3,144 matches
-
pământ, este simbolul sensibil al lumii nevăzute, un factor de mișcare universal și purificator. Ca și focul, aerul este un element activ și masculin, în vreme ce pământul și apa sunt considerate elemente pasive și feminine. În poeme, sensul profund conotativ sporește lirismul, provoacă meditația, creează imaginea literar-artistică: „O, aer fără pată, sublimul Mort m-așteaptă, rostească-se în briză tot necuprinsul minții, făptura mea cea tristă o-nvăluie ființa, panterelor din sânge să nu le crească dinții!”; „Respir! Tăcerea-n piept mă doare
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Saltimbancii”, „Un saltimbanc la Polul Nord”, „Fram”, „Mama”, „Campioana”, „Dumbrava minunată” ș.a. Întreaga activitate a regizoarei este o pledoarie pentru candoarea, fascinația lumii de vis, grația și frumusețea copilăriei. Toate filmele realizate de ea focalizează tradiționalismul, fantezia, lirismul, tandrețea dar și ironia necaustică, prin imagini speciale, alcătuite cu decoruri magnifice, momente coregrafice admirabile, coborâtoare în vis și înălțătoare în cerul extazului, cu și despre copii. Aceasta o face pe Maria Teslaru, și ea o minunată buhușeancă, actriță la
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396319028.html [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
plină cu litere sângerânde./ O baladă a durerilor negre sunt,/ dulcea ei asperitate/ pentru a-i simți atingerile de catifea!”. (Cât strigătul luceafărului ce se stinge în mare). Momentele de blazare și disperare fac parte din structura sensibilă a poetei. Lirismul ia naștere dintr-un amestec de seninătate și chin, impresionând prin tonalitatea profundă, intensitatea trăirilor captive între „zidurile” unui trup care va cunoaște surparea și moartea. „La început, Cuvântul a fost/ și cuvântul s-a luminat în Om.” Odată cu această
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1483672888.html [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
care plânge- ascultă?/ Te iubesc, te iubesc! - îți sune./ Să nu întârzii! - doar atât îți mai spune.” (Un cântec a trecut prin zidul de piatră). În iubire nu trebuie pierdută clipa, acel „început de poveste/ scrisă prin cuvintele inimilor noastre!”. Lirismul poetic este trecut prin toate stările, de la extaz la agonie, de la flacără la cenușă, poeta privind mereu peste umăr, cu teamă, cu mirare... Versurile, jocul cuvintelor se desfășoară de la polul plus până la polul minus al trăirilor. La polul minus putem
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1483672888.html [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
ce te va cuprinde.” ( Lacrima unei fete ajunsă într-un poem). Toate aceste stări - încorporate în acest semn al puterii care este cuvântul - conferă gravitate și profunzime poeziei, aceasta( poezia) fiind transformată într-un spațiu al „bătăliilor” privind varietatea semnificațiilor. Lirismul, expresiile poetice profunde, eliberate din rigorile tiparului, dar încărcate de lumină( uneori) sau dramatism( alteori), se revarsă necontenit peste acest flux vital, peste acest miracol existențial. Făcând o introspecție calmă a vieții, poeta Irina Lucia Mihalca înțelege că numai cu ajutorul
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1483672888.html [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
parte, RONDELUL, cuprinde câteva poezii-bijuterie, șăgalnice unele (”De-ți este dor”), nostalgice altele (”Îți amintești?”, ”Amintiri”, ”Timp”). Iubirea este prezentă și aici, presărată cu trandafiri roșii, catifelați și cu săruturi ”spălate de lacrima iubirii”, iar anotimpurile sau florile primesc mângâierea lirismului, cristalizate în versuri perfecte, armonioase, ce încântă plăcut cititorul. Unitatea volumului este asigurată și de repartizarea riguroasă a poeziilor sub aspectul conținutului lor, culminând cu cea din final (” Când voi veni”), ce emană resemnare, împăcare cu viața și chiar cu
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Plansul_inimii_de_prof_petr_marian_malciu_1381236042.html [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului Speranță și sentiment Filonul poetic al Gentianei Muhaxhiri, din volumul Tăcere trezită (Amanda Edit, București, 2014) este de natură a produce notabile inflamări, ieșire din obișnuita monotonie existențială. Calea lirismului presupune multiple meandre ce intră adeseori în contradicție cu exteriorul. Viziunea trecutului va cataliza mereu latențele spirituale întru, cumva salvatoare, dezmărginiri. Mistuirile sunt profunde, alinate doar de perspectiva echilibrului împreună cu partenerul iubit: Lasă-mă să fiu vânt/ Val înspumat în
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE GENTIANA MUHAXHIRI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408807493.html [Corola-blog/BlogPost/376476_a_377805]
-
linia frîntă care le unește ar crea o evoluție retrogradă ar reprezenta un pesimism de evoluție a sentimentelor în jos, și numai o sclipire de luciditate le-ar trasa exemplar. Este caracteristica stilisticii deosebite a Adrianei, părelnicul lucid pe tărâmul lirismului. “e o alegere absolut retorică drumul spre mâine evoluează agresiv între rațiune și dezechilibru la final magia face simplă figurație” lumea se schimbă de azi “azi mai devreme ca niciodată am aliniat toate visele cu noi așa într-o înțelegere
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1448082894.html [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
lexicului poetic cu elementele limbajului cotidian sau cultural. În formele prozodice tradiționale, el revarsă o trăire modernă, ale cărei caracteristici particularitează stilul creației: preferința pentru cultivarea poeziei cu formă fixă, interiorizarea reflexivă, cultul patriei și al patriotismului, asumarea experienței antecesorilor, lirismul de tip clasic, armonios prin muzicalitate și viziune: „Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc./ Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare/ Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare/ Și ignorând că-i doare
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
disputele eului, polemicile și retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă umbrei” o carte prin care se probează forță creatoare inspirată, fericită alegere a drumului spre inima cuvântului, prin poezia simțurilor. Prin discreția, sfiala și umilință ce-i colorează lirismul, printre accentele de exaltare cenzurata și evocare nostalgica „Oglindă umbrei” amintește suav de scrierile poetei chiliene, de o cuceritoare simțire creștină, Gabriela Mistral. Mai mult, am îndrăzni să afirmăm că, prin inserțiile mitic-revelatorii și omniprezentă angoasei ontologice, se pot intui
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_cul_gheorghe_stroia_1334640597.html [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
Autorului STRĂIN NEÎNTREBĂTOR astrali copaci veghind minuni - străine păsări târzii - vorbind cu zei - pe strune: toți așteptăm - și nici nu știm de vine cel ce-a cântat în epopei nebune e-atâta suferință în lumină nedumeriri - clipiri de voci străbune lirism sinucigaș - schimbat în vină sacru masacru - treaz în sori și-n lune nu întreba în piept de stea - săgeata de ce-a pătruns - de ce-a străpuns - ingrata: viscol de lumi - urdìi de spumi - se-nchină la poarta lui - finalului
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1463558286.html [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
impresia unei emanații spontane, făcând să vibreze ecoul cine știe cărei amintiri cuibărite în câte o cută mai adâncă a inimii, sau a minții sau... cine mai știe în ce parte din ființa noastră prin care își găsesc ele culcușul. Adesea îmbină lirismul cu o formă ludică: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe
GEORGE ROCA: „POEME BILINGVE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_george_roca_elena_buica_1368170894.html [Corola-blog/BlogPost/344736_a_346065]
-
Eminescu și Veronica, începând cu primele lor întâlniri la Viena și până la moartea Veronicăi - vezi rândurile finale ale romanului redate mai sus. El intră în sufletul personajelor, pătrunde în tainele lor și redă povestea lor cu sensibilitate și cu un lirism de excepție. În același timp, autorul are meritul de-a reabilita persoana Veronicăi Micle, care, cu contribuția substanțială a lui Maiorescu, a fost descrisă ca o femeie frivolă și cu un caracter contradictoriu. În antiteză cu aceste aspecte, în roman
MARTIRII LUI EROS-PREZENTARE DE LILIANA-CORINA GLOGOJANU-BOIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456412325.html [Corola-blog/BlogPost/373382_a_374711]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Nici nu știu cum aș putea numi rândurile care urmează, pentru că ele nu se încadrează în nici un fel de tipare, pur și simplu încearcă să transmită impresii și stări create de lecturarea unui volum sensibil, de un lirism marcat de sentimente cu rădăcini puternice în sufletul unui om care suferă o pierdere imensă: plecarea pe tărâmul îngerilor a celei mai dragi dintre cele dragi, soția iubită. Nu e chiar facilă o astfel de incursiune într-o lume mărginită
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Margaritare_lirice_margar_marian_malciu_1380666136.html [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
albastră a unui acvariu: "Câteodată liliacul înflorește târziu,/ Irupând uluitor de alb de alb, peste durerile noastre,/ Împietrind răsucirea pustiului vânt vinețiu,/ Clătinat besmetic în transparențe rafale albastre". E multă durere profundă în aceste poeme, o durere a timpului trecut, lirismul are o notă personală și autentică: "Mult ne mai place nouă să fugim!/ Ni se târăsc în urmă câte drumuri?/ E peste poate să le mai zărim,/ Cum nu mai știi un cântec vechi să-l murmuri." Există un fin
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_a_mai_ramas.html [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
în SUA... Poezia sa reflectă experiențe de călătorie, distanțarea de rădăcini și de țara de origine, dar și o reîntoarcere la ele. Urmăresc cu deosebit interes realizările ei, în cariera de poet și de cercetător”. Ovidiu Hurduzeu, scriitor, SUA: „Un lirism rafinat, o sinceritate arzătoare. Poezie din esențe tari - un dar care îl bucură pe cititor”. Claudia Nogueira, scriitoare, Brazilia, SUA: „Poezia C.D. e infuzată de dorința apropierii, a proximității. În același timp, e cuprinsă de dorința depărtării, a distanței. Ambivalența
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
prin „antiluptă“, angajând chiar clasic-statuara comparație: «Ca două animale de luptă / care - în loc să se sfâșie - încep să valseze. / Spre nemulțumirea publicului plătitor, / însetat de sânge.» (Risipitorul de hârtie, p. 6). Grija auctorial-esențială și ruga către Dumnezeu privesc perechea primordială a lirismului, Poet-Adamul - Poeta-Eva, spre a rămâne „neatinsă de păcat“, spre a nu fi alungată din Raiul Creștinismului, ori - din perspectiva edenică a Zalmoxianismului vorbind - spre a se păstra în Țara / Împărăția Tinereții-fără-Bătrânețe-și-Vieții-fără-Moarte: «Ne întoarcem la apa dintâi. / Adam și Eva privesc
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495619072.html [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
în poemul Rezolvarea metafizicii, lăuntru care este taina, toți dau din umeri, nu înțeleg, dar sunt intrigați de metafizica interioară a omului atins de har... Și mereu, argumentele artistului sunt din natură, liliacul dă măsura. În aceste poeme se simte lirismul unui poet pătruns de vers: „scăpărând misterios - malițios/liliacul - cutie cu bijuterii/ acest animal purtând blana tuturor/constelațiilor primăverii - s-a suit/dintr-un singur salt/pe ramura/arcuită - a cerului/” - Liliac Poemele au grafia modernă a celui care se
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_diamantele_se_fisureaza.html [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
scria era perfectă, smerită, o smerenie necesară, pentru ridicarea din noroiul vorbelor zilnice... Sunt unele poeme care au versuri grele de plumb, puțini scriitori au capacitatea de a întinde zicerea poetică până la limită, cuvintele par a nu avea doza de lirism necesară pentru a se așeza în structura poemului după rigoarea literară general acceptată. „voi rămâne ca un avorton azvârlit de/curva de mă-sa - abandonat la/containerul de gunoi -până la/Judecata de Apoi/...” - Recapitulare de statut. Acest exemplu arputea
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_diamantele_se_fisureaza.html [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Claudia Voiculescu Sudul târziu O simțire autentică găsim în lirismul volumului Sudul târziu, Editura Vremea, București, 2008, cu o prefață de Liviu Grăsoiu. In poemele acestui volum eul trăiește în latura evanescentă a evenimentelor, iar versurile în învelișul lor spumos și stilizat evidențiază o presimțire și o amintire a numenalului
CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Claudia_voiculescu_sudul_tarziu.html [Corola-blog/BlogPost/358955_a_360284]
-
că autorul nu a numit-o astfel, marchează un pas calitativ în planul metric și stilistic în această carte, expunând o altă dimensiune lirică. Din complexitatea mijloacelor figurative și de exprimare sunt scoase în evidență două tipare extrinseci ale poemelor: lirismul dramatic și meditația tăcută, care din când în când se topesc și se unesc. Amintind o zicală a lui Andre Zhid, care spune că “Orice rând este o acțiune socială”, cu atât mai mult pentru limba albaneză și albanezi, orice
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1439835766.html [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
se simte îngemănată, încât în unele autoportrete se confundă pe sine în peisaj. Nu ține cont de nici o regulă prozodică. Un non - poetic voit ! Scenariile nu sunt complicate, reține spontaneitatea și extragerea esențelor. Ies în evidență aerul sensibil, foamea de lirism, deși uneori dă cu tifla prin meșteșugul poetic. De aceea, poemele, să le zicem totuți poezii, nu sunt atât formele prozodice pe cale mai veche sau mai nouă, ci gând grav, pur, tăios, incitant. Ele pulsează de vibrații nebănuite, ignorate la
PAROLA CARE DESCHIDE CALEA VIEŢII ESTE IUBIREA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1405773780.html [Corola-blog/BlogPost/349354_a_350683]
-
hoțului, a tatălui disperat de boala fiului său, a bătrânului pescar pierdut și regăsit, sunt doar ipostaze ale unei certe vindecări, pe care doar îngerul din piatră o poate aduce. O carte cu îngeri și despre îngeri, scrisă cu un lirism cuceritor. Îngerul de piatră este de fapt... semnătura olografă a lui Lucian Dumbravă! (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***2. DORINA OMOTA (Arad) - DINCOLO DE TĂCERE (versuri) Iubirea, ca temă primordială, predilectă poeților tuturor timpurilor, descrisă la începuturi ca inflorescență de sentimente
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
roagă, fiindcă se ține cu mâinile de porțile cerului”... (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***4. ANGELA BURTEA (Brăila) - FRÂNTURI DE SUFLET (roman) În plan artistic miniromanul Angelei Burtea poate fi caracterizat printr-o excepțională comprimare a capitolelor, în care străbate lirismul sufletului feminin, discret, întrebător și dăruitor de delicii ale fineții sentimentului, ce nu-și pierde din mister și vitalitate, nici în exprimările lipsite de prejudecăți, fără însă a altera frumusețea sentimentului pur al iubirii. Fragmentele poetice, ca cele din scrisorile
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1480944348.html [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
către visare: „Acoperă-mi simțirea în nea, ca pe un ram,/ Dă-mi clipa de visare, în gânduri să o am./ Înalță-mă pe munte, mă-nvăluie în nor/ Să fiu plutirea lină a fulgilor în zbor” - Vis de iarnă. În lirismul poetei verbul demască adeseori timpul fizic, pe care-l aduce să-l putem pipăi, să-l simțim, pentru a reuși să înțelegem mai ușor strigătul de bucurie al autoarei, entuziasmul ori trăirile sale: poposește, topește, împresoară, zboară, gândește, vrăjește, dăruiesc
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Dragoste_pura_scaldata_in_doruri_alb_marian_malciu_1331551596.html [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]