1,342 matches
-
binelea. O voce lăuntrică îi spunea că a găsit leacul pe care îl căuta, asigurându-l de reușită. El s-a grăbit să prepare vâscul după sfaturile prietenului divin cu secera de aur, apoi a amestecat băutura obținută cu o licoare fermentată, dându-i să bea, unui bolnav. Acesta s-a vindecat! Ram a manifestat, de timpuriu,o atracție ciudată față de plante dorind să cunoască minunatele lor însușiri tămăduitoare sau otrăvitoare, cât și prepararea leacurilor din acestea. Dar el nu se
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice, și se încheie cu Reflecții la “Ancestralele chemări “, semnate de poeta Georgeta Olteanu și Postfața doamnei prof.ing. Simina Silvias Șclatan, cicluri a căror temă se interferează, evidențiind visceralul ce resimte cerebralitatea ca presiune asupra memoriei care
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
și uit, și mai străbat o vale. În toamna toamnei mele e încă primăvară, Îmi înfloresc toți spinii în marea mea pustie, Peste deșertul vieții am mai clădit o scară. Cărarea-nlăcrimată e singura ce știe Că-mi sorb cu resemnare licoarea prea amară În care-am picurat un strop de poezie. INCURABIL Am înțeles... n-am să mă vindec niciodată de această foame și sete de frumos. Am să rămân așa nevindecată de durerile lumii, de durerea Ta și a mea
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
în stele... În baia de luceferi, apele din adâncuri Sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul Cu parfum de vară La adăpost. Toamna i-a ales ciorchinii A câta oară? A câta oară?! Durerile viei transferă licorile trandafirii... În pahare - Balans al verii aurii în dansul de nestăvilit Al Toamnei solare! Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta
ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366169_a_367498]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CÂNTEC DE PETRECERE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cântec de petrecere Foaie verde beau licoare Și cosesc raze de soare. Beau din strachină rachiu De la sticlă mă abțiu. Un inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum
CÂNTEC DE PETRECERE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361629_a_362958]
-
orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar din Deva la Arad Tăiem panglici lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 Referință Bibliografică: Cântec de petrecere / Stelian Platon
CÂNTEC DE PETRECERE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361629_a_362958]
-
dat. Prin urme de omăt ți-am măsurat piciorul, Dar vara m-a-nșelat și m-a lăsat cu dorul. Te-am căutat pe cer în nopțile senine, Dar luna te-a ascuns, geloasă fiind pe tine. Mi-au dat să beau licoare, îngerii, pe tavă, Că să rămâi la ei, dar eu am vrut... otravă. Nu m-au lăsat să mor, plecam cu tine-n moarte Și te-am găsit, prințesă, nu erai departe! Atunci eu te-am văzut, m-am luminat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
o invocație prin versuri cum ar fi: „...și-n candela/ să torni/ un strop de apă vie”. Exact asta face fiecare poet, să toarne în candela poemului pe care il scrie un strop de apă vie căci altfel, fără această licoare de natură divină, totul ar fi deșertăciune.”(...) Emilian Marcu Cronici. Articol apărut în revistă Convorbiri Literare. 2. „(...) Singurătatea omului în înfruntarea destinului și singularitatea poetului în încântarea dramei umane.« la un singur pas - de gândul “născut” /dintr-o spaimă -/se
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
încastrate în fotoliile din fața lor. Dar, rând pe rând, abandonează privitul la ecran și fac și dânșii ce au făcut deștepții de finlandezi! Adică trag pe dreapta. Șugubățul meu vecin, Sami, că așa a zis că îl cheamă, trotilat de licoarea lui Bachus, doarme dus... Motoarele avionului torc plăcut precum pisicile din jurul sobei. Singura, proteza moșului, scoate niște sunete de parcă ar trece camionul pe o șosea pe care s-a aruncat antiderapant. Mă fac că îmi schimb poziția și îi trag
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ELIXIR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Elixir Roxanei, Să umplem încă sfintele potire - Aromitoare, limpede licoare Din razele de Lună visătoare - Buchet și elixir de amintire. Florale policromele covoare, În armonii - viole și clavire, Întâmpin toamna - vesela sosire - Nu număr anii - doar e sărbătoare! În calmul limpezimilor de topamnă Înălțător îmi este astăzi gândul Pornit xa
ELIXIR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361753_a_363082]
-
slăbit. Femeia se uită rugător la nea Ion pe care îl apucase transpirațiile. „Ia uite, frate, în ce încurcătură am intrat, dacă îi spun acum că nu sunt doctor, i-am stricat toată seara femeii.” Mai înghiți un pahar cu licoarea lui Bachus. - Putem merge să-l vedem? se grăbi nea Ghiță să vadă pacientul. - Nu, că miroase urât la el în cameră. Mă duc eu să-l aduc aici, la lumină. Femeia s-a dus să-și aducă soțul în timp ce
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
de vin, pe care a «salvat-o» atunci când a căzut pe gheață”, „ispita a fost mai puternică decât rugăciunile”, „băutura l-a făcut să uite de Dumnezeu”, „a uitat de credință și, preț de câteva ore, s-a desfătat cu licori bahice în cantități care l-au făcut să nu mai știe cine e”, „a înjurat pe toată lumea”, „a început să-i înjure pe asistenți și pe medici ca la ușa cortului neținând cont de straiele duhovnicești sau de legământul de
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
ale istoriei cunoașterii umane (antichitate și evul Mediu), care avea trei obiective principale:1 ) transmutația metalelor în aur și argintș 2) crearea unui homunculus, un om artificial 3) obținerea aurului din metal; substanță magică ar fi fost piatră filosofala (o licoare sau o pulbere). Acest tratat a fost publicat în 1550 la Frankfurt, că partea a doua a lucrării De Alchimia Opuscula complura veterum philosophorum. Termenul de rosarium din titlu nu are o conotație religioasă, ci se referă la o "grădină
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
dincoace, pe oamenii aceea i-ați auzit limba romana vorbind? noi cei ramași între arcuri și cerc, spunem doar "nu mi-e foame" ei spun așa delicat "mie nu mi-e a mânca " semn că de aici a băut Eminescu licoarea limbii romăne si după lungi experimente lingvistice a emis ipoteza, potrivit căreea "La steaua care a răsărit e o cale atât de lungă că mii de ani i-au trebuit luminii să ne ajungă,, oare câte mii de ani, câte
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
atinge, doamna, Cuvântul cel de taină. Măiestrește În jarul ei târziu și-n must din vie Încumințește dor și-n armonie Cu-mpletituri de slove-l arămește. Iubirile - ce dans nebun, sălbatec - În toamnă ard pe ruguri și-n amurg Licori de miere peste trupuri curg Iar gândul, rătăcind ca un zănatec Se-oprește pe un colț de foaie albă... Destramă-se, se-nșiră, se deșiră Preface-se-n pian sau poate-n liră Și în cuvinte ninse într-o salbă
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
și nu era nici flămând, dar nici prea sătul! Între timp Cocuța i-a pus în față o carafă cu vin rubiniu, transparent de puteai citi ziarul prin sticlă! Nu l-a întrebat dacă vrea să bea, i-a turnat licoarea într-un pahar înalt și și-a turnat și ei în alt pahar. Pe o farfurie destul de mare adusese și o gustare cu felii de brânză, salam, slănină și măsline. Suman nu știa cum să procedeze în asemenea situație? Nimeni
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > REFLECȚII TÂRZII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi înfig ochiul în dulcea așteptare, fac palmele căuși cu apă vie, mâna ți-ntind să beai licoarea mea să fii în timp statornică-ntrupare, privește prin binoclu-ntors pe dos, e-atâta depărtare între noi, ești geamul mat prin care văd strigoi, te văd prin ierni, te văd prin veri, prin primăveri de vis albastre erai și soare, erai
REFLECŢII TÂRZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351749_a_353078]
-
DE IUBIRE... Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mistuită de iubire... Mușcă-mă cu gura iubirii mestecă-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi licoarea-i în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele... Doar așa voi simți marea dragostei cum mă mistuie-n valuri și mă preface-n spuma ce mușcă necontenit din țărmul tău... Referință
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
va pieri iubirea mea Ești tot ce am mai scump Ești toată viața mea DURERE Mă doare c-ai plecat, pe tine nu te doare Căci soarta și destinul, n-am înțeles nicicând Căci tu ai vrut cariera, o searbădă licoare Te-am întrebat în vise mai ești sau nu în gând Și nu mi-ai dat răspuns la nici o întrebare Ai preferat să taci și-ai șters iubirea mare Si tot ce-a fost frumos și m-ai lăsat plângând
DESPICÂND FIRUL DRAGOSTEI ÎN 4, 5, 6... (NANOPOEME) de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346719_a_348048]
-
Lui, Și câtă bucurie, ‘ntregul sat, Ouă ciocnind cu mare și cu mic, “Cristos a înviat ! Adevărat !” Pe pajiștea cusută-n borangic, Iar mai apoi, crescusem eu fecior, Aceeași luncă, mândră ca o ie, Mi-a dat ca să le sorb licoarea lor, Doi ochi de vis cu nume de Mărie ... .. Aș vrea să vin din nou în satul meu În zi de Paști, în zi de sărbătoare, Poate-mi va spune bunul Dumnezeu Cam cât mai am de ars din lumânare
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
dau din privire verde! Vă-mbrățișez cu dorul de viață și natură. Timpu-mi toarce fuiorul din sfântă aventură! Iubirea-i inocentă, de-a fi înălțătoare menirii transcendentă din mituri populare. Voi da la fiecare, cupă de mărgăritar cu-a iubirii licoare. Din dumnezeiescul dar. Iar roua dimineții voi dărui-n pocale, pentru destinul vieții, la zâne ursitoare. Crai de legendă și dor să fie numai al meu! Cu mitul poemelor să-l însuflețesc erou! Pe voi vă iau în suflet, dragi
VENIȚI LA NUNTA MEA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352115_a_353444]
-
-ți rotunzi, ca mărul roșu gura, Cu glasul tău duios, semeață umblătura Ca dar de ursitoare, tu, ai primit misterul. Cu ce mi-i fi vrăjit când mi-ai ieșit în cale, Ce-ascunde al tău zâmbet, în vorbe ce licori Mă-mbată zi și noapte și tot îmi dau fiori Prin anii ce s-au scurs prea iute înspre vale. Norocu-ți iese-n cale și se duce, Ne-au despărțit cărările iubirii - Eu am trăit amarul fericirii Cu dragoste-am
FLOAREA UNEI IUBIRI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355856_a_357185]
-
nopți Sorbind tăcerea împreună să dăm iubirii noastre foc. Prin întunericul potrivnic să-ți mângâi tandru nurii copți, Fiori, și dor, și gând, și șoaptă, să ardă toate la un loc. Din trupul tău mai alb ca luna, să sorb licoarea de fior Și cu priviri ocolitoare pe trupul tău să rătăcesc. Din câte doruri mă-npresoara să nu rămână nici-un dor, Chiar dacă negurile nopții te vor ascunde, te găsesc. Pierduți în patima iubirii, striviți de-al brațelor cuprins, Rătăcitori spre altă
RĂTĂCITOARELE IUBIRI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356004_a_357333]
-
scriu pe zare cu fum.// Rătăcirăm pe-un drum răsucit?/ O mai fi vreun leac, vreo minune?/ Cândva izvorai dinspre răsărit,/ acum dinspre soare-apune...// Din mine o pasăre necunoscută/ se smulge, pe inima ta să-și ascută/ aleanul vrăjit în licori îngerești./ Ascultă-i tăcerea și ai să-nverzești!// Sărut-o și dă-i drumul să zboare;/ îți va aduce apă vie din soare.”(( Pasăre necunoscută) Dintre iubirile literare și aici este prezent Esenin, cel mai fidel prieten în spirit: ,,- Stai
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea și preceptele sale religioase îmbrățișate în ultimul timp. Parcă nu mai era Condurache, “Zbirul”, profesorul de matematică din liceu. I se părea acum o statuie grecească sculptată în cea mai fină
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]