98,207 matches
-
în mod categoric de partea literaturii angajate, grav compromise în secolul recent încheiat, dar singura cu impact public remarcabil. Există cîteva motive determinante ale succesului său fulminant din ultimii ani. Fiecare dintre ele merită discutat. M-aș opri la trei: lipsa (premeditată sau nu) de interes față de experimente de limbaj și a gustului pentru estetism (“cînd aud pomenit cuvîntul scriitură, știu că este momentul să ne destindem puțin și să mai comandăm o bere” declară el în volumul de luări de
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
mai puțin în evaluarea locului ocupat de romancier în conștiința publică. Ea nu este totuși de neglijat. Într-o literatură unde bravurile scriiturii, serpentinele sintaxei și explorarea minuțioasă a fagurelui lexical constituie argumentele apodictice care impun un scriitor printre confrați, lipsa de respect a lui Houellebecq față de ele frapează. Primii dușmani și-i cîștigă scundul romancier în tabăra criticilor și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
futurismul au fost azvîrlite la coș, odată cu «bunul simț» și «salata burgheză». Cel mai interesant lucru din Dada 3 este, desigur, « Manifestul Dada 1918», de Tzara. O adevărată bombă, azvîrlită de un tînăr cu un tupeu de necrezut. Nu duce lipsă de nimic: violență, provocare, sfidare. După o scurtă trecere în revistă a experiențelor artiștilor contemporani, Tzara definea ce înțelege prin spirit Dada, lăudînd în același timp răsturnarea valorilor consacrate. Niciodată pînă atunci protestul Dada nu fusese formulat cu atîta claritate
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
televiziuni, să vorbească de „persecuții” și de „alianțe nefaste”, pentru că nu asta e problema fotbalului românesc. Mi se pare nu doar periculos, ci și jalnic să explici nereușita la calificări prin nu știu ce jocuri duble ale lui Mircea Sandu. Acum observăm lipsa de caracter și tropăielile prin culise? Dar bine, omul ăsta, ca și camarila care-l susține, nu e capabil decât de așa ceva! La fel cum Iliescu și Năstase știu să facă doar un set limitat de lucruri, la federația de
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
unui elev (“Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care se face responsabil un profesor (“Mîine la matematică să nu te prind fără caiet de dictando “). l Cine se plîngea că ducem lipsă de polemici nu știa ce vorbește. În numărul din august al craiovenelor “Ramuri”, dl Daniel Cristea-Enache vine cu o replică vehementă și în bună parte întemeiată la un articol, tot din “Ramuri”, semnat de dl Alexandru George (numai întîmplarea face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
a acestei cărți are sensuri multiple, trebuie citită și recitită, observată la microscop pentru a i se putea descifra toate înțelesurile. Mortido este un roman paradoxal. În paginile sale ludicul, gratuitatea, pitorescul (mai ales la nivelul expresivității), o oarecare superficialitate (lipsa de implicare a personajelor care acționează cumva mecanic) coabitează (experimental ?) cu o tehnică narativă foarte sofisticată, elemente de filozofia limbajului și teorii lingvistice și de comunicare dintre cele mai pretențioase. Este un roman dificil de citit, la sfîrșitul căruia nu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
munte, la mare, la rudele din țară ori din străinătate ș.a.m.d., în funcție de bugetele familiale. (Scriu „de regulă”, întrucît statistici sociologice de ultimă oră arată că procente tot mai ridicate - 45-55% dintre români - își petrec acasă vacanțele/ concediile din lipsa banilor). Ca „bugetar”, mi-am petrecut cea mai mare parte din vacanțele intervalului 1990-2003 acasă, în așteptarea acelor reforme profunde - inclusiv salariale! - promise cu regularitate de succesivele guvernări din acești ani. În scurtele deplasări făcute în afara orașului natal, București, am
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
nu ratează nici o ocazie de a readuce în discuție autorii clasați ai acestui curent, speculând pretexte cum ar fi ridicarea la Paris a unei statui Laforgue sau comemorarea lui Jean Moreas. Făcând un bilanț al anului literar 1921, constată că lipsa cărților se compensează prin publicarea textelor în revistele momentului; cu alte cuvinte, literatura acelui an trebuia căutată mai degrabă în presă decât în biblioteci. În proză, el constată că ne aflam încă la acea oră sub zodia schiței și a
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
cuvinte, literatura acelui an trebuia căutată mai degrabă în presă decât în biblioteci. În proză, el constată că ne aflam încă la acea oră sub zodia schiței și a nuvelei, Sadoveanu rămânând principalul autor prolific și de valoare. Se simte lipsa „marelui gen” și Vinea sancționează toți criticii ce se entuziasmează în fața producțiilor care aveau în comun cu romanul doar criteriul cantitativ al numărului de pagini, așa cum este cazul pretinsului roman Americana îndrăgostită de Vasile Pop sau a celor cinci nuvele
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
nu scapă niciodată de ridicol - este caracteristica lui; mai cade cîteodată în ridicol și cîte un deștept, dar se ridică”. Dacă la greci ridicolul se opunea virtuții iar la romani se opunea civilității, la francezii din era clasicismului indica o lipsă de judecată, o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de bon esprit adică, spre a-l cita iarăși pe La Bruyère, cel care „vede toate lucrurile
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
rapid, inteligența vă va supune curând, prin saturare de glorie facilă și prin lehamite de mult și amestecat, unui joc nou și cuceritor al epúrei. Adolescența se duce, și cu ea multele scârbe, inutile, excesive în vârsta următoare. Intimitățile țipătoare, lipsa de pudoare, aglomerările abracadabrante de relatări fără rușine, gesturile și experiențele neconsumate până la capăt distrug, prin delire și sinceritate masive, secretul sentimentelor, partea frumoasă a trăirilor acoperindu-se acum ca de sângele măcelăriei ori miasmele sălii de disecție. Atâta impudoare
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
geamurile Direcției Pașapoarte - Corpul B - te-ai ars! Altă noapte nedormită pentru a prinde cele 30 de locuri câștigătoare. Un singur angajat sfidează de unul singur, cu un calm mai presus de înțelegerea umană, totala infuncționalitate a spațiului Direcției Pașapoarte, lipsa de personal, de organizare și de dotare tehnică, precum și cele câteva mii de întrebări zilnice redundante, inutile, chiar și tâmpite venite de la un număr copleșitor de solicitanți ajunși în culmea maximă a nervozității și răbdării. Acest uimitor domn Toma Lucian
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
net); „Downloader (= „a downloada”) pour Macintosh” (thetascan.fr). În textele românești se poate urmări și relația anglicismului cu termenul sinonim, cu posibilul sau substitut, produs prin calc semantic - a descarcă -; acesta are avantajul formei autohtone, dar dezavantajul polisemiei și al lipsei de specializare. De fapt, ambele cuvinte circulă în paralel; chiar în mesaje practice, putin atente la forma, apariția lor pare să satisfacă o necesitate de variație sinonimica. Le găsim așadar destul de des în aceleași contexte, la mică distanță: „Dacă nu
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
fără familie la București, a locuit pe la rude și a ajuns, la un moment dat, să îndeplinească rolul de infirmieră. Pentru micuța infirmieră a compus Alexandru Visarion poezia Către o fetiță de 12 ani. Aceste momente agitate și mai ales lipsa de atenție a familiei aveau să o marcheze pentru întreaga viață. Își amintea, însă, cu emoție de momentul întoarcerii victorioase, în București, a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand. După război, a urmat cursurile Liceului Carmen Sylva din București, un
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Andrei Pleșu este imposibil să nu îți pui întrebări, să te (mai) lași adormit de legănatul ideilor de-a gata sau să (mai) fii o cantitate neglijabilă, cu rol pur statistic în turma gîndirii comune. De aceea, în pofida aparentei sale lipse de miză, o carte precum Jurnalul de la Tescani este foarte importantă pentru așezarea societății românești pe temeiuri sănătoase, de calm al valorilor, normalitate și dialog responsabil, iar citirea ei în superba ediție nouă din 2003 (care beneficiază și de cîteva
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
credeam că la noi lucrurile se vor termina atît de radical, eram foarte sceptic”. Nimic din această stare de spirit nu transpare în Jurnalul de la Tescani. Nici măcar din întîmplare nu apare vreo referință la realitatea politică a zilei sau la lipsa de alimente și de iluzii din ultimele luni ale regimului Ceaușescu. Cel puțin la nivelul acestei cărți, spiritul de frondă al lui Andrei Pleșu se manifestă prin revelarea firescului, a zîmbetului (vorba lui Mihai Șora), a libertății de gîndire, în detrimentul
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
caut și - minune petrecută aproape de Maglavit! - decanul Facultății de Medicină din Craiova, Prof. Cornel Sabetay, mi l-a adus din biblioteca fiului său. Vrând să îl împărtășesc cu copiii israelieni am tradus în ebraică primele două capitole, dar din păcate lipsa cronică de timp la care mă condamnă medicina a întîrziat acest proiect. Iubesc fiecare rînd pe care îl scrieți și vă apreciez foarte mult, domnule Alex. Ștefănescu, dar nu mi-a plăcut un rînd pe care nu l-ați scris
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
de boala tirajelor și vânzărilor scăzute de mulți ani, tot din 1989 încoace. Nu anul neuitat, 1989, este de vină. Presa literară și-a modificat prea puțin mesajul către public. Cine cumpără această presă? Scriitorii (și nu toți, unii din lipsă de bani), alți intelectuali (dar foarte puțini). Dacă „România literară” și, mai nou apărutul „Observator cultural” se bucură de un prestigiu și de o audiență destul de bună, reviste cu nume sonore, ce amintesc de o istorie a literaturii românești, precum
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
este acela intitulat Spărgătorul și complicele sau, mai exact, despre colaborarea, putem spune epocală, dintre Soljenițîn și Tvardovski. Marele prozator a cărui operă a fost capabilă să schimbe structural opinii politice și mentalități demult înrădăcinate, pe fondul naivității și al lipsei de suficientă informație, fusese ofițer pe front în al doilea război mondial, arestat pentru că cineva l-a denunțat că ironiza cultul personalității lui Stalin. Este internat în lagăr cinci ani, se îmbolnăvește de cancer, dar supraviețuiește, i se fixează domiciliul
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
în anumite cazuri, dar cu mult mai palid. Nu și în situația lui Paul Goma, care, din nefericire, n-a întâlnit o personalitate de prestanța și spiritul de răspundere al redactorului-șef de la „Novâi mir”. S. Damian însuși își mărturisește lipsa de curaj în afirmarea valorilor autentice. O spune textual: „Regret și îmi fac retrospective imputări amare că n-am fost în stare să aleg calea demnă a negării în întregime a unui regim sclerozat și inuman”. Adică, tot cu vorbele
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
aflându-se, culmea!, departe de țară, în „tratament medical” prelungit cauzat de temporare neînțelegeri cu Justiția. Dacă la anterioarele alegeri s-au mulțumit cu postura de servanți ai politicienilor, sunt semne precise că în curând vor juca pe cont propriu. Lipsa de reacție a premierului și a președintelui la potlogăriile acestora demonstrează limpede că până și ei au înțeles cine sunt adevărații stăpâni ai țării. Că între marii bogătași ai României s-au strecurat și indivizi din imediata apropiere a lui
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
toți românii sunt apatici, n-au "simțul eternității" ( 1939), ceea ce contrazice, fie și în parte, afirmațiile capitale din Istoria literaturii române. Apatia însă, din păcate, s-a accentuat mult în perioada comunistă. Unde G. Călinescu are iarăși dreptate este în privința lipsei interesului pentru lectură, cu atât mai gravă și mai întristătoare azi: "Cu cât individul e mai bogat, cu atât citește mai puțin. Milionarul respinge revista obraznic, săracul o primește cerând reducere" ( De ce nu se citește, 1939). Fraza parcă e scrisă
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
perdea după cealaltă, ne lasă să privim o serie de scene, de figuri și moravuri, ne denunță taine de culise și ne zugrăvește mentalitatea acestui mediu, cu o sinceritate aproape brutală. Ceea ce putem observa mai întîi în această scriere este lipsa de calități literare. D-l Quintus, după cîte știu, a debutat cu un volumaș de epigrame și un caiet de versuri umoristice, care pînă acum nu i-au creat reputația de scriitor spiritual". Primiți, vă rog, expresia sentimentelor mele de
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
debutat abia în 1999 în volum, cu o selecție din poeziile sale scrise în românește, Neume (Ed. DU Style), căci tot ce oferise Editurii Cartea Românească în anii ’70 fusese respins de cenzură. Poate și din cauza tirajului mic și a lipsei de publicitate, Neumele lui Daniel Constantin nu s-au bucurat de ecoul meritat, fiind prea puțin comentate, deși viziunea lirică, unică în felul ei, după cum scria Monica Pillat, îl individualizează puternic în poezia română actuală. Editarea unei selecții din scrierile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Mircea Cărtărescu vedea pentru poezia din anii următori două soluții, ambele mimetice. Scrie poetul, în anul 1990: Prima va merge pe un mimesis al prozei, va fi biografie narativă, ostentativ «sinceră», «nesofisticată», va alege amănuntul aleatoriu, va produce sens din lipsa aparentă de sens și lirism din cenzurarea oricărui lirism. Va fi hiperrealistă, antiintelectualistă, antiestetică. Dimpotrivă, un mimesis al poeziei ( s.a.) înseși și prin aceasta al culturii este a doua direcție poetică. Ea va revalorifica, va recicla în totalitate formele poetice
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]