18,897 matches
-
standard, de relațiile acestora cu alte varietăți ale românei: se descrie trecerea de la diferențierea regională la cea socio-culturală, raportul dintre varietăți și zona codificată implicînd noțiunile de statut privilegiat, prestigiu, conștiință lingvistică. În cazul special al Republicii Moldova (ale cărei probleme lingvistice sînt integrate, așa cum se cuvine, descrierii mai largi a evoluției socio-culturale a românei) se descrie trecerea de la o diglosie (cult / popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea de gramatică cuprinde cîteva chestiuni fundamentale, care
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
treptat fapt și feciu cu făcut și făcui), multitudinea perifrazelor de viitor în limba română veche - tipurile voi socoti, va să aibă, oi putea, am a bea, are să caute, va fi așteptînd etc. Nu o dată, descrierea riguroasă a trăsăturilor strict lingvistice se deschide către ipoteze tentante, în zona culturală și de istorie a mentalităților. De pildă, extinderea pluralului la substantive defective și abstracte este văzută ca o tendință de regularizare a sistemului, dar și ca ilustrînd ,o modificare a modului de
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
Rodica Zafiu De două ori, în ultimele zile, am auzit o formă lingvistică surprinzătoare și amuzantă, despre care tind să cred - din pricina repetării ei, în situații asemănătoare, dar de către persoane diferite - că este destul de răspîndită în codul oral actual. În cele două dialoguri comerciale, în care îmi revenea rolul clientului, mi s-a
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
arată ca și ,conjurația imbecililor". S-a făcut mult tam-tam pe baza faptului că acesta e prima peliculă filmată în interiorul clădirii ONU, dar mie altceva mi se pare interesant: apariția limbii Ku, limbă inventată numai pentru acest film. Iar realismul lingvistic merge până acolo unde Kidman nu vorbește engleză normal, ci cu accent Ku! Nu mai vorbesc de condescendența arătată Africii și de clișeele aferente. Replicile sunt inepte, iar modul de filmare nu are absolut nimic original: trebuie să mă fac
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
senzație de traducere. Multe formulări nu sînt uzuale în română. Iar cînd am dat, într-un inteviu al ministrului învățămîntului, peste verbul, la persoana întîi plural, upgradeăm, ne-am dat seama că limba din care par să provină prin calc lingvistic multe dintre pasajele proiectului este chiar aceea din care domnul Micle a fost acuzat (din fericire pentru d-sa, fără temei) că și-a plagiat o carte. Ca să vezi unde era engleza noastră cea de toate zilele! Zilele Culturale POESIS
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
un neoclasic, un poet cu o limbă extrem de șlefuită, care respinge, în ciuda provincialismului său asumat, regionalismul. Un loc important în studiul introductiv îl ocupă considerațiile privind umorul poetic. Cristina Tătaru, care a analizat și în teza sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și pe adiție sintagmatică, decît pe ambiguitate și selecție paradigmatică". Topîrceanu, apreciază Cristina Tătaru, nu folosește excesiv avantajele oferite de
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
în favoarea uzului, considerînd admisibile formele de masculin: ,se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi / doisprezece / douăzeci și doi mai" (p. XCII). Preferința clară a vorbitorilor pentru forma de masculin este de fapt justificată din punct de vedere lingvistic. Formele diferite de gen - unu / una, doi/ două și compusele lor - sînt la numeral o excepție, marea majoritate a numeralelor avînd forme unice, nediferențiate (trei, patru...). Numeralul cardinal cu forme specifice în funcție de gen se acordă cu un substantiv atunci cînd
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi apare mai frecvent decît etajul al doilea. Uzul lingvistic se orientează în acest caz spre o simplificare a flexiunii și spre o regularizare a sistemului: se răspîndește forma unică, invariabilă după gen. Ar fi totuși o greșeală să credem că asemenea extinderi sînt automate și radicale: nimeni nu spune
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
sacru, visează obiecte încărcate de sensuri, acte rituale și desfășurări ceremoniale. Insă acestă lume nu este numai una a faptelor senzoriale, nici doar a angajamentelor morale, oricîtă încărcătură spirituală ar avea lucrările în subtext, ci și o lume a codurilor lingvistice și a Textului ca echivalent al Creației. Paula Ribariu construiește prin imagine dar, în aceeași măsură, construiește prin cuvinte. Lumea se naște pe măsură ce este formulată, iar expresia, odată eliberată, se ordonează de la sine în adevărate arhitecturi. Dintr-un univers al
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
marcă pragmatică, tinzînd spre gramaticalizare (,Hai să fie"). Evoluția nu e încheiată; deocamdată excesul de hai în dialoguri ni se mai poate părea cam colocvial, uneori aproape nepoliticos - dar tendința este firească și chiar motivată din punct de vedere strict lingvistic.
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
că poate fi, lesne, ulcerată./ Fac iarăși cute și arsuri/ și nu mai sunt în stare să înghit hrana/ și rană din fața mea se face rana." (O, nu mă înjurați de mama!). Mihail Gălățanu are, pe lângă capacitatea de a șoca lingvistic, darul de a ne surprinde imagistic. Prima îndemânare e comună ,nouăzeciștilor" și ,milenariștilor", ambele generații introducând și reintroducând în poezie cuvinte tabú, puse pe hârtie cu ostentativă plăcere. Derapaje observăm și în acest volum, fie că e vorba de strămoșii
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora"), după cum, dacă din motive extralingvistice unele vor ieși din uz, nimeni nu va obliga ediții viitoare ale dicționarelor să le păstreze. Mentalitatea culturală românească este încă obsedată de monumental și etern; norma lingvistică e însă convențională și modificabilă în timp. DOOM-ul include dintr-o dată cuvinte pe care, într-un ritm editorial astăzi obișnuit în alte țări, ar fi trebuit să le înregistreze treptat ediții anuale ale DEX-ului, tip de 9 ani
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
sandvici/sendviș, rugbi/rugby, precum și compusele englezești cu -man ("om, bărbat"), de tipul tenisman - pentru care noul DOOM alege grafia adaptată tenismen (pl. tenismeni). Aici orice soluție este imperfectă și tranzitorie; orice alegere, chiar bazată pe o serie de argumentări lingvistice, riscă să rănească sensibilitatea fonetică, grafică, morfologică sau semantică a unei părți a cititorilor; e totuși clar că o alegere (sau câteva variante admise) trebuie să existe. Mulți vorbitori culți, care se străduiesc să respecte indicația din vechiul DOOM folosind
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
diferite motive în ediția anterioară. Multe sunt de fapt chiar cuvinte intrate sau impuse în limbă în ultimele decenii, mai ales după 1989. Dar despre acestea, mai pe larg, altă dată. * Oricît de serios ar trebui să fie acest text lingvistic, nu mă pot abține să nu semnalez riscul unei teribile confuzii! Pentru cîteva generații crescute lîngă computer, DOOM 2, 3 etc. înseamnă cu totul și cu totul altceva decît sigla unui dicționar: cuvîntul englezesc doom ("moarte, distrugere") a dat numele
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
departe de ochii veșnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai săi energia și pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de cărți de analiză matematică, informatică teoretică, lingvistică, semiotică, poetică, aplicații ale matematicii în științele naturii și în științele sociale, filozofia și istoria științei (vezi scurta fișă bio-bibliografică de la sfîrșitul volumului), publicate în țări de pe toate continentele, invitat să conferențieze în marile instituții științifice ale lumii, Doctor Honoris
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
despre acea țigară scumpă care împietrește traheele femeilor" sau "aș vrea totuși să cumpăr/ pe cineva căruia să mă vând" sunt memorabile în ambele înțelesuri ale cuvântului, în timp ce alte versuri precum "uite așa mă apucă pe mine cheful/ de exhibiționism lingvistic/ limba ta de porc e o petală/ îți folosesc creierul ca pe un vibrator" sau "obosesc repede pentru că nu am rod. scriu cu un forceps. am o aură vineție în jurul sexului" sunt doar niște redundanțe și par clișeele poeziei scrise
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
ironică nu a fost remarcată și, deci, nici exploatată exegetic până acum. Arghezi nu e patetic și contemplativ decât în faza de început, în marea sa poezie e structural ironic și metafizic. A fost sesizat și glosat până la epuizare pitorescul lingvistic arghezian, fără a pune suficient de pregnant accentul pe funcția ironică a unui lexic insolit; și nu e vorba doar de Flori de mucegai; și nu e vorba doar de lexic în strategia extrem de subtilă a ironiei argheziene. Deși, pentru
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri" care a cuprins răstimpul de la primele ecouri despre germani în spațiul lingvistic românesc până la intrarea țării în primul război mondial și pe care intenționam să-l continui cu o privire cuprinzătoare asupra perioadei interbelice. încât, printre altele, am purces și la o cercetare, pe cât am putut mai amănunțită, a rapoartelor trimise superiorilor
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
este calitatea a ceea ce publicăm și, prin urmare, ne simțim cu atît mai împliniți atunci cînd, pe lîngă valoarea lor intrinsecă, operele pe care le propunem deschid accesul către zone mai puțin frecventate. Iată de ce căutăm autori provenind din universuri lingvistice mai degrabă "neglijate" în Portugalia. Marina Dumitrescu: V-ați decis, deci să inițiați "abordarea" spațiului românesc, cu Eminescu. Ati avut un ilustru predecesor în acest sens... într-adevăr, remarcabilul om de cultură Victor Buescu, inițiatorul Lectoratului de română de la Facultatea
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
cultura, finețea și bunul gust intrând în ecuația artistului devenit critic literar. Definiția pe care o dă plăcerii estetice ("acea clipă de iluminare și bucurie pe care o simțim cînd am intuit frumusețea, nu obiectuală, ci relațională, a unor manevre lingvistice") îi favorizează o înțelegere a literaturii nu prin prisma unui model, oricât de tolerant, dar în fireasca ei diversitate, omologată ca atare. Există mari familii poetice, explică și exemplifică Mircea Cărtărescu (Dimov-Brumaru-Foarță, Angela Marinescu-Ion Mureșan-Mariana Marin), și a interpreta versurile
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
foarte puțini poeți în fiecare an printre italieni și străini, iar lista de așteptare a unor autori deja sub contract este lungă, angajând editura pe un număr de ani. A treia scrisoare, din 20 martie 1975, exprimă o discretă contrarietate lingvistică, urmată, vai, de revelarea adevăratei mele situații de poet:Caro Constantin, vă răspund în italiană la amabila Dvstră scrisoare din 8 martie, cu certitudinea că înțelegeți încă limba noastră, chiar dacă preferați să scrieți în franceză. Mă bucur că v-ați
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
imposibile în română, contraproductive din punctul de vedere al persuasiunii. Cu timpul, lucrurile par să se fi îndreptat oarecum: traducerile actuale mi se par mai acceptabile decît cele care circulau cu un deceniu în urmă, ceea ce dovedește, oricum, intenția apropierii lingvistice de interlocutor. De fapt, prin textele în cauză se constituie, în momentul de față, o subvariantă a limbajului religios românesc. Acesta cuprinde, cu diferențe semnificative, stilul religios ortodox (cu siguranță cel mai conservator, arhaizant, conținînd numeroase slavonisme și grecisme), cel
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
formează expresii similare: a lua în calcul, a ține cont etc. În 1883, Hasdeu a sugerat o suprapunere a împrumutului din maghiară peste ipotetice elemente latinești conservate - urmași ai formelor examen și similem - dar propunerea sa nu a convins comunitatea lingvistică. Oricum, în limba veche seamă - în forma samă, mai apropiată de etimon - este un cuvînt extrem de frecvent. Merită amintit și că sintagma băgare de seamă ("observație") era curentă în faza de constituire a terminologiei științifice și politice românești, așa cum o
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII), pentru a putea îndeplini exigența autoimpusă de fidelitate lingvistică față de aspectul grafic al textului. De aici au apărut cele mai multe deosebiri față de ediția jubiliară din 1988. Editorii ieșeni explică în detaliu principiile transcrierii și dificultățile de ordin paleografic. Se cuvine să evidențiem echipa redutabilă de specialiști ieșeni. La volumul I
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Se cuvine să evidențiem echipa redutabilă de specialiști ieșeni. La volumul I, dificilele munci filologice sunt împărțite și realizate astfel: text stabilit și îngrijire editorială de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, transcrierea textului de Alexandru Gafton și Laura Manea, studiu lingvistic, indice și bibliografie de Vasile Arvinte, notă asupra ediției de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu și Alexandru Gafton. La volumul II, echipa, cu aceeași distribuție de sarcini, și-l adaugă pe N. A. Ursu; de consemnat, ca foarte aplicate și utile, cele
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]