4,823 matches
-
au fost simpatice primesc invariabil epitetul de „excepționalul", „regretatul" și „marele", pe cînd figurile antipatice sunt expediate cu răceală. În fond, volumul merită un studiu de caz sau măcar o discuție de principiu privitoare la deserviciul pe care specialiștii în lingvistică îl aduc limbii natale. Căci dacă tot vorbim de paradigma estetizantă a culturii române, deplîngînd lipsa unor condeie care, pe lîngă vigoare verbală, ar trebui să mai posede și reazemul unei științe cărturărești, iată că acum avem prilejul de a
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
nu poți să scoți un cuvânt din limba română. O să avem grijă în noile ediții (ale DEX, n.r.) să reformulăm în așa fel încât să nu creeze suspiciuni", a spus lingvistul Marius Sala, care este și director al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti". Citește și:
Cuvântul "jidan" este deosebit de jignitor şi peiorativ, afirmă Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România () [Corola-journal/Journalistic/47895_a_49220]
-
câtă vreme rasele, atât în realitate, cât, mai ales, în mentalități, nu vor dispărea doar pentru că a dispărut din text cuvântul. Mai degrabă, zeloșii parlamentari ar trebui să ceară adăugarea la egalitatea de origine (termen vag: socială, etnică, regională, locală, lingvistică etc.) a cuvântului etnică, așa cum apare în dreptul european după 2000. Cuvintele sunt puterea celor fără putere, cum spunea Havel, dar nu schimbarea vocabularului reprezintă modalitatea cea mai potrivită de a ajunge la putere. O întrebare nevinovată Legea lustrației a fost
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
unor instituții similare din Europa” depinde de editori care nu le răsplătesc prestația înalt calificată nici măcar la nivelul supraviețuirii. Viziunii moderne de formare a traducătorilor i s-a opus cea tradițională, integratoare, corespunzătoare formării în cadrul studiilor complexe de filologie și lingvistică aplicată, fără de care „tehnica”, oricît de bine pusă la punct, va fi întodeauna dezarmată în fața surprizelor de bogăție a textului literar. După cum, la fel de pertinent s-a observat că performanțele în traducerea literară depind și de o indispensabilă maturizare culturală și
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]
-
Nicolae Manolescu Cu aproape douăzeci de ani în urmă, Eugen Coșeriu a ținut la Iași câteva lecții, publicate apoi în Prelegeri și conferințe, un supliment al „Anuarului de Lingvistică și Istorie Literară” editat de Institutul „Al. Philippide”. Am comentat-o pe cea intitulată Limbajul poetic în România literară nr. 41 din 1994. Nu îmi amintesc să mai fi citit alte comentarii despre conferințele marelui lingvist, emigrat după război în
Despre poezie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4996_a_6321]
-
Aceștia sunt „mentorii” mei. Pe plan intelectual, datorez mult pionierilor care au deschis în Franța calea studiilor despre autobiografie, Georges Gusdorf și Jean Starobinski. Cu toate acestea, meditația mea asupra angajamentului biografic și asupra efectelor sale datorează mult mai ales lingvisticii enunțării și poeticii. În toamna anului 1972, am scris Pactul autobiografic, citind, pe de o parte, Probleme de lingvistică generală de Émile Benveniste, pe de altă parte Figuri III de Gérard Genette, carte care tocmai apăruse și care a fost
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
Georges Gusdorf și Jean Starobinski. Cu toate acestea, meditația mea asupra angajamentului biografic și asupra efectelor sale datorează mult mai ales lingvisticii enunțării și poeticii. În toamna anului 1972, am scris Pactul autobiografic, citind, pe de o parte, Probleme de lingvistică generală de Émile Benveniste, pe de altă parte Figuri III de Gérard Genette, carte care tocmai apăruse și care a fost „Biblia” mea. La care trebuie să-i adaug pe formaliștii ruși, revelați de Tzvetan Todorov (cu ideea de variabilitate
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
de Gérard Genette, carte care tocmai apăruse și care a fost „Biblia” mea. La care trebuie să-i adaug pe formaliștii ruși, revelați de Tzvetan Todorov (cu ideea de variabilitate) și pragmatica lui Searle. Atunci când eu eram student, prin 1960, lingvistica generală nu era în programa studiilor clasice în Franța. Am descoperit-o, după 1968, ca autodidact, ceea ce este poate cea mai bună manieră de a învăța. Era instrumentul intelectual de care aveam nevoie în acel moment. Ați putea să precizați
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
intitulează 101 greșeli de lexic și de semantică. (București, Humanitas, 2011). Titlul și subtitlul cărții semnalează dubla perspectivă adoptată și întrețesută cu abilitate de autori: din punctul de vedere al vorbitorului și uneori și din acela al „cultivatorului limbii”, norma lingvistică se exprimă relativ simplu, în termenii unei opoziții între abatere și corectitudine; în schimb, lingvistul (mai ales specialistul în istoria limbii sau în sociolingvistică) vede, în aceleași fapte de limbă, dinamica schimbărilor în uz - realitate inevitabilă a oricărei limbi vii
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
și de semantică. Cuvinte și sensuri în mișcare (București, Humanitas, 2011). Titlul și subtitlul cărții semnalează dubla perspectivă adoptată și întrețesută cu abilitate de autori: din punctul de vedere al vorbitorului și uneori și din acela al „cultivatorului limbii”, norma lingvistică se exprimă relativ simplu, în termenii unei opoziții între abatere și corectitudine; în schimb, lingvistul (mai ales specialistul în istoria limbii sau în sociolingvistică) vede, în aceleași fapte de limbă, dinamica schimbărilor în uz - realitate inevitabilă a oricărei limbi vii
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
amabilitatea cu care a fost primit de colegii săi americani. Atmosfera familiară a acestor șase luni a fost deosebită. Memorialistica și corespondența vor evoca întâlnirile săptămânale la cină ale tuturor profesorilor, discuțiile lor însuflețite de teologie, critică literară, preistorie și lingvistică indo-europeană. La 14 iunie 1979, Eliade a asistat la discursul inaugural de primire a lui Dumézil la Academia Franceză, când i-a răspuns Claude Lévi-Strauss. Apoi la recepția de la Collège de France se întreține îndelung cu sărbătoritul, care, deși trecuse
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
caută (și găsește) aspecte inedite ale acestui curent cultural amplu, cu atâtea reverberații în toate domeniile teoretice și practice ale vieții românești, din Transilvania și din afara ei. Mircea Popa descoperă, de pildă, în colecția de carte rară a Institutului de lingvistică și istorie literară din Cluj-Napoca, o circulară a episcopului Ioan Bob, care evidențiază o trăsătură aparte a iluminismului românesc. Este vorba despre absența manifestărilor anticlericale, în contrapunct cu masiva implicare a bisericii în opera de „luminare”. Cerându-le preoților și
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
Covic, basarabean de origine, profesor la Filologie și student la Politehnică. 14 Lia Literat = studentă la Facultatea de Filologie. 15 Stiopa = Ștefan Bitan , proefsor la Filologie. 16 Viky = Victoria Cosma, studentă la Facultatea de Filologie. 17 Ion Muțiu, profesor de lingvistică, stabilit ulterior la Universitatea din Timișoara. 18 Kurt = Mircea Curticeanu, cadru didactic la Facultatea de Filologie. 19 Ion Vlad, profesor la Facultatea de Filologie, viitor rector al Universității „Babeș- Bolyai”. 20 D.D. Drașoveanu, profesor de sintaxă la Facultatea de Filologie
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
care caracterizează metabolismul cultural în diferite momente. Ca o notă distinctă a transdisciplinarității se remarcă transferul terminologic dintr-un domeniu în altul precum cel exemplificat de concepte ca „metabolism”, „investiție”, „ierarhie”, „celulă”, „membrană”, spațiu (fizic, social etc.), structură (culturală, atomică, lingvistică sau violență structurală) „disonanță”, „energie” etc. Se pare că valoarea cognitivă a unui concept este indicată de aplicabilitatea sa transdisciplinară. Dar această vitalitate conceptuală este hrănită de creativitatea științifică și artistică. Cred că în procesul dezvoltării și schimbării paradigmelor (Kuhn
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
cu competente privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identitâții lor.(Grupuri: UDMR) Amendament adoptat Art.12.- (5) Minoritățile naționale își pot folosi în mod liber, în spațiul public și privat propriile simboluri nașonale care reprezintă identitatea lor etnica, culturală, lingvistica și religioasă.(UDMR )
Noua Constituție: Minoritățile câștigă teren spre autonomie, traseiștii pierd mandatul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36956_a_38281]
-
la Iași de Academia Română și Parlamentul României la 5-6 iulie 2002, "Originea, limba și cultura ceangăilor", confirmă această situație prin raportorul pentru cultura minorității ceangăilor din Moldova. Ioan Dănilă își propune să întreprindă o cercetare profesională a problemei, cu instrumentarul lingvisticii moderne. Se înarmează cu un aparat teoretic pe măsură. Studiază, în capitole preliminare, fenomenul general al bilingvismului, cu atenție specială asupra bilingvismului dialectal; apoi prezintă influența limbii maghiare asupra limbii române și influența limbii române asupra limbii maghiare, pe baza
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
și) formație de clasicist, Andrei Cornea impune cu deosebire prin precizia culturală ieșită din comun. Știe greacă veche, știe latină (superlativul e subînțeles), ceea ce face ca articolele de aici să depășească de la bun început perimetrul îngust și uneori uscat al lingvisticii. Nu legitățile de transformare fonetică fac deliciul acestei cărți. Miezul ei e altundeva: în excelenta orientare conceptuală. Pentru el, evoluția sensurilor are o dimensiune narativă. Conține, în ea însăși, povești (sau chiar, în unele cazuri, adevărate romane condensate). De aceea
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
și așa, abundă în surprize. Îmi recunosc, aici, subiectivitatea și nu-i condamn pe colegii care nu mi-o împărtășesc: citesc oricând cu un interes irepresibil eseuri de și despre etimologie. Nu cred, ca atâția alți critici de azi, că lingvistica e un domeniu inutil în interpretare. Dimpotrivă. Ce ne-am face fără ea ? Am eșua într-un discurs pe cât de substanțialist, pe atât de lipsit de substanță. Impresionist până la insuportabil. Imposibil de pus în dezbatere pentru că, în definitiv, prea particular
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
altele, Mircea Popa a elaborat un număr impresionant de studii, articole și comunicări istorico-literare, de superioară ținută științifică, multe răspîndite în reviste și culegeri mai greu accesibile, precum Cultura creștină (Blaj), Biblioteca "Gheorghe Șincai" (Oradea), Acta Musei Porolisensis, Cercetări de lingvistică, Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu (Bălcești-Topolog) etc. O mare parte din studiile, articolele și comunicările sale le-a reunit, cu puțin timp în urmă, în volumul De la iluminism la pașoptism, apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Transilvănean, în cuget
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
volume care nu mai apar, din pricina „poveștii” cu introducerea, pe care o știți. În luna aceasta voi pleca la Geneva (Elveția), unde m-a invitat tot Facultatea noastră, pentru a ține o conferință publică și una în cadrul Soc[ietății] de Lingvistică de acolo. ac tot ceea ce-mi stă în putință, spre binele țării noastre. Dacă se va mai pune problema catedrei de Dialectologie, eu vă rog și acum să stăruiți să fiu încadrat la ea. Cred că merit și eu
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
spiritului de galomanie pe care îl consideră dăunător pentru cultură și civilizația română prin realizarea unui echilibru care, în opinia lui, ar fi putut fi atins prin conferirea unui loc mai însemnat în programele școlare limbii italiene și studiilor de lingvistică și literatura romanica. Argumentația lui se sprijină în primul studiu pe elemente de geografie lingvistică și de istorie a limbii (cu o bibliografie de specialitate adusă la zi), iar în al doilea pe date mult mai concrete, care demonstrează o
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
a problemului ortografic, tipărită în volum în 1875, după ce unele capitole ale sale văzuseră lumină tiparului în Columna lui Traian; în spatele acestui titlu modest pot fi descoperite însă idei mult mai generale despre limba, alături de o analiză pertinenta a problemelor lingvisticii românești. Prezentarea propriu-zisă a proiectului propriu de ortografie este precedată de o critică judicioasa a orientărilor lingvistice manifestate în cultura românească (în special a hiperlatinismului și a purismului), fără a pierde prilejul unei pledoarii pentru studiul limbii italiene, în viziunea
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
Pontului Euxin. Excelentă este plasarea acestei poezii în contextul istoric. Editoarele au structurat cartea în patru secțiuni, ordonate cronologic: 1) exilul la Rogojeni, la granița de est a României (nov. 1948 - oct. 1949), 2) scurtul intermezzo clujean, de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară (oct. 1949 - aug. 1952), 3) detenția la Canal (15 aug. 1952 - 10 mai 1954), și 4) perioada de supraveghere și marginalizare socială (10 mai 1954 - 11 iulie 1973). Fiecare din ele este bogat documentată cu scrisori din
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
i-a dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
era François Villon. Studentul român - Romulus Vulpescu. În primul an de facultate (am mai povestit cîndva aceste lucruri), Vulpescu și cu mine eram în grupe diferite și nu ne vedeam decît în amfiteatru. Într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Pașii poetului francez s-au pierdut
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]