1,106 matches
-
se păru viu se instală între cei doi; își uneau imperceptibil umerii încordați, se apăsau și stabileau ce să facă. Totul dispăruse între cei doi și-i învăluise într-un singur ghem care se desfășura de aici înainte neașteptat de lin. Căutările lor erau de- acum zadarnice, se găsiseră! Flora se înălță nerăbdătoare și-i șopti candid la ureche: - După ce intră Malvina în casă, mergem în oraș !? Era atât rugăminte, cât și poruncă în glasul ei, încât l-a încurcat însă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lui. Sub candela cu lumină trandafirie el dezveli încet acea figură cerească, de-o curăție și de-o fineță ca marmura, îi sărută picioarele ei în ciorapi a jour și se uită ceasuri întregi la ea, cum dormea atât de lin, încît nu i se auzea răsuflarea de loc și numai ridicarea regulată a sânului și o ușoară îmflare a nărilor fine dovedea că ea trăiește. Dar, cum sosi miezul nopții, îl apucă un frig în spate. El se plecă înc-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o neconcordanță între rezultatele obținute și cele preconizate într-o anumită situație educațională dată; nu este necesar ca managerul școlar (cadrul didactic) să aștepte apariția problemei și identificarea ei de către o altă persoană, ci trebuie să dirijeze identificarea având ca linii de perspectivă obiectivele și ponderea cu careintervin în atingerea problemelor. Mijloacele de identificare a problemei sunt: - controlul curent al activităților din clasă; - sondajele psihosociale permanente; - sesizarea problemelor de către alți factori exteriori, alte cadre didactice, părinți etc. Controlul sistematic și planificat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
economice, sunt infuzate de „motive umane centrale”, cum ar fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea spune că rețelele sociale sunt rezultatul macrosocial al investițiilor sociale ale actorilor, În timp ce capitalul social este beneficiul obținut de aceștia de pe urma propriilor investiții. Resursele implicate În rețele sociale Îmbunătățesc rezultatele acțiunilor actorilor În special prin facilitarea fluxului informațional
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând definiția lui Lin, „capitalul cultural conține valori, reguli, norme sancționate de câmpul instituțional dominant”, iar „capitalul social reflectă extinderea conexiunilor sociale În care resursele implicate pot fi folosite pentru a menține sau obține alte resurse - incluzând bogăție, putere și reputație - valorizate În câmpul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
progresivă a lucrurilor. Nici o bruscare, nici un act de violentare nu se Întrevede În poemele lui Alecsandri, chiar și acolo unde e vorba de spații și de simboluri străine de imaginația lui potolită. Există, În mitologia poetică alecsandriană, o „nostalgie de lin”, un „dor gingaș de lumină” care exclud formele mai aspre ale reprezentării. Poemul se deschide totdeauna cu o viziune calmă. Nici vorbă de viol, de un efort de stăpînire a materiei verbale sau de bruscare a lucrurilor din afară. Penetrația
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O! farmec, dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor de dulce soare, Voi mă răpiți cînd vine În țară asprul ger!... Așa-n singurătate, pe cînd afară ninge, GÎndirea mea se primblă pe mîndri curcubei, PÎn’ce se stinge focul și lampa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
livra produse sau servicii care sunt mai bune sau mai ieftine decât cele ale rivalilor lor. Ele trebuie, de asemenea, să adauge caracteristici, să Îmbunătățească performanțele și să reducă prețurile. Ele trebuie să fie mai rapide În a deschide noi linii. Dacă ele doresc să crească, pot crea În Întregime noi piețe. În mod real, ele trec la a se reinventa - și nu o dată, ci permanent”<footnote Joined-up Innovation, În revista „Innovation and Technology Transfer”, iunie, 2000, p. 3. footnote>. Pentru
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lac artificial în zona Antohești. Asemenea lucrare s-a executat și în pădurea de pe pârâul Valea Iepei, dar prin aplicarea Legii 18/1992, aceasta a fost distrusă, deși dispunea de o bogată faună piscicolă: crap, plătică și pești sagnofili (carasul, linul, chișcarul, porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de orice fel sau coerciții induse. 5. Decizia. Pacientul care este considerat ca apt din punct de vedere psihic, trebuie să decidă singur asupra acceptării sau refuzării unui tratament propus. 2.6. Capacitatea de a consimți asupra unui tratament. Anumite linii directoare au fost enunțate în psihiatrie privitor la evaluarea capacității unui subiect de a consimți asupra unui tratament propus (Arboleda Florez, 1988) și pot fi sintetizate după cum urmează: 1. Realizarea de către pacient a faptului că examenul efectuat de către psihiatru, este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
macerat, 10 zile în 100 ml alcool de 70%, din care se iau 2-4 lingurițe cu sirop sau miere, dimineața, pe stomacul gol sau pulbere din care se administrează două vârfuri de cuțit, cu mierea dimineața pe stomacul gol. Semen Lini (semințe de in). Au acțiune mecanică, datorită mucilagiilor, chiar în constipațiile rebele. Se iau 1-2 lingurițe de semințe cu puțină apă, de preferință seara la culcare. Semen Sinapis albae (semințe de muștar). Se vor lua întregi cu puțină apă plată
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
rostirea cronicarului coexistă tandrețe și flăcări; în cea a moralistului frapează tristeți, opriri în loc, gravitate. Imnele iubirii(1983) proclamă prioritatea absolută a iubirii creștine, dimeniune unificatoare: "Virtutea în eternitate / Îmi este dată pe cât pot iubi" (Lucrarea iubirii). Privirea se multă lin de la Voroneț la un Schit brâncovenesc, de la Mater Dolorosa la Agapia; elemente de poliptic sacru trimit spre îngeri, spre lumină și paradis; li se alătură imnuri cu miresme de altar: Pruncul, Har, Extază, Metanoia, Chenoză, Toaca, Miezonoptica, Prodrom, Sobor și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
toți se duc Se clatin crengile de nuc Se scutur frunzele din vii, De ce nu vii, de ce nu vii? De ce, de ce tu nu apari, Cu părul blond și ochii mari, Să te privesc cu adînc estasu, O, înger blînd, cu linul pasu? Și cum tu ești cu statul mic De la pămînt să te ridic, Să te ridic de subsuori De multe ori, de multe ori..."58 Iubita bolnavă îi făcea impresia unui "înger ce se plînge pe-o ruină" ori "o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
conceptualizarea ei, dintre experiența practică și experiența teoretică. Într-o astfel de relaționare se întâmplă bucle de deschidere a traiectoriei de la un orizont la altul și de la un nivel la altul, inclusiv cu semnificație a substanțierii și nu cercuri, ca linii de influență care se închid printr-o mișcare cu rază constantă raportată la un centru. Imaginea cercului sugerează aici nu dependența liniară omogenă a influențelor, ci, mai degrabă, fenomenele de suprafață, vizibile, ale intersubiectivității care subîntinde conținutul sistemului economic, poate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Saul În viziunea lui Brueghel cel Bătrân, jafurile și incendiile istorisite de Brueghel cel Tânăr ori Falcone, bătăliile lui Juan de Borgoña, Tetuanul lui Mariano Fortuny, grenadierii și călăreții napoleonieni ai lui Meissonier și Detaille, șarjele de cavalerie ale lui Lin, Meulen ori Roda, asaltul mănăstirii de Pandolfo Reschi, o luptă de noapte de Matteo Stom, ciocnirile medievale ale lui Paolo Uccello și atâtea alte opere, studiate ore și luni la rând În căutarea unei chei, a unei taine, a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
liniște (17); versuri (16); relaxare (16); doină (16); bucurie (13); dans (10); duios (10); dor (9); fericire (9); melodios (9); alinare (7); dulce (7); petrecere (7); piesă (7); plăcut (7); vesel (7); armonie (6); melancolic (6); odă (6); glas (5); lin (5); melancolie (5); plăcere (5); voie bună (5); bun (4); cuvinte (4); distracție (4); note (4); note muzicale (4); nuntă (4); somn (4); baladă (3); concert (3); imn (3); încîntare (3); jale (3); de jale (3); joc (3); la, la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); spate (3); strîng (3); unghi (3); al omului (2); armată (2); băț (2); cinste (2); coloană (2); concret (2); conștiincios (2); curat (2); democrație (2); deplin (2); direct (2); egalitate (2); încredere (2); judecător (2); legal (2); lemn (2); lin (2); lung (2); materie (2); minciună (2); mîndru (2); moral (2); mort (2); neted (2); obligație (2); ondulat (2); în picioare (2); poziție (2); responsabilitate (2); țeapăn (2); admirație; afaceri; amuzant; arat; ascult; a avea; binefăcător; blondă; brînză; cadou; caz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curgător (4); tămăduire (4); apă curgătoare (3); apă limpede (3); cunoaștere (3); curgere (3); lac (3); libertate (3); pur (3); sănătate (3); albastru (2); de apă (2); ape (2); bogăție (2); clar (2); de cunoștințe (2); hidratare (2); lacrimă (2); lin (2); murmur (2); naștere (2); origine (2); pîrîu (2); rău (2); sfînt (2); acuratețe; adînc; alb; apă curată; apă dulce; apă lină; apă potabilă; apă rece și bună; apă vie; de ape; arbore; auriu; baltă; bătrîn; bea; Borsec; bucurie; cal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urîte; vorbesc; vorbește; a vorbi; vorbire fără rost (1); 798/216/71/145/0 limpede: clar (234); apă (190); curat (81); izvor (19); apa (17); tulbure (17); lac (16); pur (16); rîu (13); claritate (11); ca apa (9); lacrimă (8); lin (7); liniștit (7); cristal (6); transparent (6); tulbur (6); cristalin (5); rău (5); liniște (4); alb (3); fîntînă (3); iaz (3); ca lacrima (3); senin (3); ușor (3); calm (2); cer (2); curată (2); dor (2); frumos (2); gînd (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fuge(15); mișcare(15); pas(14); deplasare(13); păși(12); pleacă(12); sta(12); vine(11); pe jos(9); încet(9); plimba(9); mult(8); picior(8); acasă(7); funcționează(7); pași(7); a păși(7); alerga(6); bine(6); lin(6); mașină(6); se plimbă (6); umbla(6); înainta(5); se duce(5); bicicletă (4); călătorie(4); deplasa(4); deplasează(4); se deplasează(4); duce(4); efort(4); iute(4); se mișcă(4); om(4); pășește(4); pleca(4); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); tare (4); alergat (3); departe (3); eficient (3); a se grăbi (3); întîrziere (3); mișcare (3); oboseală (3); rău (3); viață (3); curge (2); degrabă (2); energie (2); a fugi (2); furios (2); greu (2); hai (2); înainte (2); lin (2); mașina (2); repede (2); rîu (2); trecător (2); trece (2); vioi (2); în viteză (2); accelerat; accelerație; activ; agale; agil; aici; ajunge; alerg; alergător; animal; ardei; atent; avion, tren; calm; cotidian; curgere; descurcăreț; drum; electroni; e-mail; emoții; enervant; foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
12); apă curgătoare (11); izvor (10); limpede (10); munte (10); rece (9); viață (9); curgere (8); lung(8); apa (6); curat (6); trecere (6); albastru (5); pești (5); iaz (4); Nistru (4); repede (4); barcă (3); continuitate (3); înot (3); lin (3); mic (3); natură (3); Prut (3); puritate (3); Răut (3); scăldat (3); susur (3); trecător (3); vale (3); valuri (3); baie (2); cascadă (2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pește(29); pernă(26); noapte(22); oboseală(21); ușor(19); vise(19); relaxare(18); adînc(15); plăcere (14); liniștit(11); dormi(9); obosit(9); bun(5); dormit(5); lene(5); lung (5); coșmar(4); dorm(4); plăcut(4); fericire(3); lin(3); nani(3); nevoie(3); odihni(3); adormire(2); bine(2); bucurie(2); casă(2); culcare(2); da(2); doarme(2); a dormi(2); dus(2); leneș(2); moarte(2); ochi(2); odihnitor(2); pace(2); recuperare(2); somnolență (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]