661 matches
-
ar adresa unui copil, ori de câte ori nu e nimeni în preajmă: "E timpul să te culci, draga mea", "Vai, Melania, ce distrată ești" etc. Încolo, pare o femeie de treabă. Blândă, îndatoritoare. ― Pare, într-adevăr... Și domnul Matei? ― Sculptorul? O mică lichea. Nu s-a sfiit deloc să-mi facă curte, o curte grosolană, la cinci minute după sosire. Grigore Popa e un bătrân morocănos și ca toți bărbații care au depășit 60 de ani, sau aproape toți, îngrozitor de nepoliticos cu femeile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
toate acestea se vor ivi și anii eliberării și ai dreptății. în Liniște mijește o firavă speranță fiindcă, deși „Liniște de moarte-i în cetate/ Numai ceasul vremurilor bate/...Că-nțelege ce se pregătește .” în timp ce „înfloresc ororile,/ Mișună potăile,/ Mișună lichelele”, poetul, cetățean îngrijorat și responsabil se întreabă, nu fără motiv temeinic „Doamne, oare ce-i aice/ De toți tac și unul zice?” Această crucială întrebare ne-o puneam și noi, gândind că în acest veac bezmetic se puseseră „La gură
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
surpriză. Și-a dat seama de asta imediat ce a menționat Africa și ONU. Povestea viața ei, ca și cum ar fi fost a lui. Era o șmecherie perfidă. Totuși, nu de asta era ea neliniștită: a mai avut de-a face cu lichele. Omul ăsta părea să știe totul despre ea. Inclusiv despre - cum o numise? - „greșeala“ ei. Nu sunt aici să te cert. — Dar nici pentru o mediere nenorocită de divorț, nu-i așa? N-am de cine să divorțez. Sunt așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
când orașul ăsta este una dintre cele mai reputat capitale ale viciului din întreaga lume civilizată? urlă Ignatius pe deasupra mulțimii din fața magazinului. Orașul acesta este vestit pentru jucători de noroc, prostituate, exhibiționiști, anticriști, alcoolici, sodomiți, drogați, fetișiști, onaniști, pornografi, escroci, lichele, păduchioși și lesbiene, toți chiar prea bine protejați de atâta corupție. Dacă ai puțin timp, o să fac efortul de a discuta cu dumneata problema delictelor, dar nu face greșeala de a te lua de mine. Polițistul îl apucă pe Ignatius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
făcu ghemotoc și o aruncă la coș cu precizia-i caracteristică. Necazul nu era că ar fi vrut ea însăși să se mărite cu el, pentru că, tânăr om de afaceri promițător sau nu, se dovedise totodată va fi o tânără lichea promițătoare. Ceea ce o deranja era că ea nu avea capacitatea să facă relațiile ei sentimentale să dureze. Spre deosebire de mireasa îmbujorată, care părea să creadă într-adevăr că bărbații sunt ființe superioare, aidoma zeilor, Fran avea tendința să observe într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
este aceea de a te inventa pe tine Însuți. Pericolul este că, din acest proces, poți răsări ca o creatură nu pe de‑a‑ntregul umană. Arta deghizării e atât de avansată, Încât poți fi sigur că subevaluezi numărul de lichele cu care te‑ai ciocnit. Dar un geniu ca Rakhmiel nu izbutea totuși să disimuleze clocotul impetuos sau, dacă preferați, ticăloșia naturii lui. Avea noțiuni despre decență care se trăgeau Încă de la romanele lui Dickens, dar avea un REM păcătos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să vă omor... ARTUR: Mai spune, mai spune... Mai povestește ceva. Dumneata povestești foarte frumos... (Chicotește către GARDIAN.) Să vezi ce frumos povestește... CĂLĂUL: Adevărul e că mi-e frică, mi-e o frică grozavă... Sunt un fricos și o lichea. Pot să ies? GARDIANUL: Ieși. CĂLĂUL (Iese și dă cu ochii de ARTUR care răsfoiește o carte.): Ce faci? Îl lași să citească? GARDIANUL (Plictisit.): Ce vrei? Lasă-l să citească. CĂLĂUL: Nu-l lăsa, Bruno, nu-l lăsa! Osândiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și pe mine! (Pătrunde în sală.) Nici eu nu sunt mulțumit! Și eu sunt de-al vostru! ORBUL, PRIMUL BĂRBAT, AL DOILEA BĂRBAT, BĂRBATUL CU TOMBERONUL, OMUL CU SACAUA, FETIȘCANA, VIZITATORUL: — Ba nu! Afară! Afară! — Tu să taci! Ești o lichea! Ai trădat teatrul! Nu ți-a păsat niciodată de noi. — Te-ai lingușit în fața directorului. Știm noi. Ești o cârpă! Nu ești om. — Ce credeai? C-ai s-ajungi celebru cu un rol de nimic? — Ți-am spus c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pus în mormânt, gata. Boul ăsta de Bruno mi-a pus capăt... IOANA: Ce s-a întâmplat, Bruno? CASIERUL (Depunându-l pe ȘEFUL GĂRII pe bancă.): Ușor... ușor... Așa... ȘEFUL GĂRII (Aruncându-i o privire furioasă lui Bruno.): Pui de lichea! (Către IOANA.) M-a răsturnat, mi-a făcut vânt în groapă. Ho-ho-ho... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Lui Bruno.): Ce s-a întâmplat? Spune! Unde-i drezina? Cum mai plecăm acum? CASIERUL: Unde să plecăm? Hi-hi? Credeam că n-o să vă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Revenind la Paul Goma, despre el va fi vorba și În relatarea unui eveniment cultural găzduit de Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Cum să mă mai Încred În intelectualii noștri de acum, dacă și Gabriel Liiceanu, autor al celebrului „Apel către lichele”, s-a lăsat sedus de arta mefistofelică a flatării și a lingușirii, devenind, În 1993, o lichea dintre cele mai dezgustătoare?! Prezentându-i pe scriitorii Virgil Ierunca și Monica Lovinescu pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, În ziua de 14
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț. Cum să mă mai Încred În intelectualii noștri de acum, dacă și Gabriel Liiceanu, autor al celebrului „Apel către lichele”, s-a lăsat sedus de arta mefistofelică a flatării și a lingușirii, devenind, În 1993, o lichea dintre cele mai dezgustătoare?! Prezentându-i pe scriitorii Virgil Ierunca și Monica Lovinescu pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, În ziua de 14 Septembrie 1993, domnul Gabriel Liiceanu și-a exprimat regretul că Încă n-au fost botezate două bulevarde
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
numele Virgil Ierunca și Monica Lovinescu.” Auzind aceasta, Îmi veni așa de mare greață că era să vomit În sală. Ca să nu se fi petrecut asemenea scenă, ieșii repede afară. Nu trecuse decât puțină vreme de când fusese lansat „Apelul către lichele” și iată că autorul lui se afirma ca lichea sadea. Pentru că nu știu adresa domiciliară a Domniei Voastre, de aceea Îl rugai pe camaradul Vasile Afilie să vă Înmâneze această scrisoare de felicitare. Cu stima cea mai Înaltă și cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
veni așa de mare greață că era să vomit În sală. Ca să nu se fi petrecut asemenea scenă, ieșii repede afară. Nu trecuse decât puțină vreme de când fusese lansat „Apelul către lichele” și iată că autorul lui se afirma ca lichea sadea. Pentru că nu știu adresa domiciliară a Domniei Voastre, de aceea Îl rugai pe camaradul Vasile Afilie să vă Înmâneze această scrisoare de felicitare. Cu stima cea mai Înaltă și cu admirație din ce În ce mai mare, Mihai Stere Derdena, fost deținut politic
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Oglinda (din Câmpina), Prahova (din Ploiești) etc. Semnează și cu pseudonime. Laitmotivul activității sale publicistice Îl constituie convingerea Înfricoșătoare că pieirea neamului românesc devine inevitabilă prin degradarea morală, la maximum, a intelectualității, clasă alcătuită, mai ales după 1944, exclusiv din lichele și din iude. Datorită, Îndeosebi, intelectualității s-a ajuns, În timpul regimului comunist, la performanța oribilă ca Partidul Comunist Român (recte Partidul Criminalilor Români) să numere În rândurile sale circa 4.000.000 (patru milioane), de cetățeni români majori, ceea ce Înseamnă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
putem spera Într-o reală șansă de regenerare morală a intelectualității românești. Însă adevărul spune că cel puțin 999 la mia de intelectuali trecuți de 18 ani, În 1989, au fost informatori, corupți, hoți, mincinoși, falsificatori ai istoriei, tembeli și lichele. De aceea România-i pe ultimul loc În Europa din orice punct de vedere. Să fie limpede că edificarea unei economii prospere și competitive prin minciună, corupție, ateism și hoție, prin Încadrarea a o sută de angajați În loc de zece (cum
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din Mișcare comunicaseră confidențial Hangerlioaicăi că ei Prostimea (fr.). G. Călinescu s-ar fi urnit, dar n-aveau ordine. Dimpotrivă, li se spusese să stea absolut liniștiți până la noi instrucții. Asta însemna, după prințesă, că Mișcarea însăși era compusă din lichele. Hangerlioaica ar fi născocit cu toate astea și alte soluții, dacă n-ar fi fost înștiințată că a doua zi de dimineață la orele opt va avea loc execuția. O înștiințare similară primi și Ioanide, care vesti că nu înțelege
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
destin personal care nu este nici măcar fastuos. Ci doar demn. Cu toate acestea, demnitatea pe care o întruchipează astfel de personaje nu numai că nu este rememorată de cei mulți, ci este chiar denigrată. Gabriel Liiceanu notează în Apel către lichele referindu-se la tratamentul pe care-l oferă societatea romănească post-totalitară prin ziariștii săi, Doinei Cornea: ”Cultul eroilor și al sfinților nu-l au decăt oamenii care pot recunoaște ca superior ceea ce le este întradevăr superior. Noi ne acceptăm eroii
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
Scrieri - Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; ed.revăzută Humanitas, 1994); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991); Apel către lichele (Humanitas, 1992); Cearta cu filozofia (Humanitas, 1992). Traduceri din Platon, comentatori aristotelici și filozofi germani (Heidegger, Schelling). EDITĂRI - Epistolar (Cartea Românească, 1987), C.Noica, Jurnal de idei (Humanitas, 1990) ș.a. GABRIEL LIICEANU Despre limită HUMANITAS Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE (c
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
afecte: de spaime, de speranțe, de ură, de iluzii risipite. În acest context de paroxism afectiv, de coborâre patetică până la stratul ultim al ființei noastre sociale, până la crusta groasă de minciună, ticăloșie și duplicitate, am scris rândurile intitulate Apel către lichele și, apoi, vreme de doi ani, textele "patetico-politice" strânse într-o carte sub acest titlu. Tocmai pentru că emoția acelor ani a fost exprimată acolo ca atare, pentru că nu am putut să mă desprind de ea și să o prelucrez, într-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a trăit până la capăt în afara victimei și a fiicei ei care și-a pierdut, o vreme, somnul? 3 iunie Interesant cum, după Revoluție, felul în care orizontul social al vieții mele s-a lărgit poate fi măsurat și după anvergura lichelelor pe care le-am cunoscut, înainte, atât numărul cât și calitatea lor erau fatal determinate de "cercul strîmt" al vieții fiecăruia dintre noi. Nu puteai întîlni mai multe lichele decât îți permitea lumea în care te mișcai. Și cum lumea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vieții mele s-a lărgit poate fi măsurat și după anvergura lichelelor pe care le-am cunoscut, înainte, atât numărul cât și calitatea lor erau fatal determinate de "cercul strîmt" al vieții fiecăruia dintre noi. Nu puteai întîlni mai multe lichele decât îți permitea lumea în care te mișcai. Și cum lumea aceasta se rezuma îndeobște la lumea profesiunii tale, lichelele pe care le puteai cunoaște proveneau din rândul colegilor de serviciu și al ierarhiei din care făceai parte. Fiecare branșă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cât și calitatea lor erau fatal determinate de "cercul strîmt" al vieții fiecăruia dintre noi. Nu puteai întîlni mai multe lichele decât îți permitea lumea în care te mișcai. Și cum lumea aceasta se rezuma îndeobște la lumea profesiunii tale, lichelele pe care le puteai cunoaște proveneau din rândul colegilor de serviciu și al ierarhiei din care făceai parte. Fiecare branșă, apoi, avea, în funcție de importanța ei socială, o densitate diferită de lichele. De pildă, la Institutul de Filozofie al Academiei, unde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lumea aceasta se rezuma îndeobște la lumea profesiunii tale, lichelele pe care le puteai cunoaște proveneau din rândul colegilor de serviciu și al ierarhiei din care făceai parte. Fiecare branșă, apoi, avea, în funcție de importanța ei socială, o densitate diferită de lichele. De pildă, la Institutul de Filozofie al Academiei, unde am lucrat primii zece ani după terminarea facultății, densitatea de lichele era maximă, pentru că era vorba de o "instituție ideologică din linia întîi a frontului" (după cum mi-a explicat tov. Radu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
serviciu și al ierarhiei din care făceai parte. Fiecare branșă, apoi, avea, în funcție de importanța ei socială, o densitate diferită de lichele. De pildă, la Institutul de Filozofie al Academiei, unde am lucrat primii zece ani după terminarea facultății, densitatea de lichele era maximă, pentru că era vorba de o "instituție ideologică din linia întîi a frontului" (după cum mi-a explicat tov. Radu Pantazi, secretarul de partid al Academiei prin anii '70, ca preludiu la eliminarea mea din Institut tocmai "pe motive ideologice
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lăsând să se vadă elasticul sleit al unor șosete intrate pe jumătate în pantofi, m-a lăudat ca pe unul dintre "heideggeriologii de seamă ai culturii noastre" sau ceva în genul ăsta. Lucrul mi s-a părut firesc. Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între "ascuns" și "pe față", între lovitura dată pe la spate, în întuneric, și lauda rostită în față sau în public. Voi reveni când voi ajunge la lichelele de altă anvergură din zilele noastre. Sigur este că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]