1,268 matches
-
Sanda Stolojan, Constantin Tacou și Bernard Poulet. Redactorii săptămânalului bucureștean tind să dea periodicului o mai accentuată dimensiune cultural-artistică, fapt pentru care vor scoate și suplimentul „Oglindă”, ce se vrea „un mijloc de cercetare a unor inadvertente” din zona creației literar-artistice, vizând „limpezirea diferențelor dintre artă și kitsch”. Alți colaboratori: Maria-Luiza Cristescu, Octavian Paler, Florin Manolescu, Doina Uricariu, Petre Mihai Băcanu. D.B.
ACUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285172_a_286501]
-
AGORA, revistă de cultură apărută la Slatina, lunar, în ianuarie și februarie 1990, cu subtitlul „Literar-artistică”. Redactor-șef: Constantin Dumitrache. Împlinind o veche aspirație a locuitorilor Oltului de Jos și considerându-se „o instituție publică pentru minte și inimă”, revista se declară „deschisă tuturor valorilor”. Rubrici: „Remember”, „Cronica literară”, „Mulțumesc, libertate!” Primul număr reia Doina lui
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
România și din străinătate. Președinte de onoare: Eugen Ionescu. Până la volumul 4 (ianuarie-martie 1991), are subtitlul „Revistă alternativă de cultură”. De o ținută grafică ireproșabilă, revista publică luări de poziție, analize, opinii, dezbateri, documente, cronici etc., nu doar pe probleme literar-artistice, dar și social-politice. Rubrici: „Editorial”, „Accente”, „Poezie”, „Proză”, „Eseu”, „Jurnal”, „Reevaluări”, „Interviu”, „România: ieri, azi, mâine”, „Cei care vin”, „Vitralii”. Poezie semnează Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Dan Deșliu, Nicolae Prelipceanu, Matei Vișniec, Ilie Constantin, Paul Damian, Dan Cristea, Simona
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt semnalate neajunsuri ale vieții literar-artistice sau se fac observații critice. Alți colaboratori: Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Emil Isac. M.Pp.
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
prezent în numeroase periodice cu studii de folclor comparat, în care literatura populară română este raportată la spațiul spiritual balcanic, cu referiri istoriografice și critice la viață și opera unor scriitori români și străini, cu analize și comentarii privind relațiile literar-artistice dintre popoarele nord- si sud-dunărene, cu articole culturale și reportaje pe teme diverse. Colaborări substanțiale semnează în periodicele „Dimineață”, „Convorbiri literare” „Viața românească”, „Realitatea ilustrata” (revista căreia în 1934-1935 îi încredințează un serial de treizeci și trei de studii și portrete literare
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
la ziarele „Erdély” (1945-1948) și „Igazság” (1948). Între anii 1949 și 1958 funcționează ca regizor la Opera Maghiară de Stat din Cluj, în 1958 este redactor la revista „Művészet” din Târgu Mureș, apoi, între anii 1959 și 1963, coordonează pagina literar-artistică a revistei „Korunk” din Cluj. La mijlocul anilor ’60 se stabilește la Târgu Mureș, lucrând ca redactor, apoi, între 1969 și 1989, ca redactor principal adjunct la revista „Igaz Szó”. În 1992 se pensionează din redacția revistei „Látó”. Cunoscător al limbilor
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
lui țărănească, patosul său subteran pentru adevăr.” Între 1965 și 1967 este redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”. Colaborează în special cu articole pamfletare și polemice - reunite apoi în volumele Fragmentarium (1969) și Nevoia de adevăr (1978) - la „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” ș.a. Opera lui L. evoluează pe două coordonate: romanul social cu tematică rurală și romanul politic. În cazul primului filon, în care se înscriu romane precum Cordovanii, Suferința urmașilor (1978), volume de nuvele ca Eclipsă de soare
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
fi realizator la Televiziunea Română. Debutează în revista școlară „Zări senine”, cu versuri și articole; alte versuri îi apar în 1970 în revista „Tribuna”, L. colaborând apoi cu poezie, proză, critică literară și de artă la „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Viața românească”, „Tribuna” ș.a. Fervoarea sentimentală din prima carte, Regina cu pași furați (1978; Premiul de debut al Editurii Dacia), nu se regăsește în versurile din volumele ulterioare. Peisajul din care lipsesc (1981) dezvăluie un lirism neliniștit
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian, Al. Tonceanu, Al. Stănciulescu-Bârda, Ovidiu Corneliu Almășan, Irineu Pop, Dumitru Popa. G. și a. este una dintre cele mai importante reviste cu caracter literar-artistic ale exilului, oferind cercetătorului un bogat material, din perspectiva căruia să poată fi judecată linia de continuitate peste meridiane a tradițiilor și aspirațiilor românești. I.O.
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
bibliotecar în București, la Biblioteca Academiei, redactor la revista „Luceafărul”. Debutează în „Luceafărul” (1980) și colaborează cu studii de istorie literară la „Caietele Mihai Eminescu” și „Limba română”, iar critică literară scrie mai ales în „Luceafărul”, dar și la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Săptămâna”, „Flacăra” ș.a. Debutează editorial cu volumul A doua viață a lui Eminescu (1994), urmat de Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (1995). A susținut doctoratul în 1997, cu o teză care, amplificată
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
apreciindu-i meritele în lupta pentru limba literară și pentru promovarea valorii estetice a operelor, recunoscând, nu o dată, rolul lui T. Maiorescu, respinge ideologia politică a curentului, considerată cauza pentru care junimismul nu s-a transformat într-o amplă mișcare literar-artistică (Idealurile sociale și arta). În schimb, pe discipolii lui Maiorescu (P.P. Negulescu, D. Evolceanu, M. Dragomirescu) îi trata de sus, ca pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și poeții adunați în jurul revistei „Contemporanul” sunt menționați, uneori elogios
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
1978-1980). Între 1980 și 1984, este student la Facultatea de Ziaristică din București. Chemat de Adrian Păunescu, ca redactor, la „Flacăra” (1984-1985), mai activează în redacțiile publicațiilor „Rebus” (1985-1987) și „Filatelia” (1987-1989). A colaborat la „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. În 1990, înființează și conduce revista „Europa”. Între anii 1990 și 2000, este redactor și secretar de redacție la „Viața românească”. Din 2000, lucrează în Ministerul de Interne, în calitate de consilier în cadrul Serviciului de asistență religioasă. Debutează în
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci F., spirit tradiționalist, era totuși beneficiarul Enciclopediei franceze - și prin calitățile lor literar-artistice. Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
debutează cu proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
Debutează în „Luceafărul” (1975), cu un eseu despre poezia lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Revista română” ș.a. Editorial, M. debutează cu Timp și mod (1983; Premiul revistei „Luceafărul”), volum compus dintr-o serie de eseuri ample despre Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin Preda. Incitantă, cartea
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
repetate, să fie repus în drepturi la Academia Comercială și la Seminarul Pedagogic. Manualele pe care le întocmește au avut înainte de primul război mondial o răspândire largă. Remarcabile sunt și eforturile sale de animator cultural, impulsurile date propagării unor realizări literar-artistice, bunăoară în cadrul Institutului de Cultură Româno-German, pe care îl conduce temporar. În toată activitatea sa R. și-a asumat rolul de mijlocitor între spiritualitatea românească și cea germană, chiar și în momente nefavorabile contactelor culturale, ca în timpul și după primul
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
1923 - mai 1924 face o călătorie de studii la Praga, împreună cu prietena și colega ei Valeria Mitru (viitoarea soție a lui Mihail Sadoveanu). Vrea să studieze arta dramatică la Paris, dar nu primește încuviințarea lui Mihail Sadoveanu. Se dedică publicisticii literar-artistice, gravitând în jurul revistei „Adevărul literar și artistic”, la care va debuta în 1932 cu reportajul Trei zile de congres la Bratislava. Colaborează la „Viața românească”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Însemnări ieșene”, iar mai târziu la „Iașul literar”, „Tânărul scriitor”, „Utunk”, „Gazeta literară
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
LUMEA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, supliment cultural al ziarului „Lumea” (1918-1937) apărut la Iași, săptămânal, între 5 iunie 1923 și 27 decembrie 1924, cu întreruperi. Revista are un profil divers și oferă informații literar-artistice din țară și străinătate. Rubrici: „Între cafenea și bibliotecă”, „Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu
LUMEA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
Stănescu, funcționari. A urmat, la București, școala elementară și liceul, încheiat în 1971 la „Matei Basarab”. Frecventează cenaclul Săgetătorul, condus de Tudor Opriș, și este prezent în mai multe antologii școlare. Laureat al concursurilor pentru elevi, publică versuri în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, în „Țara visurilor noastre” (Oradea) și în câteva reviste școlare. Îi apar poezii și în „Cronica”, „Familia”, „Tomis”, „România literară”, „Amfiteatru”, caietele de poezie ale „Vieții românești”. Între 1972 și 1977 este student al Facultății de Filosofie
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
și trăind într-un timp istoric mai norocos. Curajul lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la încărcătura majoră
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Învață la Suceava, unde în 1965 termină liceul, și urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română la Universitatea din București (1965-1970). Scurtă vreme va fi profesor, apoi intră în presă, ca redactor la „Tomis” (1971-1974), „Scânteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1982-1983), „România liberă” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989) și la „România literară” (unde funcționează din 1990, din 1995 fiind redactor-șef), director la revista „Zig-zag” (1991-1994), redactor-șef la „Flacăra” (1996). Debutează în 1965, cu poezie, în ziarul „Zori
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la postul de radio Europa Liberă cu comentarii politice. Din 1994 lucrează ca redactor la secția culturală a „României libere”. Debutează în 1986, cu proză scurtă, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”. A mai colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Litere, arte & idei”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
în politică, fiind membru fondator și vicepreședinte al Uniunii Forțelor de Dreapta, din care se retrage însă în anul următor. Din 2003 este director general adjunct al Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București. Debutează cu proză în 1989, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, iar editorial cu romanul Drumul Olandei, apărut în 1991. Mai colaborează la „22”, „Dilema”, „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»” ș.a. La mijlocul anilor ’90 a coordonat colecția „Proză română contemporană” a Editurii RAO. Ca istoric, a
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
prin diverse locuri de muncă în Iași: Fabrica de Țigarete, Fabrica de Mătase Victoria, Centrul de Librării, Centrul de Calcul al Universității „Al. I. Cuza”. În 1990-1991 este redactor, secretar general de redacție la revista „Timpul”, apoi, o vreme, director literar-artistic la Editura Boema, director de marketing la Editura Polirom (1995-1996), redactor colaborator al cotidianului „Obiectiv” și redactor realizator la Radio Hit Iași. Debutează în 1975, cu versuri, la revista „Opinia studențească”. Poet înzestrat, însă cunoscut într-un cerc restrâns, face
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]