Hariri în costum și cravată. Creștin fiind, am mai multe afinități cu această minoritate disprețuită dintotdeauna, dar țin la ea nu numai ca "minoritar", cuvânt pe care vă cer să nu-l utilizați cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ultima biserică din care am făcut parte, am înțeles ce a vrut să spună Domnul Isus prin parabola samariteanului milostiv. Cu toții ne dorim să fim asemenea samariteanului și clătinăm din cap, dând asigurări să nu fim vreodată asemenea preotului sau levitului; dar ceea ce ne scapă uneori din vedere este că, în anumite perioade din viața noastră, nu suntem niciunul dintre acești trei oameni: suntem chiar omul acela sărman care a fost bătut și lăsat aproape mort pe drumul spre Ierihon. Am
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cad, acel samaritean. Nu doresc să fiu un samaritean milostiv doar pentru că acesta a fost un personaj deosebit, lăudat de Isus în parabola respectivă, ci pentru că de multe ori am zăcut în mijlocul drumului, în timp ce se perindau pe lângă mine preoți și leviți foarte grăbiți și indiferenți. I-am văzut întorcându-și privirile în cealaltă parte, iar acest gest m-a afectat profund. Cei mai buni ,,prieteni” despre care credeam că pot interveni și ajuta, au trecut ,,pe alături”. Sunt convins că rănile
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
doresc să-mi petrec viața ajutându-i pe alții să facă acest lucru. Sunt conștient că nu toți au avut parte, ca mine, de brațele puternice ale unui Samaritean milostiv; mulți oameni zac în continuare, răniți de atitudinea respingătoare a levitului și a preotului. Cred ca ei mă așteaptă pe mine! M-au așteptat până acum cinci ani când am ajuns la ei și mi-au mulțumit. Dar astăzi oare nu mă mai așteaptă niciunul? Pe nicăieri? La tot pasul găsim
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
un grup de prozeliți ce vor da o nouă formă mozaismului, influențați de doctrina lui Zoroastru dar și de religiile filisteană și egipteană, avem descris felul cum s-a constituit frăția lui Israel. ,,9,1...Poporul lui Israel, preoții și leviții nu s-au despărțit de popoarele acestor țări, și au făcut urîciunile lor, ale canaaniților, hetiților, fereziților, iebusiți- lor, moabiților, amoniților, egiptenilor și amoriților. 9,2 căci și-au luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fii lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
amoroasă, care continuă cum ne spune Odiviu, dincolo de moarte, prin metamorfoza cuplului primitor în copaci. Că ospitalitatea este o datorie sacră, că ea trebuie împlinită cu mari sacrificii, ne-o arată numeroase povestiri în variantele lor multiple. Una dintre ele, Levitul din Ephraim a lui Jean-Jacques Rousseau, de sorginte biblică, atrage atenția în mod deosebit lui Alain Montandon, fiindcă ea exprimă, pe de o parte, frustrarea și nemulțumirea lui Roussseau, exilatul, față de contemporanii săi incapabili să respecte "frumusețea obiceiurilor, ospitalitatea", pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
parte, frustrarea și nemulțumirea lui Roussseau, exilatul, față de contemporanii săi incapabili să respecte "frumusețea obiceiurilor, ospitalitatea", pe de altă, pune problema limitelor ospitalității și, din nou, a excesului de ospitalitatea, care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Calipso în această scenă aranjată. Ospitalitatea simplă, hrana obișnuită, compusă din produsele luate direct din natură, predispun la dialogul inimilor și la comuniunea sufletelor. Amintirea timpurilor homerice și a celor biblice reapar mereu în gândirea despre ospitalitate. În acest sens Levitul din Efraim ne reține atenția în mod deosebit. Această povestiră, dragă lui Rousseau, ne miră prin violența ei neobișnuită la Jean-Jacques care e de acord că și-a găsit sursa de inspirație într-un "subiect atât de crud", unul din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
urmează cu destulă fidelitate Cartea judecătorilor în privința povestirii care primește însă o haină proprie. Ca și François Van Laër putem vedea în această adaptare interpretativă, ceva care servește drept "test de proiecție" care "excavează bazele psihismului". Într-adevăr Rousseau scrie Levitul după ce a trebuit să părăsească Parisul pentru că a publicat Emil. "Am părăsit Parisul cu inima strânsă de durere după decretul parlamentului" (Al doilea proiect de prefață). Angoasa, sentimentul de abandon, de singurătate, de neputință caracterizează această perioadă a unui om
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
seara era Biblia și am citit-o în întregime în felul acesta cel puțin de cinci sau șase ori. În seara aceea cum mă prindea somnul, am prelungit lectura până tărziu și am citit toată cartea ce se încheie cu Levitul din Efraim și care, dacă nu mă înșel, este cartea Judecătorilor, căci n-am mai deschis-o de atunci. Povestirea aceea mă impresionă mult și o continuam într-un fel de vis când deodată fusesem trezit de zgomot și lumină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
intervine ca o lovitură de teatru și întrerupe ospitalitatea primită este o dramă personală care îl determină să rescrie episodul biblic 322. "Farmecul" ideilor sale și ușurința pe care o mărturisește în a le reda323 este garanția reușitei agreabile a Levitului din Efraim, care "dacă nu este cea mai reușită din lucrările mele, va fi întotdeauna cea mai îndrăgită" și "freamătul unei inimi fără fiere, care departe de a se acri prin nefericirile ei, se mângâie cu ea însăși și găsește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l pedepsiți pe nevinovat"325 un strigăt care răspunde violării ospitalității ca unui viol asupra persoanei proprii. Povestea e binecunoscută. Concubina, ale cărei dorințe sunt împlinite simte o nostalgie pentru vârsta copilăriei și se întoarce acasă la tatăl ei326. Dar Levitul părăsit nu poate să o uite pe nestatornica și necredincioasa lui soție și merge să o regăsească la Bethleem. Aici el este primit cu o generoasă ospitalitate și rămâne trei zile. Dar tatăl îi impune ospitalitatea și îl reține și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe un ton amenințător: Să ne dai degrabă pe tânărul străin pe care l-ai primit sub acoperișul tău și frumusețea lui să fie plata pentru acest adăpost fără nici o învoială și pentru îndrăzneala ta. Căci ei îl văzuseră pe Levit în piață, dar cu o urmă de respect pentru cel mai sfânt dintre drepturi nu au vrut să-l găzduiască în casele lor pentru a-l silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
silui apoi. Uneltiseră însă să vină și să-l ia în toiul nopții fiindcă știau că bătrânul îi dăduse găzduire și se grăbeau acum fără rușine și fără socoteală să-l smulgă de la gazda sa"329. Beniamiții îl vor pe Levit, după ce au uneltit să nu-l găzduiască la ei ca să-și poată satisface nevoile împotriva naturii "Nu siluiți astfel Firea, nu violați sfânta ospitalitate" le spune gazda și le-o oferă pe propria lui fiică. Nu e nici o îndoială că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai au putere să se împotrivească: Vai, fata e deja moartă! Sălbatici ce nu meritați numele de oameni; urletele voastre sunt precum cele ale groaznicei Hienei și precum ea voi vă înfruptați din cadavre"331. Din respect pentru gazda sa Levitul își sacrifică femeia a cărei rușine e gata să o accepte, dacă ea n-ar fi deja moartă ceea ce îl face să o taie în douăsprezece bucăți pe care le trimite celor douăsprezece triburi ale lui Israel. Amestecul de cruzime
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al dimensiunii erotice a ospitalității pentru Rousseau. Bineînțeles, ar fi multe de spus despre limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme de libertate în care "nimeni nu domnea peste poporul Domnului." Levitul din Efraim, scrie Judith Still 333, este o povestire care se situează între starea absolută a naturii și societatea instituționalizată. Primele fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care "în furia ei pare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fundamente sociale (cu proprietatea bărbatului asupra femeii) nu sunt capabile să prezerve patima cumplită care "în furia ei pare să distrugă specia umana pe care ar trebui să o conserve", "turbare dezlănțuită și brutală", "înflăcărare avântată [...] funestă pentru oameni"334. Levitul din Efraim marchează ruptura istorică, catastrofa și consecințele ei, războiul, care rupe definitiv, s-ar părea (ca și tânăra fată care a rupt definitiv cu vârsta de aur a copilăriei sale zburdalnice) cu simplitatea moravurilor și absența legilor. Putem să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de littérature et de morale, Pléiade, II, 1316. 283 *Trad. rom. III, 144-145 (nota trad.). 284 Pléiade, I, 597. 285 Pléiade, I, 601. 286 După F. Van Laere, se regăsește această tendință către travesti și feminizare a lui Jean-Jacques în Levitul unde, identificându-se cu preotul și roba sa, el se devirilizează (François Van Laere, Jean-Jaqcues Rousseau, du phantasme à l'écriture. Les révélations du "Lévite d'Efraïm", Archives des Lettres Modernes, 1967 (8), nr. 81, pp. 30-31). Reamintim că "levitul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Levitul unde, identificându-se cu preotul și roba sa, el se devirilizează (François Van Laere, Jean-Jaqcues Rousseau, du phantasme à l'écriture. Les révélations du "Lévite d'Efraïm", Archives des Lettres Modernes, 1967 (8), nr. 81, pp. 30-31). Reamintim că "levitul" este un veșmânt femeiesc din secolul al XVIII-lea. Rousseau îi scrie Dnei de Verdelin: "Am îmbrăcat haină lungă și îmi înnod șireturile așa că mai mult de jumătate sunt femeie". 287 Pléiade, I, 168, *trad. rom. p. 219 (nota trad
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]