3,680 matches
-
o venit de vreo două ori la mine și gata. (Râde.) Nu mai erau bani... Și-o-nceput să vină pocăita astălaltă. Eu așa-i zic (râde) lu’ nevasta, pocăită. Și m-am împăcat cu ea din nou. M-am liberat din nou și m-am dus la ea. Stătea la ai mei, casă mare, două camere făcute, lângă bucătăria de vară. Domnul ăsta, care l-am omorât acuma... normal, eu acuma am avut scandal cu altul, nu cu ăsta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
n-o chinui. Adică, mie mi-e indiferent când mor, odată tot trebuie să mori... Și-așa am trăit degeaba! Nu zic că scap; dacă scap, ce fac? Sau și-acuma, mă eliberez; la 60 de ani știu că mă liberez. Chiar să vrei, și n-are cum să mă mai țină. Eu, prostii, ca să fac alte minuni, aici nu fac. Păi, și-atunci, dacă mă liberez la 60 de ani, dimpotrivă, e mai mare chinul pentru mine atunci, afară. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ce fac? Sau și-acuma, mă eliberez; la 60 de ani știu că mă liberez. Chiar să vrei, și n-are cum să mă mai țină. Eu, prostii, ca să fac alte minuni, aici nu fac. Păi, și-atunci, dacă mă liberez la 60 de ani, dimpotrivă, e mai mare chinul pentru mine atunci, afară. Eu copiii nu i-am crescut, am doi, dar nu cu pocăita mea. Pensie - nu. Servici - nu. Casă, nu cred... că moșnegii au murit și frații au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mă mai ghionteau, mă mai bodrogăneau pe la școală; mă prindeau doi-trei, mă luau și... N-aveam ce să le fac. Aș fi vrut eu, dar nu știam ce să le fac. Ei, după ce m-am mărit acuma și m-am liberat după a doua sau a treia pușcărie (și toți au ajuns bine; vreo patru dintre ei îs preoți, ingineri, oameni la locul lor), am început să-i bat acuma pentru ce-mi făceau atunci. Unu-i preot și o rupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mi-a găsit, mulțumesc, un loc de muncă: ICSIM Oltenița. Acasă, tot greu, cu mamă de-a doua, orice aș fi făcut, bune-rele, tot nu eram la sufletul ei. M-am căsătorit. Cu femeie cu doi copii, eu, cu meserie, liberat de armată. Această femeie m-a luat la avantaje, să-i cresc copiii, fiind și mai mare cu patru ani. N-am trăit mult cu ea. Ai mei n-au vrut-o și ne-am despărțit. Prin rude, prin astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pușcăriașii învață să mai lași și de la tine. Deci să nu trăiești cu impresia că, dacă vii la pușcărie, cu ce-ai venit așa vei fi toată pușcăria. Nu. Ați observat dumneavoastră că mulți, când îi arestează, zice: „Când mă liberez, tot astea am să fac, am să omor, am să dreg...“. Poate ați observat sau, eu știu?, nu se mai întâmplă asta. Cu timpul, pușcăriașul se schimbă. Deci îl face un om mai blând, mai înțelegător, mai cuminte. În sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
trei ani și-am făcut doi ani și două luni. Tot la Jilava. Dar am ieșit la muncă atunci și, la muncă, trecea mai repede timpul. Deci am fost și la câmp, la sapă, la cules. Și, până m-am liberat, am fost la serele Popești. La roșii, la castraveți. Aveai o mâncare mai bună. Pentru că muncești, nu? Deci nu stăteai pe cameră... Dar nu-ți mai trebuia mâncare acolo. M-am eliberat pe 14 noiembrie. În primele zile de libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Era un om oarecare. Și nu cred că plângea cineva după el. Poate că-și plângea singur de milă. Eu consider că, dacă ar fi venit să ceară ceva și fără să amenințe, poate că era altceva. Când m-am liberat în ’93, am spus că, dacă de-acum încolo mai simt pe vreunul că vrea să-mi facă rău, îi fac eu rău, ca să nu mai sufăr eu din cauza lui altul. Păi, de ce să vin la pușcărie degeaba, că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
aia și ar fi spart-o doi prieteni de-ai mei. Dar, totodată, c-au fost dați în primire. De cine? Nu știu. Îi bănuia pe doi inși: unu’, Mortu’ și mai era încă unul. Și deci, după ce m-a liberat, după ce-am făcut cele zece zile, am mai stat cinci zile și ne-am întâlnit cu respectivul la Olimpia. Acuma, eu efectiv n-aveam treabă cu el. Că nu mă dăduse pe mine-n primire. El a zis: „Băi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
condamnare între 15 și 25 de ani sau pe viață“. Au scris a doua zi, nici rechizitoriul nu-l aveau. E o chestie care deranjează, nu e bine. A fost la ProTV, că noi sperăm, că visăm că ne vom libera - mă pune să mă gândesc dacă merită să mă port bine ca să mă liberez. Nu e bine, reporterul își face reportajul și gata, dar dă de furcă penitenciarului, trebuie să vină magistrata să ne explice - nu vă luați după idiotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
zi, nici rechizitoriul nu-l aveau. E o chestie care deranjează, nu e bine. A fost la ProTV, că noi sperăm, că visăm că ne vom libera - mă pune să mă gândesc dacă merită să mă port bine ca să mă liberez. Nu e bine, reporterul își face reportajul și gata, dar dă de furcă penitenciarului, trebuie să vină magistrata să ne explice - nu vă luați după idiotul ăsta. Da, ne dereglează și fizic, și psihic. De exemplu, ieri am fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
era exact o repetare a tuturor infracțiunilor care le-am comis în acest interval de ani ’86-2000. Asta mă face să cred că totuși în ciuda celor spuse de mulți că voi mai sta aici trei vieți, eu totuși mă voi libera și cred că așa va fi, nu știu cum să mă explic dar sunt aproape sigur și știu că timpul nu este prea îndepărtat veți vedea că nu mă înșel indiferent ce voi face în continuare aici cât voi fi închis, fapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
niște suc și niște pachete de biscuiți. A fost prins și condamnat la un an de închisoare și trimis la penitenciaru Aiud. De regulă el făcea dintr-un an șase sau opt luni de închisoare după care trebuia să se libereze. După câteva luni băiatul a împlinit optisprăzece ani și a fost scos să lucreze la o fermă din exterior, sub supravegherea paznicilor înarmați. Doi deținuți bătrâni l-au obligat să evadeze cu ei. Cei doi trebuia să-l dezarmeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
un pictor „gîndirist”, Francisc Șirato: „Arta țăranului român e de invențiune, de concentrare, pătrunzînd prin sentiment pînă la esențialul formei. El nu copiază și nu imită natura. Natura o spiritualizează prin purificare și o exprimă printr-un echivalent geometric forma liberată de existența corporală. Pe covoare și scoarțe, linia, pătratul și alte forme geometrice sînt organizate și proporționate dimensional, în colori primare, ce sînt gustate cu puterea unui spiritualism estetic” („Arta plastică românească“, în Gîndirea, anul IV, nr. 1, octombrie 1924
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alegoric, pe cînd acesta cu cele cinci prisme e complect, panoramic”), masca mobilă („este antica mască a actorilor eleni, care diferă totuși de aceea a actorilor de odinioară prin aceea că nu e fixă (...) îndepărtînd psichologic actorul de public și liberînd creatura poetică de comediant”) și punerea în scenă fotoelectrică („are ca scop de a furniza într’o clipă o adîncime convenabilă sketchurilor teatrului sintetic și danțurilor”). Reinterpretarea modernă (futuristă) a marii tradiții italiene îl îndreptățește pe Bragaglia să se autointituleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
penitenciare, câștigând chiar și un premiu pe țară, în mai 1974, cu un montaj foto în cinstea Primului Congres al Frontului Unității Socialiste, care avea loc chiar în acea lună. La amnistia de 23 august același an, Urdinare a fost liberat, romancierul rămânând în continuare să-și ispășească pedeapsa. A făcut imprudența să-l roage pe fotograf să treacă din când în când pe la soția lui, Șfița, profesoară de literatură la Liceu, și să-i mai țină de urât, s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care luminează și descoperă toate!” a spus gândul. ”Facă-se Voia Ta...” Se rugă Iorgu... ”- Voia lui dumnezeu este libertatea prin care ni se îngăduie libertatea noastră omenească cu toate urâciunile din voia noastră. Avem Voia lui Dumnezeu să ne liberăm voia de toate slăbiciunile noastre, de ură și păcat, pentru ca voia noastră să se deschidă și să se formeze după Voia Lui. ”Precum în Cer așa și pe pământ... Continuă el să se roage... ”- Deși planurile sunt despărțite prin prăpastii
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
închipui că te voi părăsi. Nu, îmi fac o datorie sfântă să-ți dau și mai departe, de la distanță, ocrotirea mea." Atât de mult înduioșau pe Stănică aceste ficțiuni, încît se simțea bun la suflet, victima chiar a bunătății lui. Liberat prin aceste două ipoteze de Olimpia, făcea apoi planuri mărețe, fie că noua G. Călinescu nevastă era o femeie "consumată", fie că, mai bătrână, avea o considerabilă avere. Nici Georgeta nu-i displăcea. Era frumoasă, cu relații care erau mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
platitudine feminină stingea totul. Avusese dreptate fata: "noi nu trăim decât cinci-șase ani!" - Și... și de ce v-ați despărțit? - O! pentru nimic. Eram prea bătrân, vedeam că se plictisește,era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși. S-a căsătorit bine și-mi scrie, uneori. Pe dumneata te-a iubit foarte mult și mi-a spus chiar că, dacă ar ști că suferi, nu s-ar da înapoi de a mă înșela cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
permite să-și asume pretenția de-a reprezenta poporul. Trebuie să fie recrutați prin cooptare, întrucît contrar principiului egalității, este exclus recursul la moștenire deși secretarul partidului socialist francez își alege singur succesorul! Cît despre alegerile autentice, ele ar restabili libera concurență între candidați. Așadar, fiecare dintre aceștia este ales de un organ de vîrf (comitet director, birou politic, secretariat etc.) în funcție de gradul de asemănare cu un prototip uman și de loialitatea față de partid. Apoi sînt supuși ratificării populare care adesea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
penal român, liberarea condiționată are un caracter discreționar, în sensul că beneficiul său este pentru condamnat o vocație și nu un drept, caracter ce rezultă explicit din alin.1 al art.59, Cod penal, care folosește sintagma "condamnatul ... poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei". Tradițional, în reglementarea instituției liberării condiționate, predomină condițiile și criteriile care îngăduie o corectă evaluare a personalității infractorului după condamnare, pe timpul executării pedepsei în principal. Acest lucru este firesc pentru că, dacă în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiționate privind executarea unei fracțiuni din pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii în regim de detenție poate fi liberat condiționat, după ce a executat o fracțiune din durata pedepsei, conform cu prevederile cuprinse în art.59, 591, 60 C.pen. Procentul de pedeapsă care trebuie executat în penitenciar este stabilit de lege diferențiat, în raport de durata pedepsei aplicate, forma de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o făcuse, abundent, În legătură cu poezia, Într-un mare număr de articole-manifest. „Simt - scrie el În Obrazul de cretă - că un alfabet se trezește În lunecarea mea, că În curînd va trebui să tai alte forme pentru păsările care se vor libera din șoaptele mele. Și iată-mă-s ca un giuvaiergiu: iau În mînă ceasornicele mici de vorbe, le clatin Încet lîngă auz, aștept din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. Mărturisire aproape argheziană, Întărită și În poemul ce dă titlul volumului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un sistem foarte complicat de variante, fie la o mulțime de întrebări simple, de tipul Da/Nu. Să presupunem că avem întrebarea: ξ Pe care dintre următoarele trei ziare le-ați citit în ultima săptămână? 1. Evenimentul zilei 2. România liberă 3. Adevărul Un subiect oarecare poate să nu fi citit nici unul, și atunci nu se va încercui nimic (ori se prevede o variantă separată pentru acest caz), poate să fi citit un singur ziar, și atunci se încercuiește un cod
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]