1,086 matches
-
albastru, o poveste De îngeri scrisă, din astral, Alint de vis din zări celeste Nuntită-n zborul sideral. Dor rătăcit sfințit prin foc Netulburat de anotimp, Ce-a înnoptat într-un boboc O clipă doar, în flori de câmp. Un licurici va chicoti, Pictându-ți dorul, lăcrimând, Parfum de mir te va-nsoți În rai de vis țesut de gand. Referință Bibliografica: Parfum de vis / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de
PARFUM DE VIS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357728_a_359057]
-
atunci suspendată diametral opus pe boltă. Discul se rotea ritmic emanând luminițe multicolore ca o linie scintigrafică cu nuanțe distincte, alternând și amestecându-se: roșu, oranj, galben, violet.... Mi-au trecut prin corp, adânc prin celule și organe, miliarde de licurici ori prea fierbinți, ori din contră, ca de gheață. Trăiam, în viu și în real o experianță uluitoare. Fără să pierd din câmpul vizual obiectul misterios, am scrutat o secundă grupul în care mă aflam:nimeni nu sesizase luminile, discul
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
sporea magia acelei nopți, alergând zănatic printre ramurile copacilor și peste câmpia acoperită de galbenul florilor de sânziene cărora le purta polenul până la cei doi îndrăgostiți. El le învăluia trupurile înlănțuite, poleindu-le cu aur. Noaptea se lăsase încetișor, iar licuricii luminau, precum stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche a bătrânului stejar. Sub coroana bogată, trupurile îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce părea bătut în diamante, ca și cum Cerul le consfințea dragostea. Cărarea secretă începea
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358554_a_359883]
-
au creat un adevărat show. Mentalistul din copilăria mea, când mă ducea tata la bâlci, la Panarama mare, urma a fi reinventat abia peste două săptămâni. Așa că alba-neagra tradițională a reținut atenția românilor și chiar a maselor din U.E.! Marele Licurici a asistat pasiv! Am înțeles că pe parcursul jocului au dispărut trei bile albe și a apărut un chewing-gum, tip sferă, în cutia miracolelor! Regret că-i dezamăgesc pe analiștii politici. Politica nu-i nici pe departe o știință. Mai ales
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]
-
Cerșetori de stele” - volumul de versuri propus de Mihaela Aionesei se află circumscris unui asemenea context astral propice creației. Dar care poet nu și-a îndreptat privirea, noaptea, pe boltă și nu a fost cucerit de frumusețea de negrăit a licuricilor nocturni, sclipind cu intermitențe sau de șuvița luminoasă lăsată de o stea în cădere? Artiști, compozitori, pictori, poeți, prozatori, dramaturgi au fost deopotrivă atrași magnetic de universul astral care reprezintă inspirația, inefabilul prin excelență. Să ne amintim de Eminescu - reperul
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
căror vite pășteau iarba pe furiș, urcau seară de seară spre un grajd să mulgă vacile de pe imașul lor. Ilia, pe întuneric, se dezbrăcă, se unse cu funingine din cap până-n picioare, își puse niște coarne pe cap, lipi niște licurici pe coarne, luă o furcă în mână și se puse pe așteptat, să apară femeile cu donițele pline de lapte, după ce terminau de muls vacile. Atunci, din șura dărăpănată de pe terenul cu pricina, dinspre râpă, se auzi un trosnet, răsări
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Ardeal, unde se află rădăcinile: “în livada cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
odihnesc bine înainte de lungă și ultima-mi călătorie - nu mi-i felul; câte treburi mai sunt de gătat! grijile nu mă lasă nici la chindie! - și-apoi, picioarele-mi sunt învățate cu drumul și ochii, să zboare-s deprinși, ca licuricii - sunt gata oricând și merinde mi-am pus o pâine cât luna și-adio! le-am zis, demult, si oboselii și fricii! Referință Bibliografica: ELOGIU CĂLĂTORULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011
ELOGIU CĂLĂTORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359312_a_360641]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU NOPȚII Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU NOP ȚII Lui Miron Radu Paraschivescu Noapte veche..., noapte grea... prin unghere - licurici? da’ de unde...niște vise... însă adorm...sub țolul fricii - noapte albă...noapte lungă... în tavan joacă lumină unui vreasc, că mâna mea... bată-te, Ioane, vina... noapte rece...noapte dulce... cin’ te-așteaptă, dintre zei? poate Prometeu, în piscu-i, cu
ELOGIU NOPŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359311_a_360640]
-
tigve când sunt goale Iar în urma mea, rămase, Multe, multe, sparte oale Dacă-l vezi și el se duce Nu-i același când se-ntoarce Că se-oprește și seduce, Cele mai frumoase parce Nu sufla în lumânare Când ai licurici în cap: Ăștia dacă vor să zboare, Taie dunga la ciorap. Referință Bibliografică: Ăștia dacă vor să zboare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate
ĂŞTIA DACĂ VOR SĂ ZBOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359534_a_360863]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > LACRIMA UNUI LICURICI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1434 din 04 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Râu străbătut de izvoare de mult singur la vale curgând, apoi împreunat pe o mare în aria-mbrăcată de cânt. Omul fix și steaua ce este
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
este omul dor și tot peste tot când vreascul este din ce crește iar albul se combină peste loc. O tu tristețe, amestecată cu ce este țară plecată într-o gară, durerea altora a ta fiind în dric. Lacrima unui licurici e lumina- ce coboara din frig! Referință Bibliografică: Lacrima unui licurici / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
ce crește iar albul se combină peste loc. O tu tristețe, amestecată cu ce este țară plecată într-o gară, durerea altora a ta fiind în dric. Lacrima unui licurici e lumina- ce coboara din frig! Referință Bibliografică: Lacrima unui licurici / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1434, Anul IV, 04 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LACRIMA UNUI LICURICI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360418_a_361747]
-
dorință, Sâmbetei am să i-o dau în dar, Poate îmi va trece-n calendar O fărâmă nouă de credință. Și din traista plină cu iubire Am să-i dau duminicii un gram, O lumină să îmi lase-n geam, Licurici pentru a mea orbire. Referință Bibliografică: Hazlie / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HAZLIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360433_a_361762]
-
-l întâmpin cu un cânt Și aștept cu nerăbdare ca să se ivească-n prag: Moșul nu e ca oricare și îmi e atât de drag, Musafirul de-astă seară e aparte - e un Sfânt. Vom privi sclipind în noapte sumedenii licurici, Vom tăifăsui în șoaptă până-n noapte spre târziu Și îi voi cânta colinde să se mire câte știu, Am să-l rog la despărțire să mai vină pe aici. Fulgerările de clipe - anii să nu-i mai aduni, Pentru ce
CÂNTEC DE IARNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360548_a_361877]
-
Noaptea asta este caldă violină Iarna ne coboară-n iad sau paradis. Și în dansu-n care inima se prinde Ca un fulg ce tinde înspre albe zări Zămislim din doruri undele luminii Și-aruncăm arpegiul unei noi visări. De dorm licuricii verilor albastre Când în suflet ducem iarna cea târzie, Drumul ni-i o urmă sinuos de albă, Troică prea nebună dusă-n vijelie. Și troiene grele iute se-nfiripă Și ni-i drumul nostru aspru și mai greu, Viforul ne
SINGURI ÎN IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360656_a_361985]
-
tenebre, suntem pete pe-o hartă, Ce mâine va fi amintire în van... Căci nu va fi nimeni să o citească, Să-și poarte destinul pe-acolo, pe-aici... Pustiul, pustiu de suflare-omenească, Stăpân va fi lumii.... iar, de vreun licurici Lumina-va cărări necălcate de pas... Sau vreo floare căta-va-n moarta livadă, Strigând ciocârlia și dulcele-i glas, Nici un om nu va fi, pe-aci să le vadă... ...O fi rău, o fi bine? Nu am cum să
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
bastarde,/ iluziile, iluziile noastre și ale celor ce nu mai sunt./ S-a desprins din infinitul vărstelor milenare/ o fărâmă din ființa neamului ce trudește aici,/ pe bolta înălțimilor dure s-au aprins felinare,/ iar sub catapiteasma spațiului mioritic ard licurici,/ să stingă văpaia speranțelor noastre, descântec, cu zările./ Nici bocet, nici ură, nici murmur, nici lacrimi nu vrem./ Ale noastre sunt potecile fără întoarceri, uitările,/ și calea lactee și crucea Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-nviase statuia lui Rodin. Un el frumos și o ea frumoasă, alergând de mână prin iarba de mătase; era o dulce vrajă, nu adia nici vântul, se auzea-n tăcere, cum respira pământul! În jur prin cele ierburi, de strajă, licurici ținând lumini aprinse, ca niște bravi voinici, maci roșii, albăstrele, firave sânziene, trezite-n miez de noapte căscau încetișor era o dulce vrajă ascunsă în poiene pluteau în noaptea albă îngerii lui Amor. Un EL si-o EA. Eterna lor
POVESTE DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360746_a_362075]
-
I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului VREMURILE DE-ALTĂDATĂ Pe firele de-naltă tensiune S-au adunat stoluri de rândunici, Se prind să intre-n noaptea asta În jocul cu lumini de licurici. Se pregătesc de grea călătorie Spre țărmurile calde dinspre Sud; Vor înfrunta beznă și ploi; Pe mări furtuni duse de vânt. Rămân cuiburi părăsite Într-o lungă așteptare Până hăt în primăvară, Când revin pe drum de soare. O să fie
VREMURILE DE-ALTĂDATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360083_a_361412]
-
aduc osânză dulce cu căpșuni. Luna e udă, soarele-asudă, oamenii mor. Ce e viața, râde paiața, mor spectatorii, doar biata Lori, văduvă plânge, încet ea strânge ca un melc gri. Atâta jale, mor cu milioane, tu scrii. Te luminează doar licuricii, lectricitatea s-a stins, e noaptea ce-ți dă fiori și viori. Ar fi acceptabil, precum e acul în partea moale, tu scrii sicrii. Pe toate aleile, pietrele spun, de ce n-ar spune - nume. Ah, adorate, ah, neuitate, era cel
DE CE AŞ FI TRIST? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360123_a_361452]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > TRECUT Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Trecut Mi-a revenit trecutul, mai viu cu un ieri, clepsidra toamnei cerne amintiri de aur, de rugină. de tăceri. Licuricii dansează pe cer atărnați de gâtul nopții și al visului. Gândul îmi frământă cuvintele, brațele prelungi cheamă depărtarea, unda din tâmpla fierbinte mă înfloare in floare și-n cânt; trecut, descânt... Referință Bibliografică: Trecut / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TRECUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359858_a_361187]
-
Mușuroiul avea însă un slogan ,chiar la intrare Nici măncare fără muncă ,nici muncă fără măncare ! A bătut degeaba-n ușă fiindcă nimeni nu-i răspunse Că furnicile ,pesemne obosite dormeau duse . Mie toată întămplarea mi-a spus-o un licurici Ce cunoștea mușuroiul și vreo căteva furnici . -Și...a reușit să intre ?Curioasă-am întrebat , -Din păcate nu ! (răspunse ) ,sărăcuța a-nghețat Și a murit la scurt timp învelită de ninsoare , Pentru că unde nu-i cap ,vai ș-amar e de
FURNICA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340275_a_341604]
-
pot abține să nu o reproduc integral: „Iau lacrimile cerului/și le arunc peste orizontul însetat/Îl pot auzi suspinând/ către pământul luminat de inima ta./ Razele pure se desprind ușor/din aura ce te-nconjoară./ Pe lacul înghețat roiesc licurici/ Cu mici scântei în seninul nopții./ Zăresc aurorele timpurii ale existenței”. Iubirea romantică față de iubita (tot mai conturată), se manifestă plenar, într-o risipă de splendori stilistice, în poezia „Dar”: „Ți-am dăruit flori/dar frumusețea ta pare că le
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
dor de copilărie. De satul bunicilor. De minunații mei bunici. În anul 1966, luna mai, când bunicul nu-nplinise 60 de ani și bunica avea 53 de ani, părinții, întrucât nu aveau altă posibilitate m-au adus la bunici, în comuna Licurici, județul Gorj. Acum, peste ani, privind retrospectiv consider că a fost un câștig pentru mine, nu numai pentru copilărie ci pentru toată viața pe care o trăiesc la cote maxime. În vremea aceea, în comună nu era curent electric. Satul
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]