3,155 matches
-
devenit/ o aură/ de înger" (Îngerul de lângă zid). Suntem la ani-lumină de însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice - și a lirismului însuși. La un moment dat, neexperimentatul autor riscă și o artă poetică, la fel de înduioșătoare prin truismele expuse pe centimetru pătrat: "o poezie/ este un nivel/ de trecere/ un pas al conștiinței/ către altceva/ nici nu știm bine/ către ce/ sigur
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
melodică, ci doar o polifonie sonoră, în care sunetele și ritmul haotice ale pianului (prin cluster-e), ale bateriei (total dezarticulată) formează impresia clară a ieșirii din ghidajele melodice, armonice și ritmice. La fel, următorul moment improvizat, deosebit de cel anterior prin lirismul melodic abstract al basului lăsat singur, prin acordurile și melodica dezlânate ale pianului, prin comentariul a-ritmic al tobelor cărora li se cer sonorități atipice, mai degrabă familiare climatului muzicii moderne europene, accentuiază distanțarea față de melodia clasică de jazz de la
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
are ca spirit tutelar, cel puțin în prima din cele șapte mișcări ale seriei Thoughts and Feelings, pe Bill Evans. A doua mișcare oferă un mic număr de formule melodico-ritmice repetitive, menținute în registrul mediu, a treia este de un lirism delicat, melodia fiind întreruptă surprinzător de o suită de acorduri la ambele mâini, pe filiația clară Debussy - Bill Evans. Romanticul avangardei jazz-ului american rămâne lângă Körössy mare parte din mișcarea a patra, dar se retrage, lăsându-l în loc pe
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
comentat de criticii literari. Este vorba de volumul Parisul e o carte, în care Nicolae Balotă apare, pentru prima oară, în ipostaza de eseist-memorialist. Puține sunt în literatura română scrierile care să aibă atâta autenticitate a trăirii actului cultural, atâta lirism și atâta farmec. Așa cum miile de frunze ale unui arbore îi măresc acestuia, până la proporții fabuloase, suprafața de contact cu atmosfera, miile de informații culturale de care dispune eruditul amplifică participarea lui la viață. Toată teoria despre falsificarea trăirii prin
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
pare să judece lucrurile la un moment printr-o exclusivistă perspectivă sentimentală. Totul i se datorează marii iubite: "Activitatea mea intelectuală este opera ei, cartea apărută, ei i-o datorez și seninătatea studiilor mele actuale și concepției mele de viață." Lirismul și degajarea criticului, care, pe alte planuri, își pregătesc de pe acum polemica împotriva școlii Bărnuțiu și teoretiza despre sublim, se manifestă și în reacția față de natură, prezentă și vie în Epistolar în comparație cu sumarele note din însemnări zilnice. El știe să
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
cauzalitatea cronologică, dar proza ei se agăța de aceste două elemente cu încăpățânare; teoria ei nu făcea decât să afirme că Virginia Woolf nu putea construi o intrigă după regulile clasice și căuta o teorie care să i se potrivească. Lirismul era deficiența majoră a prozei ei. Din cauza lui, romanciera căuta să modifice prezentul romanului. Dat fiind, însă, că Virginia Woolf a crescut cu trecutul (clasic) în sânge, romanele ei par, numai, elogii ale inovației: de fapt ele se reordonează în urma
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
cum e și firesc - asupra prezentului, care nu duce nicăieri, e insuficientă. Relectura nu e o repetiție a primei lecturi, ci adevăratul început al textului în mintea lectorului. Starea de spririt a romanului Desperado e un amestec între: ironie (prezentul), lirism (trecutul) și dorința de a amâna distopia (viitor). Implicarea afectivă a lectorului nu se produce, prin urmare, nici în prezent, nici în viitor, ci în trecut. Prezentul e alb, neutru. Oare aici se gândea Virginia Woolf că va ajunge romanul
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a umbla al anumitor femei, privirile aruncate spre cărțile dintr'o vitrină, izbucnirile contra vieții infame - sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină... ajung să se transforme din poesie într'un "perpetuu omagiu adus imperiului neîncrederii." Concluziile sunt mai mult decât inchietante: Într'un viitor foarte apropiat, societatea își va reduce deja foarte limitatul
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
ai lui Jascha Heifetz s-a remarcat tocmai prin caracteristicile acestei „filiații′′: sunet plin, de mare expresivitate și tehnică strălucitoare care a apropiat lucrarea de stilul violonistic italian. Alături de violista Eli Karanfilova , a cărei măiestrie instrumentală devine „partener′′ egal în lirism și putere de comunicare a evoluat cu siguranță și sincronizare excelente. Textul Concertului pentru pian KV 450 , care stă cu fața mai mult spre un stil galant, a permis interpretului o desfășurare cu mare impetuozitate, momente exploatate cu dibăcie, libertăți
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
totul din memorie, cu 13 Seara a continuat pe aceleași palier celest la Sala Palatului cu Vadim Repin în Concertul pentru vioară nr. 2 de Prokofiev , acompaniat de Mihail Pletnev și Orchestra Națională Rusă . Despre fascinația pe care o degajă lirismul lui Repin nu mai există nici o îndoială, iar structura sonoră prokofieviană, narativul acestui Mozart al secolului XX și-a găsit interpretul ideal. Tehnica sa este deja legendară, iar Vals- Scherzo de Ceaikovski în varianta cu acompaniament orchestral a fost o
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
debordant și o paletă largă de stări sufletești pozitive. O asemenea lucrare presupune din partea interpreților capacitatea de a reda cu șarm și fantezie un univers sonor cuceritor, aflat în permanentă schimbare, în care strălucirea, umorul și verva alternează cu lirismul și elanul sentimental. Nu ne propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
dezvăluie treptat o validitate deloc arbitrară în evoluția destinului personajului cemtral - și al revelației muzicale efective ce are loc fie direct, în sala de concert, fie în imaginația profesorului de literatură comparată Ovidiu Codrescu, alter egoul scriitorului. Acțiunea captivează prin lirismul seducției sincere, prin suspansul alert, cinematografic al schimbărilor de situații astfel încât, sub presiunea pulsației lor, se produce o dilatare sau o comprimare a factorului temporal, gândit să gliseze liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
în voce, ajustarea reflexelor, dezvoltarea memoriei musculare și până la pronunția textului, fiind binecunoscut faptul că lucrarea este scrisa în latină, germana medievala și în provencala veche. C. K.: Atmosfera piesei este foarte controversată cu subiecte despre natură, dragoste, beție, de la lirismul naiv până la ironia umorului popular. Poți să ne spui care au fost sentimentele tale în timpul interpretării? B. B.: Având în vedere că în lucrare se cântă despre o multitudine de lucruri și stări, fiecare moment trebuie abordat diferit. În „Omnia
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
abstracte), să explice "semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua", dar și semnificația titlului (deloc ușor; titlul e ți-am împletit..., după începutul primului vers: "ți-am împletit suprema cunună de tristețe"), să justifice "încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidențierea a două caracteristici prezente în text", să ilustreze "una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat". Cu cîteva cunoștințe de limbă și teorie literară și mai ales cu
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
calitățile incontestabile ale celor doi interpreți, aflați într-o excelentă colaborare artistică. Pe parcursul celor trei mișcări ale sonatei, aceștia au evocat un caleidoscop cuceritor de imagini muzicale și de stări sufletești; publicul a fost fascinat de exuberanța, de strălucirea și lirismul avântat al temelor din Allegro assai, de cantabilitatea generoasă, eleganța și grația cu care a fost redat Tempo di Minuetto (unde pianistul a marcat cu umor accentele din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
evenimentului. Am pășit în lumea tânărului Britten printre armonii de blues, alături de o prezență feminină ce ne-a încântat atât auzul cât și văzul. Aceasta a fost pe rând delicată, jucăușă, tristă, dar și veselă, trecând de la momente de sublim lirism, la momente de virtuozitate vocală, ajutată fiind în permanență de expresivitate și de o dicție foarte bună. Ioana Maxim, maestru corepetitor, a fost cea care a asigurat acompaniamentul. A urmat apoi Lucia Maria Petroianu, acompaniată la pian de Mădălina Florescu
Adev?rul despre Benjamin by Andreea DRAGU () [Corola-journal/Journalistic/84302_a_85627]
-
la cele 10 piese ale albumului). Au mai colaborat: Doina Solomon-voce, Daniel Bordeiu-voce, claviaturi. Orchestrații dense, mai apropiate de folk-pop decât de folkul tradițional, muzicieni de valoare la care se observă imediat experiența, texte care pendulează constant între umor și lirism, o sinceritate și o bucurie de a cânta evidente: iată ingredientele unui album de bună calitate. Rezident Ex: „alpha” Formația este de fapt un super-grup, fiind compusă din artiști de valoare (majoritatea afirmați cu ani în urmă la Timișoara), cunoscuți
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
grîu / și am murit / cînd cerul s-a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului, desigur himerică asemenea oricărui raport
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
rândul meu o mică arcă a lui Noe." La această vârstă, idolul lui Dinu Pillat era Ionel Teodoreanu. La sfârșitul fiecărei vacanțe, recitea La Medeleni, carte în care copilăria și tinerețea lui se regăseau necontenit. Nu era impresionat numai de lirism, dar și de reflecțiile, deloc neglijabile, ale romancierului despre actul de creație. El "definea cândva scrisul ca o luptă cu moartea. Și avea dreptate, întrucât scrisul înseamnă în primul rând virtualități infinite de a trăi și, prin perenitatea acestor virtualități
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Balcic nu ca într-un loc obișnuit de odihnă, ci ca într-unul ieșit din scara umană, dacă nu de-a dreptul sacru. De la abandonul definitiv al Sultanei, așa cum era alintată, afectuos, de către localnici, Regina Maria, la percepțiile de un lirism exaltat și neobișnuit al unor savanți, altminteri plini de măsură și de sobrietate, precum celebrii geografii I. Simionescu și G.Vâlsan, la entuziasmul nenumăraților scriitori care au trecut pe aici și pînă la imortalizarea în imagine realizată de pictori, la
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
Gheorghe Grigurcu Sigura morală a lui Ilie Constantin e cea a unui ins echilibrat, iubitor de chietudine, aspirînd spre mediul livresc precum spre un substitut abstractizat (purificat) al lumii tumultuoase, pline de capcanele imprevizibilului. Izolat cu discreție, cultivă un lirism al ființei intrinseci ce presupunem că-i oferă esențiale satisfacții ("a place sieși, observa Valéry, înseamnă orgoliu, a place altora înseamnă vanitate"). În consecință, proiectul de viață schițat e unul clasic: "sunt foarte casanier, din totdeauna, visul meu a fost
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
să capete viață, iar altele, ca Moralia, se nasc moarte! La fel ca văicăreala din Altoi, la fel ca Ornic... Aspectuosul volum din 1972 cuprinde totuși, și cele mai multe poeme definitorii ale încă tinerei mele maturități! Cel dintâi, Fântâna dă măsura lirismului la care speram să ajung, fie și din când în când; glasul îndârjit al eului liric domină visarea și îi dă viață: Dus de vis ca vălul miresei în joc, dus de vis peste goluri, pe unde talpa-i ușoară
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
de prostie colectivă cultivată. Niște imbecili! Iată cum prostia poate căpăta chiar forme instituționalizate". În antiteză cu Monsieur Homais, ins "pozitivist" cît încape, pseudolivresc, Al. Paleologu cultivă, ca urmare a libertății (a libertăților) de care face uz, un tip de lirism al ideilor. Practică, presupunem, cu încîntare, spărturi în zidul șabloanelor printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Homais, ins "pozitivist" cît încape, pseudolivresc, Al. Paleologu cultivă, ca urmare a libertății (a libertăților) de care face uz, un tip de lirism al ideilor. Practică, presupunem, cu încîntare, spărturi în zidul șabloanelor printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O sapiență a rebours se compune din asemenea notații
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
și "un artist foarte sigur și echilibrat": "De mai multe ori am făcut o analiză paralelă a procedeelor dostoievskiene și caragialiene, care sunt foarte asemănătoare". Dincolo de "extrema tensiune intelectuală" ce propulsează asemenea ingenioase jocuri, se ivește însă și răsfățul mondenului, lirismul spectacular (socializat) al individului de elită. Al.Paleologu găsește nimerit a se pune sub egida lui Caragiale, cinicul. E adevărat, făcînd apel la o motivație contradictorie, în cuprinsul aceluiași text, ce ne poate pune în gardă asupra presupusei lor afinități
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]