775 matches
-
Academiei, București, 1963, p. 276. Vezi Teofil Frâncu, George Candrea, Românii din Munții Apuseni, București, 1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1888 și Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de „eretic din secta albigenzilor”, vezi „franciscus”, sub voce, col. 976. N.A. Constantinescu, loc. cit. DA
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a Încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, În povești și mai ales În basmele fantastice, blestemele profane, dar și acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de Împărat și zânele sunt transformate În monștri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vocabularul, clasificatorii, structurarea spațială, gramatica, capacitatea de compunere a gesturilor și aspectul calm al interpretului, nivelul interpretării. Pentru interpretarea competentă din limbajul gestual În cel oral au fost identificate 69 de priceperi grupate În șase domenii : Înțelegerea lexicului limbajului sursă, lexiconul limbajului-țintă, Înțelegerea discursului limbajului-sursă, discursul limbajului țintă, vorbirea În public și Înfățișarea (aspectul) interpretului și calmul. În acest fel au fost evidențiate priceperile care pot fi mai ușor de Învățat și cele care necesită mai mult timp și experiență pentru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
al unei expresii depinde de „cerințele situației, dar este și un element de alegere personală, după cum emițătorul preferă acuratețea În dauna flexibilității, detașarea În dauna implicării,...”<ref id=”93”>Ibid., p. 5referință </ref>. Autorii disting două categorii de cuvinte ale lexiconului, după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
funcțiune un nou obiectiv energetic, în cotidianul Flacăra Iașului, nr. 11628/9 dec. 1983. 18.Cantemir, D. (1973)Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, București. 19.Caraman, P. (1988)Studii de folclor, vol.II, Ed. Minerva, București. 20.Cardaș , M. (1983)Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, Ed. Tehnică, București. 21.Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.N. (1972)Biogeografie, E.D.P.. București. 22. Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984, 1985) Repertoriul arheologic al
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
și a altor popoare europene, Ed. Moldova, Iași. 75.Merișca, C. (1983) Premisă pentru reconstituirea drumurilor medievale din Moldova, extr. din "Almanahul filatelic", București. 76.Miclea, I. (1971)Iașii marilor iubiri, Ed. Meridiane, București. 77.Mihăilescu, N., Ioachim, Gr. (1975) Lexicon de geologie, geografie, mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică și Enciclopedică, București. 79.Mititelu, D. (1975)Flora și vegetația județului Vaslui, Stud. Com. Muz. Ș t. Nat. Bacău. 80
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea sfântului Petru (1513) din Stanza d’Eliodoro, Raffaelo a creat un lexicon de personaje, limbaj corporal prin mișcări, aranjamente spațiale, efecte de lumină, armonii coloristice și narațiuni dramatice care vor servi ca punct de referință pentru viitorii artiști. Moștenirea lăsată de Raffaelo numit și Prințul pictorilor i‑a oferit artistului o poziție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
local. Pe baza informațiilor din presă și de pe rețeaua Internet, comentați una dintre problemele de geografie politică actuale. Bibliografie Apostol, D. (1988) Neștiuta natură, edit.Ion Creangă, București Allheim, K., Egger, K., Bäsler,Teufel, D. Die Umwelt des Menschen, Meyer Lexicon Verlag, Mannheim Amariței Șt. (1999) Economia protecției mediului în agricultură, Edit. Terra Nostra, Iași Bavoux,J., Bavoux, D. (1998), Geographie humaine des littoraux maritimes, A.Collin, Paris Beroutchachvili, N. N., Bertrand, G., " Le geosysteme ou Systeme territorial naturel " Revue Geographique des
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu contribuția unor români. Numărul savanților și scriitorilor ruși de origine română a fost preponderent în domeniul religios. De menționat Grigore Țamblac ajuns în sec. al XV-lea mitropolit al Kievului și Volyniei, succesorul său Pamvo Berinda autorul unui prețios lexicon slavo-rusesc și mitropolitul Petru Movilă. Alți patru ierarhi de origine română au fost Anastasie Condoidi, Arhiepiscop de Vologda, Ambrosie Zestri ajuns mitropolit al Moscovei, Gavriil Bănulescu - Bodoni originar din Transilvania; de numele lui este legată întemeerea orașului Odessa, conducerea bisericească
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
apariția și ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara luminii neamului românesc, proclamă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara luminii neamului românesc, proclamă și C. Diaconovici-Loga în 1821. Declarații identice pot fi întâlnite și în principate, precum în Oda râvnitoare spre învățătură a lui paris Mumuleanu: Fraților simpatrioți Un veac nou ni s-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unei epoce însemnate, când multe popoare ținute până acum în robie și întuneric își îndreaptă privirile spre o nouă libertate și o nouă civilizație. Un spirit de emulație filologică identică animă și pe Ion Budai-Deleanu, care pornește să compună un Lexicon român-german: Văzând că toate neamurile Europei au de mult lexicoanele sale, numai la neamul nostru lipsește o carte ce se poate zice spița cea dintâia a culturii, mă simt cu totul răpit spre acest scop înalt. Acordul în jurul acestei idei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
robie și întuneric își îndreaptă privirile spre o nouă libertate și o nouă civilizație. Un spirit de emulație filologică identică animă și pe Ion Budai-Deleanu, care pornește să compună un Lexicon român-german: Văzând că toate neamurile Europei au de mult lexicoanele sale, numai la neamul nostru lipsește o carte ce se poate zice spița cea dintâia a culturii, mă simt cu totul răpit spre acest scop înalt. Acordul în jurul acestei idei este unanim și cuvântul de ordine, în formularea lui Vasile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe din alte limbi, inconsecvențele și problemele care apar în abordarea sensurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
hear hear listen sound see see watch look taste taste taste taste smell smell smell smell feel feel feel feel Criteriul care stă la baza distincției dintre primele două clase este de natură aspectual-dinamică. Rogers (1974: 11) menționează că în lexicon există două intrări see din punctul de vedere al trăsăturilor temporal-aspectuale: într-o accepție, see desemnează o stare (engl. state), în cealaltă accepție, see desemnează un eveniment instantaneu (engl. achievement), parafrazabil, în sens larg, prin spot 'a observa; a zări
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile dintre sensuri, modul de abordare al lui Sweetser (1990) prezintă un dezavantaj prin faptul că analizează independent semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantica unităților lexicale, ignorând structurile sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintactice la care participă acestea. 2.2. Lexiconul generativ Cea de-a doua teorie la care ne vom raporta, implicit sau explicit, în anumite puncte ale lucrării de față a fost propusă de Pustejovsky (1995) - Lexiconul Generativ (engl. The Generative Lexicon). În analiza sa, autorul abordează contextele de ambiguitate lexicală și situațiile de multitudine a sensurilor unui cuvânt oferind explicații cu privire la modalitatea de generare a sensurilor noi pe baza unor "mijloace" finite. Autorul consideră că sensurile extinse sunt derivate pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ude florile.' În primul exemplu, structura subordonată, propoziția finită, primește o interpretare factivă, în timp ce în al doilea exemplu propoziția non-finită infinitivală are lectură non-factivă. Deși semantica construcțiilor la care participă verbul diferă, sensul rămâne același, "a pierde din memorie". În lexiconul generativ, sensul unui lexem nu poate fi determinat independent, ci printr-o corelație între structura sa argumentală (numărul și natura argumentelor predicatelor) și structura evenimențială. Relevant în acest sens este exemplul verbului build 'a construi' (Pustejovsky 1995), a cărui analiză
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru analiza verbelor de percepție În ansamblul lucrării, vom valorifica cele două modele prezentate astfel: (a) analiza lui Sweetser ne va servi la explicarea transferurilor semantice care se produc în interiorul sau între câmpurile lexico-semantice ale verbelor de percepție; (b) modelul lexiconului generativ ne va servi, în sens larg, la descrierea structurii sintactico-semantice a verbelor (vezi infra, Capitolul 4). Prin urmare, considerăm că cele două tipuri de analize prezentate sunt complementare în analiza clasei verbelor de percepție. 3. Polisemia verbelor Verbul se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de verbele de percepție atât în interiorul domeniului semantic al percepției (intracategorial), cât și dinspre domeniul percepției către alte zone conceptuale (intercategorial), alegem două modele complementare de explicare a mecanismelor polisemiei, a lărgirilor de sens/extinderilor semantice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ. Modelul cognitiv se bazează pe o definire mai laxă a conceptului categorie, arătând că unele categorii sunt mai difuze, nu sunt definite pe baza unui set bine stabilit de atribute necesare și suficiente și permit interferențe și suprapuneri ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ale membrilor care le constituie. În acest sens, categoria percepțiilor poate fi concepută ca permițând acelorași termeni să fie folosiți pentru a desemna procese fiziologice, circumscrise domeniului perceptual, și procese exterioare domeniului percepțiilor, aparținând domeniului cognitiv/afectiv/predictiv etc. Modelul Lexiconului Generativ arată că unitățile limbii nu pot fi descrise și caracterizate printr-o listă de sensuri independente, ci trebuie interpretate în contextul mai larg al dependenței dintre context și sens. Pustejovsky, autorul acestui model, arată că semantica cuvintelor se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]