938 matches
-
la masă cum stătuseră și În depozit. Ippolit stătea la mijloc, având de o parte și de alta câte doisprezece tovarăși ce așteptau acum să fie serviți din nou. Înainte de a aduce blidele cu mâncare, nevasta lui Ippolit veni cu ligheanul plin cu apă și, descălțându-i pe musafiri, Începu să le spele picioarele. Ippolit privea Îngrozit la această scenă, așteptând să fie luat la Întrebări. Când ajunse cu ligheanul la el, nevastă-sa sa Îl Întrebă: „Ce fel de săpun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Înainte de a aduce blidele cu mâncare, nevasta lui Ippolit veni cu ligheanul plin cu apă și, descălțându-i pe musafiri, Începu să le spele picioarele. Ippolit privea Îngrozit la această scenă, așteptând să fie luat la Întrebări. Când ajunse cu ligheanul la el, nevastă-sa sa Îl Întrebă: „Ce fel de săpun preferi?“. Iar Ippolit spuse, făcând pe măscăriciul: „Ce-ar fi ca În loc de săpun să folosești cenușă?!“ Iar atunci nevastă-sa se duse În cămară, de unde reveni cu o urnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
te spăl de păcate“, zâmbi consoarta, arătându-și dintele de platină. „Cu propria-mi cenușă?“ ridică Întrebător din mână Ippolit. „Cu ce altceva te-aș mai putea spăla!?“, spuse ea cu aceeași dulceață-n glas, după care, vărsând pachețelul În lighean, Începu să-i oblojească degetele de la picioare cu cenușa ce emana căldură... „Mă așteptam să fie rece.“ „Am păstrat-o caldă“, făcu nevasta, continuând să-i oblojească picioarele pline de răni, din care Însă În loc de sânge supura alcool Royal. Ippolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
am plecat?“, Întrebă Ippolit. „De unde să plecați, spuse nevastă-sa cu aceeași nevinovăție-n glas, de la depozit, că doar nu era să plecați din pântecele matern!“ Și, spunând aceasta, se ridică de la podea și-n văzul Întregii asistențe Îi azvârli ligheanul de cenușă În cap... Ippolit dădu să se apere și se trezi din somn lac de transpirație, cu gura coclită și dureri de cap. Ornicul din perete - o moștenire din vremea Gloriosului Imperiu - bătu de două ori. Mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de cauciuc, lebădă, lătrat de câine, ceas de buzunar, dinte de hienă, as de treflă, damă de pică, fustă, evantai, genunchi, ciorapi, pantofi, cizmă, pinten, copită de cal, ochi de viezure, șold, sân, gleznă, țigară de foi, oliță de noapte, lighean de bărbierit, cremă de ghete, biberon, foarfece de tablă, sfârc de madonă, fereastră, scaun, ușă de biserică, cioara de pe gard, vrabia din mână, fum de tămâie, mosc, negrul de sub unghie, bătătura de pe talpă, pilea de găină, corn de rinocer... - Oho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și vitele nu au mâncat și nu au băut nimic vreme de trei zile, ci acoperindu-se cu saci s-au tăvălit prin cenușă!? Oare Ippolit nu avusese, la rându-i, un coșmar, În care Îi apăruse consoarta cu un lighean plin cu cenușă caldă, spălând picioarele celor doisprezece tovarăși de beție ai săi și pe ale lui Însuși!? Și iată că acum cenușa din visul său luase Înfățișarea unui șobolan de dimensiuni impresionante, care ședea În fața sa, fiind gata-gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de atât de multe informații. Dar mai bine un surplus decât ignoranță. Atât SUA cât și URSS erau, pentru Sammler, proiecte utopice. Acolo, În Est, accentul se punea pe bunuri de nivel scăzut, pe pantofi, șepci, pompe de chiuvetă și ligheane de tinichea pentru țărani și muncitori. Aici se punea pe anumite privilegii și plăceri. Aici pe scăldatul gol În apele paradisului et cetera. Dar Întotdeauna o anumită disperare care sublinia plăcerea, moartea așezată Înăuntrul capsulei de sănătate, ghidând-o, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nimeni. Umblam încotoșmănate cu două-trei perechi de ciorapi cu fire duse, chiloți cu mânecuță „moartea pasiunii”, pe deasupra lor ne atârnam izmene (iegării aveau să vină de-abia în postcomunism). Dragoste se făcea sub plapumă, eventual prin șliț. Ne spălam la lighean, pe porțiuni (la bucată), când puteam încălzi o oală cu fierbătorul. Cele mai norocoase ne făceam rost de săpun Lux și de spray-uri ungurești. Celelalte, mai prost situate într-un nod de relații (capital social redus, cum se zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
E cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodată. Capitolul 18tc "Capitolul 18" —Jacqui? Jacqui? —Sunt aici jos, a strigat. —Unde? — În bucătărie. M-am luat după vocea ei și am găsit-o în patru labe, cu un lighean cu apă cu spumă. — Ce naiba...? — Frec podeaua de la bucătărie. Cu dezinfectantul de baie, am observat. Dar ești însărcinată în patruzeci de săptămâni, poți să naști în orice clipă. Și ai o femeie care-ți face curat. Pur și simplu așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
s-a deplasat spre față într-o mișcare de flux?“ — Da! — Oh, la naiba, asta chiar seamănă a contracție. Deodată am fost îngrozită. —O să naști! Ceva mi-a atras privirea: o băltoacă se întindea pe podeaua proaspăt spălată. Răsturnase cumva ligheanul cu apă? —Anna, a zis Jacqui pierit, mi s-a rupt apa? Am crezut că o să leșin. Apa ieșea de sub fusta lui Jacqui. Într-un acces de panică, am acuzat-o: — Unde ți-a fost capul, să te apuci să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Hamza, bătu darabana în ușa acestuia și-l rugă s-o înștiințeze pe mama sa, o bătrână plină de demnitate, cucernică și foarte îndemânatecă, în legătură cu iminența nașterii. Aceasta sosi câteva minute mai târziu, învăluită toată în alb și aducând un lighean cu margini largi, un ștergar și un săpun. Se spunea că avea mână norocoasă și că adusese pe lume mult mai mulți băieți decât fete. Sora mea, Mariam, se născu spre amiază. Taică-meu abia de-i aruncă o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
n-o mai suporți. Eu știu: am verificat. Mahmura labă pe care ți-o tragi de-a curmezișul patului nefăcut - nu ți-o poți face. Să-ți sufli nasul în litrul de cafea - n-ai ocazia Să te piși în lighean - pur și simplu nu vor suporta așa ceva. Nici o femeie adevărată nu va permite așa ceva. Femeile fac existența mai frumoasă. Fără femei viața ar fi cârciumă, un bar mizerabil la trei fără un sfert... Băieți, ați remarcat cumva că chiloții negri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
voi depăși criza cu multă bărbăție. M-am sculat la unsprezece și, îmbrăcat cu blugi și cu teniși în picioare, am combătut prin jogging băutorul din mine. M-am îndopat cu haleală de cârciumă: cârnați, fasole gătită cu ghimber, un lighean cu musaca de cartofi. M-am umflat și cu băuturi specifice locului. Tradiționala bere la halbă, vinuri foarte fine și cele mai grozave tării. Am lăsat nouă lire jumătate la automatul cu fructe și șaptezeci și cinci de sterline la agenția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înghițitură, găsesc obiectele pierdute și-mi recuperez geanta“, mi-am spus hotărât. Ana se retrăsese lângă perdea. Era pregătită de orice. Parcă aștepta, încordată, să pocnească pistolul și să ia startul spre mine. Probabil avea și o găleată sau un lighean la îndemână. — Asta-i, mi-am spus, cu nepăsarea celui care, oricum, nu mai are ce lăsa pe altarul demnității. Am dus paharul la gură și am sorbit. Simțeam cum instantaneu stomacul se încleștase, ca un ghem de cauciuc strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Era într-un capot gălbui. Și l-a scos și a rămas într-un furou albastru. Se plimba nehotărâtă prin cameră, parcă nu știa ce să facă. A privit în șifonier, a aruncat o rochie pe pat. A tras un lighean de sub pat. A turnat apă în el dintr-o cană mare, albă, de tinichea și, cu picioarele larg desfăcute, cu ligheanul între ele, s-a aplecat și a început să se spele sub burtă. Probabil am făcut o mișcare bruscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
parcă nu știa ce să facă. A privit în șifonier, a aruncat o rochie pe pat. A tras un lighean de sub pat. A turnat apă în el dintr-o cană mare, albă, de tinichea și, cu picioarele larg desfăcute, cu ligheanul între ele, s-a aplecat și a început să se spele sub burtă. Probabil am făcut o mișcare bruscă, crengile oțetarului au lovit fereastra și abia atunci curva a privit spre geam. A văzut perdeaua trasă și m-a zărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
oră de emisiune acum câteva săptămâni criticului Pompă și altor câtorva ca el, acuzându-l, între altele, de „intelectualism proletcultist“. Râd complice, prostește, desigur, neștiind ce să-i răspund. Am doar imaginea rățuștei de plastic, minusculă, care măcăia într-un lighean, pe lada de portocale pe care o țigancă își etala jucăriile de vânzare. O rățușcă vopsită țipător, întoarsă cu cheița, bătând din aripioare și izbindu-se de marginea ligheanului. În fiecare dimineață când plec spre Bibliotecă, întâlnesc în stația autobuzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Am doar imaginea rățuștei de plastic, minusculă, care măcăia într-un lighean, pe lada de portocale pe care o țigancă își etala jucăriile de vânzare. O rățușcă vopsită țipător, întoarsă cu cheița, bătând din aripioare și izbindu-se de marginea ligheanului. În fiecare dimineață când plec spre Bibliotecă, întâlnesc în stația autobuzelor aceeași țigancă, vânzând jucărele din plastic, holbându-se vrăjită la rățușca măcăind într-un lighean. Cobor iar pe Bulevard. E ajun de sărbătoare, una dintre multele sărbători cinstind zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rățușcă vopsită țipător, întoarsă cu cheița, bătând din aripioare și izbindu-se de marginea ligheanului. În fiecare dimineață când plec spre Bibliotecă, întâlnesc în stația autobuzelor aceeași țigancă, vânzând jucărele din plastic, holbându-se vrăjită la rățușca măcăind într-un lighean. Cobor iar pe Bulevard. E ajun de sărbătoare, una dintre multele sărbători cinstind zile noi din calendarul pomenirilor și pomenilor noastre. Tricolorul flutură pretutindeni. Până și Sexy Club-ul din localul fostului cinematograf profilat odinioară pe filme rusești și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
bătute În lemn. O pălărie veche, maro. O găleată de plastic verde. O undiță. O răzătoare. O strecurătoare. O traistă murdară. O lingură de spumuit. Un bătător de covoare (sau preșuri). O coasă. Un aparat de radio cu tranzistori. Un lighean (pe jos, proptit de zid). Grințu caută cu privirea locul În care, din punct de vedere plastic, ar fi putut fi plasată și pușca de vânătoare făcută la strungă de „băiet“. Găsește cel puțin trei locuri În care plasarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
viscol, zăpada Începând să se topească din cauza soarelui fierbinte, streșini curgând și, Într-o curte modestă de țară, Într-un sat pur și simplu necunoscut, un soldat (de fapt un caporal) spălându-și izmenele cu apă de ploaie Într-un lighean de tablă Împrumutat de la „inamic“. Fundalul cu apus de soare poetic, culori pastel, virate ușor spre violet În laborator, pe fond alb și negru. Eventual o tratare gen „noapte americană“ pe film Fuji-color. În carnetul de regie stă notat, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un pic de apă, dar pe mine toată ziua m-a torturat, când cu apă rece, când cu apă fiartă, ba chiar și cu ardei iute, că și acum mai iese din mine foc și fierbințeală vorbi tare înfocat un lighean din plastic, roșu de mânie. Dar eu ce să mai spun, toată ziua m-a perpelit pe foc! se jelui tuciul negru de supărare. Și pe noi la fel! strigară într-un cor câteva oale. Pe noi ne-a opărit
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
se întâmple o cata strofă!!!“ Dar el continua să taie carnea. Pe urmă vedeai 21 1. Pentru acest film documentar care a făcut înconjurul lumii, Serge Ioan Celibidache a luat premiul Diapason. LA MASA CU STELE ceva extraordinar. Sergiu aducea lighene întregi cu mân care și cu vitamine pentru cei cinci câini, iar ei, după ce mâncau, veneau toți să-i mulțumească. Îl pupau pe mână, pe față. Nemaipomenit. Nu vă era greu cu atâția câini? Dulăii noștri au mai făcut opt
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
și proviziile. Profesorul îl trimite la Walters&Co pe Turl, unde negociază prețul lămpilor pentru situații climatice speciale cum ar fi uraganele, al coșurilor de pai și al chiuvetelor pliante, marca X. Cumpără paturi de campanie din pânză verde și lighene de alamă, topoare și scaune de voiaj, săpun, tacâmuri, cuțite cu teacă și un set de echipamente de gătit, cu care încarcă patru cutii de oțel. Mai achiziționează un cort deschis pentru gătit și un dulap impermeabil plin de sticluțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mâncare pentru ei. El cu sa târul împărțea carnea, eu țipam: „Ai să-ți spargi degetele!“ El: „Lasă-mă, nu mă pisa!“ „O să se întâmple o catastrofă!!!“ Dar el continua să taie carnea. Pe urmă vedeai ceva extraordinar. Sergiu aducea lighene întregi cu mâncare și cu vitamine pentru cei cinci câini, iar ei, după ce mâncau, veneau toți să-i mulțumească. Îl pupau pe mână, pe față. Nemaipomenit. Nu vă era greu cu atâția câini? Dulăii noștri au mai făcut opt câini
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]