776 matches
-
Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit în județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"); viperă ("Vipera berus"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
una dintre cele mai apreciate formații rock din România, în special de către publicul contemporan cu perioada ei de glorie (deceniile 1970 și 1980). Componentă grupului a fost deosebit de fluctuanta de-a lungul anilor, incluzând mulți muzicieni valoroși: Nancy Brandes, Ovidiu Lipan, Florin Ochescu, Dan Bădulescu ș.a. Însă membrul care a influențat cel mai mult evoluția formației este, de departe, basistul și cântărețul Liviu Tudan. La finele anilor șaptezeci, Roșu și Negru formează un supergrup alături de Progresiv TM și lansează albumul conceptual
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
reuniuni studențești, emisiuni la Radio Iași și au o prima apariție televizată într-o emisiune în aer liber împreună cu muzicianul,solist vocal Florin Iepurica.In anul 1968 Bondy se căsătorește și în toamna părăsește formația iar în locul lui vine Ovidiu Lipan (Țăndărica) Aflat în formula Nancy Brandes (claviaturi), Nicky Dorobanțu (chitară, voce), Florin Marcovici (chitară armonie), Dumitru Grigoraș (flaut), grupul îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
îl cooptează pe Liviu Tudan, muzician de geniu, fost membru Sideral, mutat disciplinar de la Conservatorul din București la cel din Iași. Tudan devine băsist și solist vocal al formației Roșu și Negru. Tot la Iași se alătură formației bateristul Ovidiu Lipan Țăndărica, care avea numai 13 ani. La primul Festival Club A (1969, București), Roșu și Negru obține toate marile premii: trofeul Club A, premiul I la categoria solist vocal și pentru concepția unui spectacol rock, premiul ÎI pentru chitară baș
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
Lăură Stoica. În 1993, Roșu și Negru va susține la festivalul "Rock '93", în deschiderea grupului "Asia", ultimul lor concert, în formula: Liviu Tudan (solist vocal, chitară bass), Cristian Marinescu (chitară solo), Florin Ochescu (chitară), Cornel Cristei (keyboards) și Ovidiu Lipan (tobe). În 1996, Liviu Tudan și Cristian Marinescu pun la cale o revenire a grupului. Tot atunci se va realiza și piesă "Lumea că o pradă" (apărută pe discul "Tribut lui Liviu Tudan"), care va beneficia și de un videoclip
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
berus"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
ca și textier pe Nicolae Covaci Haase (numele soției sale, pe care l-a preluat după căsătorie). Pe discul Transsylvania din 1981 ca autor al versurilor apare însă Florin (Moni) Bordeianu. În fotografiile de pe spatele discului apar Mani Neumann, Ovidiu Lipan, Tom Buggie, Nicu Covaci, Sabin Dumbrăveanu și Ivan Kopilović. Partea A: Partea B:
Folk, Lied, Song – Nachwuchs Festival '80 () [Corola-website/Science/304832_a_306161]
-
nu se lasă înduplecată de rugămințile lui Gergely, rămânând descumpănită însă când observă atașamentului instinctiv care se stabilește între băiat și tatăl lui adevărat. Din punct de vedere al dorinței de dreptate, Katalin Varga este comparată de critic cu Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" al lui Mihail Sadoveanu. Mitchievici constată unele scăpări ale filmului printre care slaba motivație a bărbatul care o găzduiește pe Katalin de a refuza să dezvăluie prezența în casa lui a femeii și a copilului, lăsându-se
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Grindușu, având 1.664 m. Frumusetea si sălbăticia locurilor au fost surse de inspirație pentru scriitori ca Mihail Sadoveanu (care plasează în Valea Tarcăului satul lui Nechifor și al Vitoriei Lipan - personajele din romanul "Baltagul"), Calistrat Hogaș (care a parcurs o bucată a culmii Goșmanului - povestind aceasta în cartea "În munții Neamțului"), precum și pentru Alexandru Vlahuță (în "România pitorească"). lui sunt așezați în nord-estul României la exteriorul grupei centrale a arcului
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
acide și brune podzolice. Pe lângă bogata faună de nevertebrate specifică pădurilor de fag sau conifere ori cu areal larg de răspândire, în Munții Tarcăului se regăsesc numeroase alte specii vertebrate. Astfel apar pești precum : boișteanul (Phoxinus phoxinus), fântânelul (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), păstravul (Salmo trutta fario), porcușorul (Gobio uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
permanent, reprezentînd totodată un element pregnant al peisajului. Turistul poate admira în lungul acestor ape numeroase repezișuri și mici cascade. În undele lor limpezi și reci, păstrăvul găsește cele mai favorabile condiții de dezvoltare, alături de alte specii, dintre care menționăm lipanul. Pe Bistrița Aurie, pe Dorna, Coșna, Băncușoru, Diaca Bistriței Aurii, pînă nu demult, se întîlneau plutele care transportau buștenii. În lungul lor, turistul va întîlni și azi locul vechilor haituri, de unde, odată cu apa, porneau la vale plutele. Majoritatea apelor din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
șopîrla de munte (Lacerta vivipara), iar dintre broaște, Rana temporaria. Fauna ihtiologică este bine reprezentată în apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
apele repezi de munte care brăzdează ținutul. Zona păstrăvului înglobează Bistrița Aurie pînă la Ciocănești, apoi cele două Diece, Coșna, Băncușoru, Ru-saia etc. Zona lipanului începe pe Bistrița Aurie, în aval de Ciocănești. Pe lîngă păstrăv (Sazrao trutta /ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
a câteva concerte ale acestuia. La vârsta de 24 de ani se căsătorește, are un băiat, ulterior însă va divorța. Lorin îi calcă tatălui său pe urme studiind încă de mic muzica și îndrăgind tobele, după ce îl descoperă pe Ovidiu Lipan Țăndărică. Marius Mihalache a împărțit scena cu mulți artiști renumiți precum Gloria Gaynor și Nina Simone. Înainte de lansarea primului său album în 1998, artistul compune coloana sonoră pentru mai multe filme și seriale TV , cum ar fi Asfalt Tango (1995
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și voce. Dupa această perioadă are o serie de concerte și festivaluri în țară și în lume. De asemenea are o serie de colaborari cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Steve Vai si Kitaro. Anul 2012 marchează începutul proiectului actual, Back To Swing - Marius Mihalache. Prin acest nou experiment muzical, artistul își propune să aducă în atenția publicului român și nu numai atmosfera anilor 1920 - 1940 odată cu ritmurile swing
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
care va fi al doilea element definitoriu pentru artist. Jazz, etno-jazz, lounge interpretate la țambal. De-a lungul timpului Marius Mihalache abordează mai multe genuri muricale, pe care le interpretează în felul său unic la țambal - jazz, jazz-rock (alături de Ovidiu Lipan Țăndărică), etno-jazz, romanes, folclor, muzică clasică etc.
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]