7,135 matches
-
ai avut? Ia uite aicea - zero!" Poetul scîrbit are o inspirație de moment: ,A fost falsificat procesul procesul-verbal!" Ziaristul îi arată semnăturile susținătorilor săi. Poetul pare să le recunoască, dar ridică nasul: ,Asta e dovada! Au falsificat pînă și prietenia literară cea mai sacră!" și face ghemotoc procesul-verbal. Ziaristul îi rîde în nas. Trimisese o copie pe fax la redacție, asta era pentru reacții. Și mai scoate o copie a procesului-verbal, cu care se duce la masa ocupată de cîțiva prozatori
Premiile Uniunii la bursa zvonurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11126_a_12451]
-
cum a fost numită de către ziaristul francez trimis în reportaj, va avea un alt destin. Un alt renume. Mingea este, evident, în terenul scriitorilor români, depinde de ei să reușească sau nu să treacă de ceea ce Eugčne Ionesco numea Ťnevroză literară colectivăť: Această neîncredere excesivă, această frică, justificată sau nu, de a nu reuși să constituiască o națiune politică autonomă din cauza apetitului imperiilor vecine; această neîncredere de a nu reuși să creeze o cultură proprie, expresie autentică a sufletului etnic, va
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
un fapt ce nu i-a făcut cinste companionului d-sale: ,Ion, cu firea lui - poate părea crud ceea ce voi zice - avea o răutate funciară, care nu se manifesta întotdeauna, dar cîteodată o simțeai extrem de ascuțit (...), a tipărit în România literară o evocare în care a vorbit despre Zarathustra fără să mă pomenească". Se mai întîmplă să nu fii amintit tocmai acolo unde te aștepți mai puțin, o știm din proprie experiență... Un veritabil triumf al lui Alexandru Lungu îl constituie
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
cei patruzeci de ani de comunism mi-au extirpat și ultimele instincte Ťcapitalisteť (de le voi fi avut vreodată)". Personalitate marcantă în orașul de origine, în Capitală se simte aproape un anonim. Când, în februarie 1994, îi apar în România literară fragmente dintr-un Jurnal indian, pe o pagină întreagă, notează șovăielile redacției față de un text vechi de doisprezece ani - dar, se întreabă diaristul, cine i le-ar fi publicat în comunism? La o trienală de tapiserii, unde iau cuvântul Adrian
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
are, rotită repede, volum. Să profite, adică, de-un trompe l'oeil ,desenat" din povești. Ei bine, s-a încumetat, totuși, un scriitor să o facă: Florina Ilis, în Cruciada copiilor, cel mai recent roman al ei, distins de România literară cu Premiul Cartea anului 2005. Mi-era dor (și cred că nu sînt, nici pe departe, singura...) de răsfățurile omniscienței, de bunul narator d'antan, care-ți întoarce pagina, îți potrivește ochelarii și-ți dă, dintr-o scenă en marche
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
Muzeului de Artă (Palatul Jean Mihail). Centenarul a fost evocat de: Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România; Gabriel Chifu, redactorul-șef al revistei ,Ramuri"; Eugen Simion, președintele Academiei Române; Varujan Vosganian, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor; Gabriel Dimisianu, director-adjunct al revistei ,România literară"; Constantin Dascălu, vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. Cu acest prilej au fost premiați redactorii de ieri și de azi ai revistei: Ilie Purcaru, Ilarie Hinoveanu, Ovidiu Ghidirmic, Mihai Duțescu, Mihai Pelin, Grigore Traian Pop, Ioana Dinulescu, Ștefan Tunsoiu, George Popescu
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
-nverșunare, te blestemam, căci te iubesc (întru care Dan C. Mihăilescu cam păcătuiește...). Dacă nu, nu... Mai rețin, dintr-un volum care e de citit, pentru secțiunea lui din mijloc, La școala generației '27, și ca o lucrare de istorie literară ceva mai ,prizabilă", dificilă totuși, printr-o sobrietate, chiar întortochere a stilului, adoptată cam ŕ contre coeur (n-aveți decît s-o comparați cu verva genuină a ,bucăților" despre Caragiale...), paginile de final, ,indiscrete" cu scrisorile lui nenea Iancu. O
Viceversa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11048_a_12373]
-
Ion Vartic; integrala poetică eminesciană, în patru volume, ediție de A. Spânu; basmele lui Petre Ispirescu, într-o selecție critică de Mircea Muthu și o ediție îngrijită de Aristița Avramescu. Aspectul grafic nu a fost prea atractiv (format prea mic, literă prea mică în culegerea textelor etc.). Efortul de reconsiderare a colecției a continuat și în anii următori, când, alături de traduceri, au fost publicați alți clasici. În 2003: Poezii de George Coșbuc, într-o ediție de Valentin Tașcu; antologia Teatrul istoric
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
Piața Amzei, iar pînă la venirea ambulanței, cadavrul i-a fost acoperit cu ziare), în schimb își amintește, redînd și dialogul cu Mircea Grigorescu, un fapt care n-avea cum să se întîmple. Bogdan Ulmu - care a colaborat la România literară sporadic, în paginile de cronici teatrale girate de Valentin Silvestru - povestește că în vara 1972, pe cînd era încă student, Mircea Grigorescu i-ar fi oferit o sumă apreciabilă și i-ar fi spus "te-ncumeți să scoatem în trei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor, muzicii și literaturii. Desigur, nu mă Îndoiesc - pentru crearea unei imagini de Românie modernă, În pas cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
să creeze propriile versiuni, dar traducerile sale par să Îndrepte răstălmăcirile de sens din variantele romanești existente, vocabularul ales de ea fiind mult mai apropiat de firescul limbii simple din original. (Nota mea: Paragraful următor nu a apărut În România Literară: „Contribuția lui Horia Florian Popescu la traduceri este probabil esențială, deși variantele sunt cunoscute doar sub numele ei! De ce? Pentru că În România nu s-a Înțeles chiar la nivel de specialiști (sic!) că „translated by BW with HFP” În loc „translated
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
la „Războiul”, preferându-i, în decembrie 1889, gazeta brăileană „România viitoare”.) FOILETONU[L] ZIARULUI „RĂZBOIUL” O POEZIE DIN „ROMAN[U]“ „Tot românul e născut poet” V. Alecsandri În Răspuns la o cronică rimată, talentatul poet Vlăhuță zice între altele: Și literați de porunceală Răsară-n cale-ți câți de deși. Tu ține însă socoteală Că-s mulți chemați, puțini aleși. Și-n alt loc: Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos, alții călări. În poezia d-
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
la Mogoșoaia, au băut împreună, conspirând la moartea acestuia. Dacă l-a omorât Securitatea, voi ați fost securiștii", a acuzat Ivănescu. Criticul Alex Ștefănescu scria, în 1999, în articolul "Moartea lui Marin Preda - un subiect de roman polițist", din România literară: "A început să circule zvonul că Marin Preda a fost, de fapt, «lichidat », fie de oamenii lui Ceaușescu (fiindcă devenise incomod prin independența sa), fie de agenți ai KGB (fiindcă în romanul «Delirul» îl prezentase cu o anumită înțelegere pe
Marin Preda - 34 de ani de la moartea suspectă a scriitorului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30662_a_31987]
-
în bloc colecția tip Pléiade, coordonată de Eugen Simion, nu ni se spune. Ar fi fost, poate, indicat. Ni se spune însă că „așa-numita rubrică de «cronică a edițiilor» pierde teren chiar și în reviste de tradiție precum România literară - unde, ce-i drept, prin excepție, Ion Simuț a rezistat pînă mai de curînd pe baricade ca avizat comentator al edițiilor (și nu numai)”. Acum, e drept că adeseori Ion Simuț făcea oficiile unui veritabil comentator de ediții, dar rubrica
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
pe baricade ca avizat comentator al edițiilor (și nu numai)”. Acum, e drept că adeseori Ion Simuț făcea oficiile unui veritabil comentator de ediții, dar rubrica lui nu s-a numit niciodată astfel. În schimb, de trei ani încoace, România literară chiar conține o pagină bilunară (semnată de Răzvan Voncu) dedicată acestor probleme, intitulată (ca să vezi !), cronica edițiilor. E curios că Bianca Burța-Cernat nu pare să fi aflat încă de existența ei. Cum, totuși, despre amândouă nu poate fi vorba (ar
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]
-
Baghiu, Prizonier în U.R.S.S. , ediția a doua, editor Romulus Rusan, Bukovski la Sighet , ediția a II-a , editor și prefațator Romulus Rusan, în românește de Cristina Connolly, Armand Goșu, Anatol Petrencu. Am avut norocul, în 2002, să reprezint România literară la sesiunea din acel an a manifestărilor de la Memorialul Sighet, consacrate atunci „Cronicii unui sfârșit de sistem (anii 1973-1989)”. Am avut noroc, pentru că au participat mulți exponenți ai rezistenței anticomuniste românești și internaționale și i-am putut vedea și asculta
Mărturia lui Bukovski by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3873_a_5198]
-
ei, deși nici măcar nu știuse de condiția pusă de Securitate în schimbul eliberării. A aflat foarte târziu și de rolul lui Caraion în tragedie. Am citit zilele acestea o teză de doctorat a unui fost student al meu, din care România literară și alte reviste au publicat deja ample fragmente, despre Ștefan Aug.Doinaș. Autorul, George-Florian Neagoe, a avut acces la dosarul de rețea (deschis în 1958) și, respectiv, de urmărire (deschis în 1979) ale poetului. Despre faptul că Doinaș semnase un
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
de azi nu e decât anticamera falimentului de mâine. În clipa când peste cincizeci la sută din producția de carte se va vinde prin internet, nici măcar zecile de mii de fanatici ai Târgului nu vor mai ieși din casă. Ca literați, e de asemenea riscant să ne îmbătăm cu parfumul succesului: cărțile care au atras atenția publicului nu sunt nici pe departe cele literare. Ba nici măcar culturale. Politicul a invadat cu violență și acest ultim refugiu al normalității și frumuseții. Ion
Încă o seară la Operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4112_a_5437]
-
acestei de-a treia ediții, în care sunt reunite fragmente consistente din reacțiile de care a beneficiat, în timp, Cutia cu bătrâni ne poate ajuta să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, articolul semnat de Ioana Pârvulescu, în România literară de atunci, a declanșat, explicit sau implicit, o întreagă polemică. Observațiile ei, severe, sunt diplomatic contracarate în primă instanță de Vitalie Ciobanu, într-un număr Contrafort. Îi urmează, acestuia, Adrian Mihalache, Mihaela Ursa, Dan Silviu Boerescu (dintre tinerii recenzenți), dar
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
una privind-o pe Ana Blandiana care nu era în grupul de la televizor care a anunțat fuga lui Ceaușescu („Suntem liberi, am scăpat...”), cum se afirmă la pag. 690, și alta pe Mircea Dinescu pe care nu „colegii de la România literară au fost obligați să-l excludă din organizația de partid” (pag. 686), operația petrecânduse la sector. În redacție, Dinescu era prețuit și simpatizat și forurile nu au riscat să găsească acolo oponenți la excludere. Poetul disident a fost deci exclus
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
criză), a fost judecat exact așa. Ca un scriitor al cărui univers mărunt se află în perfect acord cu opera lui, scintilantă, sporadică, accidentală. Când, de-o vreme încoace, și-a sincronizat versurile cu calendarul unor publicații săptămânale (ca România literară sau, mai apoi, Suplimentul de cultură), asupra lui a început să planeze suspiciunea că ar fi industrios. Pe deasupra, o serie de poeme în registru gracil licențios (concepute cu ani în urmă, dar publicate abia acum) i-au făcut pe destui
Un mare scriitor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4187_a_5512]
-
cunoscută rezerva lui Alexandru Elian față de intuițiile lui Noica în privința limbii grecești, la fel ca obiecțiile lui Ulrich von Wilamowitz la alunecările retorice în care Nietzsche nimerește scriind Nașterea tragediei din spiritul muzicii. Din aceeași categorie a erudiților care respectă litera mai mult decît paroxismele spirituale face parte și Aram Frenkian, savant a cărui vocație clasicistă a culminat în studii dedicate culturii eline. Ce surprinde la armeanul născut în Constanța și școlit la Cernăuți și Paris e că interesul pentru Elada
Dublul aerian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4189_a_5514]
-
din Marile speranțe: totul, cu excepția vocilor - interpretare, punere în scenă, decor - pare cuprins de păianjeni, praf, râncezeală, mucegai. Astăzi am văzut cu ochii mei nenorocirea și cum, dacă scapi, nu lasă nici o urmă. Traversam Dacia ca să mă duc la România literară cu interese, așa-zicând, bănești. Văzând că stopul abia trecuse pe verde, am pornit să traversez puțin înainte de zebră. Tocmai eram pe punctul să intru în legalitate când un tânăr automobilist nebun a năvălit de pe Victoriei. Norocul meu că tânăr
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4194_a_5519]
-
atunci o mutație profundă. Nu am să insist însă asupra valorii estetice a creației lui Andrei Șerban. Au făcut-o, o fac și o vor face mai bine decât mine oamenii de meserie. Săptămâna trecută, Marina Constantinescu scria în România literară despre simbioza dintre operă și teatru în lumea artistică a momentului. Andrei Șerban se numără printre regizorii mari ai lumii care au ilustrat și ilustrează cu strălucire această coabitare. Lăsând la o parte montările unor opere la New York, Londra, Paris
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]
-
academică. Volumul este organizat în mai multe cicluri distincte, fiecare cu o identitate muzicală și imagistică proprie, semn al căutării neliniștite a mereu altor forme de expresie. Primul grupaj de versuri, intitulat Preludiu pentru mâna stearpă, publicat de revista România literară încă din 1998, debutează sub semnul misteriosului ochi al vrăjitoarei Circe, hieroglifă a unei priviri magic-poetice înnoitoare: „Abia țesut păienjeniș de gene, bătăi de aripi/ Aducând miresme, zgomote blânde ca-n auz de prunc,/ Cer nămolit sau limpede - cusut,/ Ochiul
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]