760 matches
-
ori pe zi. Rețeta autorului frunze de mentă (Mentha x piperita), urzică vie (Urtica dioica) și păpădie (Taraxacum officinale), fructe de anason (Pimpinella anisum), chimen (Carum carvi) și mărar (Anethum graveolens), rădăcini de valeriană (Valeriana officinalis) și obligeană (Acorus calamus), lichen de piatră (Cetraria islandica) și coada calului (Equisetum arvense). Durata tratamentului este de 2 luni consecutiv, cu repetare de 2-3 ori pe an. În uz extern, pe zona pacreasului și a abdomenului, se unge cu alifie de gălbenele și apoi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de 20 de zile, având acțiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente și antiinflamatoare, datorită conținutului ridicat În saponozide triterpenice, rezine, derivați flavonici și ulei volatil. Se mai utilizează : -vin de rozmarin și de rădăcini de tătăneasă ; -tinctură de mușețel, urzică vie și lichen de piatră ; -ulei de cătină cu sunătoare și cicoare. Rețeta autorului : Calendula officinalis, Hypericum perforatum, Corindrum sativum, Matricaria chamomilla, Achillea millefolium, Acorus calamus, Symphytum officinale, Humulus lupulus. Aceste amestecuri au acțiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante pentru dureri, protectoare a mucoasei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și anestezice. *Infuzie din frunze de uscate și mărunțite de roiniță, mentă sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice și antidiareice. *Infuzie din herba de busuioc, coada șoricelului, mătăciune, sunătoare, țintaură sau lichen de piatră din care se beau câte 2 ceaiuri călduțe pe zi, după mesele de prânz și seară, cu efecte antiseptice, În favorizarea secrețiilor digestive și calmarea durerilor. Rețeta autorilor *Calendula officinalis + Cetraria islandica + Hypericum perforatum + Matricaria chamomilla + Melissa officinalis
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
macerate și se consumă Întreaga cantitate În cursul zilei, cu fracționare În 3 reprize. Plantele rămase după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă pe zona pancreasului. *Tinctură 10 % din amestec cu flori de urzică moartă, frunze de tuia, rostopască, lichen de piatră, rizom de obligeană și fructe de fenicul (În părți egale) din care se iau 10-20 picături de 3 ori pe zi, după mesele principale, Într-o cură de 1-2 luni pe trimestru. *Sirop de creson (câte o linguriță
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din amestec cu flori de coada șoricelului, frunze de patlagină și păpădie din care se ia câte o linguriță Înainte de mese. *Siropuri de patlagină, păpădie și urzică din care iau câte o lingură de 3 ori pe zi. *Pulbere din lichen de piatră, uscat și măcinat fin din care se iau 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acțiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau Echinaceea (În proporții egale). *Pulbere din amestec cu gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o linguriță de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mese, ținută sublingual câteva minute și apoi se Înghite cu puțină apă. În uz extern se aplică pe abdomen: *comprese cu decoct de coada calului, flori de trifoi roșu, lichen de piatră și Bitter suedez, ținute câte 2 ore dimineața, după-amiaza și În timpul nopții; *masaje cu extracte uleioase de gălbenele, coada șoricelului, patlagină sau cătină albă. Apiterapia Mierea de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rădăcini de tătăneasă, bogate În alantoină, cu rol În inhibarea proceselor tumorale, din care se ia câte o jumătate de cană, dimineața și seara, Într-o cură de 30 de zile, urmată de o pauză de 7 zile; *pulberi din licheni de piatră și trifoi roșu din care se iau câte 4-6 lingurițe pe zi, pe stomacul gol; *ulei din cătină albă, bogat În vitamina C, din care se iau câte o lingură de 3 ori pe zi, Înainte de fiecare masă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
plafon s-a executat folosindu-se, la iluminat, lămpi (21), dintre care una, din gresie roșie, era decorată și depusă ritual în fântână. Celelalte erau pregătite din fragmente de gresie, sau calcar, scobite, și cu un șanț pentru scurgerea culorii. Licheni și bucăți (tije) de ienupăr erau, de asemenea, folosite la iluminat. S-a constatat că o astfel de lampă lumina ca o lumânare, timp de o oră. 17 urme de scări-schele au fost semnalate în timpul săpăturilor, în cavitățile de lângă
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
800 m (1.000 m) pentru munți (există, însă, și abateri de la aceste valori). TRECĂTOARE vezi PAS. TSUNAMI val oceanic provocat de un cutremur sau de explozia unui vulcan submarin (termen japonez). TUNDRĂ tip de vegetație zonală, alcătuită din mușchi, licheni și arbuști pitici; este caracteristică regiunilor subarctice (subpolare) din nordul Eurasiei, Americii de Nord și insulelor din Oceanul Arctic (Înghețat), neacoperite de zăpezi persistente. ȚIPARUL ELECTRIC pește din apele Americii de Sud ce produce cel mai puternic curent electric (400 - 650 volți); ȚARĂ teritoriu locuit
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
apă. In realitate gheața se formează numai la suprafață oricărei ape statatoare, unde, căldura mediului ambiant este transferată mai ușor și o topește. Tensiunea superficială mare a apei face posibilă extragerea ei prin capilaritate de către unele forme de viață (mușchi, licheni, plante). Constanta dielectrică mare a apei are de asemenea, o semnificație biologică deosebită făcând din apă solventul ideal și mediul de viață optim pentru sistemele vii din univers. In ultimul rând dar nu cel mai puțin important, trebuie menționat faptul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de a depista și efectele pe care schimbările climatice la scară globală le au asupra vieții marine de aici, de la comunități și populații, la indivizi. Pe insulele din Oceanul Arctic vegetația este constituită din pâlcuri mici și rare de mușchi și licheni, 70% din suprafață fiind acoperită de pietrișuri și bolovani. Pe coastele mai însorite se întâlnesc chiar plante cu flori: macul arctic (Papaver radicatum), saxifraga purpurie, cerențelul galben (Dryas octopetala), azaleea arctică etc. În anotimpul de vară, pe zăpezile din interiorul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în general 15-50cm), cuprinzând de la formațiuni arbustive (în care predomină tufișurile de sălcii și mesteceni) până la landele cu ericacee sau la pajiștile propriu-zise de tundră (formate mai ales din graminee și ciperacee). Predominante rămân însă formațiunile de mușchi și de licheni, la care se adaugă formațiunile ierboase. Temperaturile scăzute și sezonul vegetativ scurt (6-10 săptămâni) nu permit dezvoltarea arborilor, care sunt de asemenea împiedicați să crească și din cauza permafrostului. Plantele au necesitat adaptări atât la temperaturile scăzute cât și la vânturile
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și ramurilor în sol, la suprafață apărând numai frunzele și florile - Salix polaris etc) sau o serie de modificări fiziologice. Perioada de vegetație a plantelor este foarte scurtă, înflorirea având loc foarte timpuriu. Creșterea plantelor din tundră este foarte înceată (lichenul renului - Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris crește, de exemplu, cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă doar 2-3 frunze pe an). În funcție de gradul de umiditate a solului și pozitia latitudinală, în Eurasia, de la sud spre nord, se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o putere calorică inferioară. Tundra mezofilă se dezvoltă pe soluri permeabile și mai bine drenate, fiind dominată de formațiuni ierboase: graminee (Deschampsia arctica, Poa abreviata, Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dominată de formațiuni ierboase: graminee (Deschampsia arctica, Poa abreviata, Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este preferată de turmele de reni. Deasupra covorului de licheni
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Trisetum spicatum), ciperacee (Carex rigida, C.pedata, C.nardina). Tundrele secetoase sau tundrele alcătuite din licheni (Lichenosa) se dezvoltă pe solurile cu umiditate foarte redusă, preferând relieful calcaros și nisipos. Cuprind lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este preferată de turmele de reni. Deasupra covorului de licheni apare un strat de ierburi (graminee, ciperacee, juncacee) și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lichenul renului (Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris) și lichenul islandez (Cetraria islandica, C.cucullata, C.nivalis). Din punct de vedere economic, o importanță deosebită o are tundra cu cladonia, deoarece este preferată de turmele de reni. Deasupra covorului de licheni apare un strat de ierburi (graminee, ciperacee, juncacee) și tufișuri (argințica - Dryas octopetala, mesteacănul pitic - Betula nana). În America de Nord se diferențiază următoarele subtipuri de tundră: Tundrele mezohigrofile se dezvoltă în zonele depresionare umede din nord-estul Canadei și includ Carex aquatilis
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în zonele cu soluri mai bine drenate și includ specii de Carex rupestris, Luzula confusa, Dryas etc; Tundrele cu formațiuni fell-field care includ suprafețe sărace în vegetație, cu Dryas integrifolia, rogozuri (Carex nardina, Carex rupestris, Carex misandra), cu mușchi și licheni ce acoperă pațial suprafața solului; Tundrele cu formațiunea barren sunt caracterizate prin uniformitate și monotonie în ceea ce privește speciile de plante (Dryas, Saxifraga nivalis); Tundrele pietroase se întâlnesc în special în Insula Baffin și includ licheni sub formă de crustă. Fauna tundrei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
rupestris, Carex misandra), cu mușchi și licheni ce acoperă pațial suprafața solului; Tundrele cu formațiunea barren sunt caracterizate prin uniformitate și monotonie în ceea ce privește speciile de plante (Dryas, Saxifraga nivalis); Tundrele pietroase se întâlnesc în special în Insula Baffin și includ licheni sub formă de crustă. Fauna tundrei este săracă și se caracterizează prin mare omogenitate pe tot cuprinsul Eurasiei și Americii de Nord, fiind reprezentată fie de viețuitoare care își petrec aici doar vara arctică, retrăgându-se spre sud în timpul iernii (renul) dar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pondere a ghețarilor actuali care depășește 50% din suprafața acestuia. Cea mai mare calotă glaciară din Rusia Arctică se găsește în insula Komsomolets - Calota glaciară Academia de Științe (5575km2). Vegetația este extrem de rar întâlnită, cu o predominare a mușchilor și lichenilor, mai puțin plantele cu flori (Saxifraga oppositifolia). Permafrostul este bine dezvoltat și lasă loc unui strat de sol activ de doar 50cm. Fauna include 37 de specii de păsări, un număr mare de lemingi (cu densități de până la 500 indivizi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lac din Antarctica. IV.3.6. VEGETAȚIA ȘI FAUNA ANTARCTICII Ca urmare a condițiilor naturale aspre (mai ales cele climatice) biodiversitatea Antarcticii este destul de redusă, speciile de plante de aici fiind reprezentate de cele mai simple forme de viață: alge, licheni, mușchi. Actul de conservare a Antarcticii interzice introducerea oricăror specii străine sau extragerea oricăror specii indigene din Antarctica. Temperaturile foarte scăzute, lipsa solurilor, lipsa umezelii, lipsa luminii în timpul iernii, vânturile extrem de puternice împiedică dezvoltarea plantelor. Insulele subantarctice, în schimb, susțin
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
puternice împiedică dezvoltarea plantelor. Insulele subantarctice, în schimb, susțin o mult mai variată floră, acestea încadrându-se în biomul de tundră antarctică. Spre deosebire de tundra arctică, cea antarctică este mult mai slab reprezentată. În Antarctica s-au diferențiat peste 200 specii licheni (Buellia, Rinodina, Xanthoria), cca.50 specii de mușchi (Bryum argenteum, Prasiola crispa), 700 specii de alge (cele mai multe sunt fitoplancton), dar sunt și alge de zăpadă multicolore, iar diatomeele sunt caracteristice zonelor de coastă, mai ales vara. Există doar două specii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în general pozitive, printre concluzii numărându-se următoarele aspecte: turismul antarctic este o industrie bine gândită, bine organizată și bine condusă; regulamentele stricte sunt respectate de operatorii de turism precum și de turiști; dacă sunt locuri în care fragila vegetație (mușchi, licheni) a fost distrusă, aceasta este pusă pe seama unor cauze naturale și nu pe influența negativă a turiștilor (aceștia sunt de regulă foarte atenți să nu meargă și să nu calce pe aceste petece de vegetație); turiștii nu lasă deșeuri (din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
taiga sunt de regulă sărace în nutrienți, ele sunt soluri tinere, subțiri, lipsite de orizontul organic din cauza temperaturilor foarte scăzute. Sunt caracteristice spodosolurile. Ca urmare a acidității ridicate a solurilor, stratul inferior este de regulă acoperit doar de mușchi și licheni. Permafrostul este prezent pe areale largi și în zona de taiga nord-americană și în cea euroasiatică. Taigaua euro-asiatică se desfășoară între Peninsula Scandinavia și Kamceatka, pe mai bine de 15-20ș latitudine, pe teritoriul următoarelor state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia (Siberia
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
au culoare verde, apoi brun neagră. Tulpinile subterane pe care apar excrescențe, nu mai formează tuberculi și după căderea tumorilor prezintă mici cicatrici. În pământ, pe tuberculi pot fi întâlnite și excrescențe sub formă de frunză groasă, sub formă de licheni sau tuberculi cu coaja ondulată, zbârcită (fig. 51). În cazul atacului timpuriu planta are puține tulpini și frunze iar la atacurile târzii boala nu se poate depista decât la recoltare, în vegetație tufa prezentând chiar un aspect de mătură de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]