192,981 matches
-
exact pe dos!), adică de nepus în practică, și ridicolă, cum să zic, teoretic. Îmi amintesc că, prin anii '50, cînd apăruse un roman considerat scandalos, cu scene erotice ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea lecturii lui mai ales de către tineri: Credeți, a zis criticul, că din romane învață tinerii să vorbească sau să se comporte urît?" Firește, nu l-a ascultat nimeni
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
la o invenție prin care durabilitatea unei cărți să fie direct proporțională cu valoarea ei. Cele proaste să se autodistrugă în timp, cele cu multe carate culturale să fie și material inalterabile, ca diamantul. Suplimentul familiei Mincu Am citit suplimentul literar al ziarului Ziua din 5 august în primul rînd pentru Jurnalul foarte intim al lui Marin Preda. Ce-am mai găsit în atît de căutata foaie din acea zi(uă)? Aproape jumătate de pagină cu poeme de Ștefania Plopeanu și
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
adresează publicului "ci a devenit un fel de oficiu abstract, o putere separatistă, interesată de cu totul alte mobiluri decît cele care mînă publicul spre poezie". În numărul următor, din 12 august, luat desigur pentru continuarea jurnalului lui Preda, cronicarul literar al Suplimentului, Octavian Soviany, se ocupă, de cine credeți? De Ștefania Plopeanu. Într-un stil, desigur, adresat publicului larg al unui ziar de tiraj. Mostră: "Sub acțiunea acestei uriașe mașini de de-semnificare realul devine un compost de materii reziduale
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
totuși!) redactorul-șef al foii, chichiriciosul Ștefan Agopian, celebru pentru limba sa ascuțită, s-a prostit de admirație față de bunul soț al Ștefaniei Plopeanu și mai ales coleg de casetă, Marin Mincu? Și: chiar cred cei trei făcători de zi literară că, vorba poetei, cronicile lui Soviany "mînă publicul" spre literatură?
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
diferite căi atingem același țel" Între excepționalii scriitori-traducători provocați de Denisa Comănescu să ofere ce au mai bun Editurii Polirom revine în forță Smaranda Cosmin, poetă autentică, dublată de o solidă cunoaștere a culturilor romanice, autoarea unor studii de istorie literară nu numai docte, dar și captivant scrise. Concomitent, la Editura Mondero i-a apărut o traducere din eseurile lui Montaigne. Deși traduceri din două culturi și epoci diferite, ambele ilustrează nu numai preocupările de elită ale traducătoarei, cât și căutările
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
pentru cei care au avut acces la cultura germană. Într-o ordine strict sentimentală, am așeza pe primul loc nu studiile lui Gherea, Grama sau Raicu Ionescu-Rion, ci Critica științifică și Eminescu, al prea neglijatului Mihail Dragomirescu, publicat în Convorbiri literare, 1894. Dragomirescu va sublinia: ,,...Eminescu e superior, cred, unui Lenau sau Heine, care ocupă locuri de onoare într-o mare literatură, ca cea germană". Reacțiile vor să anuleze ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât să-l imite
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
lui Lenau... Înrâurire a avut Lenau asupra lui Eminescu necondiționat, și anume acea însușire ce se explică ușor din atracțiunea reciprocă a două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea loc la Timișoara Zilele comemorative Lenau. În articolul-prefață al manifestării, publicat în România literară, Grigore Tănăsescu notează: ,, Traiectoria lirică a scurtei sale vieți (1802-1850) îmbrățișează zbuciumata epocă napoleoniană... Creația lui se nutrește din ideile iluminismului și din raționalismul antidogmatic al lui Lessing, iar în expresia sa artistică continuă tradiția acelui Lebensgefuehl inaugurat în poezie
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
întemeiază poeții Hyperionici, în spirit!" 6) Sunt câteva lucruri importante pentru înțelgerea bună a lui Hölderlin, Lenau, Eminescu: primul ar fi acela al semnificațiilor, de profunzime. Fiecare dintre cei trei poeți propune, în literatura lui, o profunzime nouă, un orizont literar activat de adâncimi neobișnuite. Fiecare dintre ei a studiat filozofia. Un context sau altul i-a legat de un filozof care ar putea fi considerat maestru spiritual. Dar ,,autodescoperirea" profunzimilor e legată de o adâncă dereglare, de o ieșire în afara
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Mihai Eminescu, 1889-1989, München, 1992, pp. 157-167. Tot Horst Fassel publică în citatul caiet al expoziției itinerante studiul Nikolaus Lenau din perspectiva germanilor bănățeni. Continuitate și discontinuitate în conștiința culturală colectivă, pp. 47-61. 4) Grigore Tănăsescu, Lirica lui Lenau, ,,România literară" an II, nr. 37, joi, 11 septembrie 1969, p. 21. 5) Annemarie Podlipny-Hehn, Nikolaus Lenau in Rumaenien. Eine Bilddokumentation, Kriterion Verlag, 1988. 6) Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, 1986, pp. 114 și 134. 7) Svetlana Matta-Paleolog, Eminescu
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
in Rumaenien. Eine Bilddokumentation, Kriterion Verlag, 1988. 6) Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german, Editura Eminescu, 1986, pp. 114 și 134. 7) Svetlana Matta-Paleolog, Eminescu și abisul ontologic, Cuvânt înainte de N. Steinhardt, Aarhus, 1988, p. 223-224. 8) Ilina Gregori, Studii literare. (Eminescu la Berlin. Mircea Eliade; Trei analize). Editura Fundației Culturale Române, 2002, pp. 46-122 9) Johann Christian Hölderlin, Hyperion. Traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Moartea lui Empedocle, Traducere de Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu, Prefață de Wolf Aichelburg, Biblioteca
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Cristian Teodorescu Ideea acestui microscop mi-a venit citind Jurnalul foarte intim atribuit lui Marin Preda. Ștefan Agopian l-a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
a publicat în Ziua literară exprimînd firești îndoieli redacționale asupra autenticității sale. Cred însă că a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O persoană care a murit între timp a fost pusă să copieze la Ministerul Justiției toate manuscrisele lui Marin Preda, ridicate din biroul său de la Cartea Românească imediat după moartea scriitorului. Copistului, despre care Darie Novăceanu ne
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
din sistem. În explicația sa dl Novăceanu dă un indiciu interesant despre copist. Acesta avea ochiul format. Format în ce împrejurări, mă întreb? Persoana în cauză trebuia să aibă totodată o anumită competență în privința lui Marin Preda, precum și a lumii literare, măcar pentru a nu transcrie greșit numele din manuscrisele lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta s-a întîmplat la vreunul dintre sediile Securității, nu la Ministerul Justiției. Și am toate motivele să mă
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
de mulțumirile adresate pe vremuri partidului, nu mai e nimic de adăugat. Chiar dacă în paginile revistei ar mai fi cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu care a fost copleșit de regimul comunist. Și precizează: "Mi-a fost rușine și silă. Lasă că e bine să-ți fie din cînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Memoria pentru cunoașterea unui trecut, deseori tragic, dar mereu semnificativ, de către generațiile tinere. Denumirea obligă, ca și noblețea: dacă memorie nu e, nimic nu e. Sau, vorba lui Iorga, cine uită nu merită. Reacții Editorialul din nr. 31 al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
din nr. 31 al României literare a stîrnit cîteva reacții care se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune-o în pericol. În fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune-o în pericol. În fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină partizană, apărînd o ,,ideologie" literară, de pildă, postmodernismul, dacă vrea ca, fiind a tuturor, să nu fie a nimănui. Am cules aceste păreri dintr-un articol al lui Mircea Cărtărescu din Curentul (10-11 august) și dintr-o notă redacțională din Observator cultural (13-19 august). Ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
spus pe marginea celor două reacții. De ani buni scriitorii optzeciști încearcă să ne convingă că în literatură, după 1989, nu se mai poate ca înainte. O realitate nouă cere o literatură nouă, o altă critică, alt fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
fel de cronică literară etc., etc. În această privință, M. Cărtărescu își dă, iată, peste vremi, mîna cu I.B. Lefter, inventatorul Structurilor în mișcare de la fosta revistă Contrapunct și care trebuiau să fie un nou chip de a face cronică literară. N-a fost să fie. Cronica a rămas ce era. Vezi, între altele, chiar Observator cultural. Ar fi de adăugat și că ideea partizanatului îi macină pe optzeciști, nu de azi, de ieri. Dacă nu faci revistă de grup, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
de ieri. Dacă nu faci revistă de grup, se cheamă că n-ai, vorba lui M. Cărtărescu, ,,culoare ideologică". În al treilea rînd, ideea progresului în literatură. E ciudat să vezi cum niște oameni foarte inteligenți și cu destulă experiență literară pariază pe convingerea că nou înseamnă mai bun și că toată literatura lumii visează să devină postmodernă (așa cum clasicii marxismului visau la o lume sortită să devină comunistă). În cele din urmă, ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
lume sortită să devină comunistă). În cele din urmă, ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile, aici nu încape... multiculturalism. Vîrsta, sexul și celelalte nu contează. Lipsa de parti pris ideologic nu exclude spiritul critic: nu vreau să fim partizani, nu publicăm doar postmoderni sau clasici, n-avem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
C. Rogozanu Cartea de critică literară a Ilinei Gregori, Studii literare, este, fără exagerare, un eveniment. O îmbinare perfectă de rigurozitate, concizie, curaj al opiniilor, academism se poate regăsi în aceste studii. Critica a oscilat întotdeauna între impresionisme și opere riguroase incapabile să atragă o masă
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]