586 matches
-
Sprijinirea finanțarea și/sau materială a publicațiilor comunităților românești din afara țării (hârtie, cerneluri tipografice, aparatură de multiplicat, mașini de scris, aparate foto, manopera tipografica, cheltuieli administrative etc.). 4. Asigurarea unor abonamente la reviste de cultură și cotidiene: "Magazinul Istoric", "Datini", "Literatorul", "România Liberă", "Adevărul", "Universul Copiilor", "Monitorul Oficial al României" etc., pentru a fi trimise comunităților românești din afara granițelor. 5. Acordarea de sprijin financiar și/sau material în vederea renovării unor instituții ale comunităților românești din afara granițelor (școli, biserici, biblioteci, muzee și
HOTĂRÂRE nr. 374 din 21 iulie 1997 privind modul de repartizare şi de utilizare a sumei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , pentru sprijinirea activităţii românilor din afară graniţelor de către Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118622_a_119951]
-
și certe slăbiciuni spaniolești”6, notabil fiind la el „realismul intelectual”. Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare estetizantă o dau desigur revista „Literatorul” și cel mai de seamă reprezentant al grupării, Alexandru Macedonski. Revista „deschide cel mai cuprinzător capitol din istoria lirismului român, prin influența directă a conducătorului ei.” 7 Vladimir Streinu observă cu subtilitate efortul de disociere ideologică al periodicului macedonskian: „În
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de disociere ideologică al periodicului macedonskian: „În 1 op. cit., p. 284 2 op. cit., p. 285 3 op. cit., p. 288 4 op. cit., p. 291 5 op. cit., p. 293 6 op. cit., p. 294 7 op. cit., p. 301 81 contra direcției socotită germanizantă „Literatorul” va susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei”1. Poetul va respinge motivele lirice ale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
susține modalitatea literară a latinității noastre; în contra așa-zisului cosmopolitism și universalism estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei”1. Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; „Literatorul” recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic, cum ar spune un Edgar Papu astăziă : „paradoxul ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
convingător tablou de epocă. 1 ibidem 2 ibidem, p. 188 3 Șerban Cioculescu - Amintiri, București, Editura Eminescu, 1981, p.159 4 Perpessicius - Opere, vol. II, București, Editura Minerva, 1980 5 idem, p. 75 91 În același timp, capitolul monografic dedicat „Literatorului” și „portretul de vastă complexitate sufletească al lui Alexandru Macedonski”1 - observă Perpessicius - constituie pagini de referință în istoria noastră literară. Pompiliu Constantinescu a presimțit printre primii talentul critic al lui Vladimir Streinu, cunoscut în cel de-al treilea deceniu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
necesar un asemenea demers, convinși de faptul că o istorie a literaturii nu poate fi concepută, fără să se țină seama și de dinamica principalelor reviste literare,câteva dintre acestea constituind adevărate puncte de cristalizare estetică(,,Dacia literară'', „Convorbiri literare'', „Literatorul"), cu rol de factor periodizator al unor întregi epoci literare. Presa literară din prima jumătate a secolului al XIX-lea(eterogenă sub aspectul conținutului și cu disponibilitate exagerată spre zona traducerilor),când nu exista încă o conștiință precisă a specificității
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
constata statistic că epocile de eflorescență literară concordă,în general,cu momentele de eflorescență publicistică.Situația de care vorbea Hasdeu în 1866 coincide,de fapt,cu începutul epocii marilor clasici,perioadă de acțiune a „Convorbirilor literare",a „Familiei" și a „Literatorului" etc.Este de la sine înțeles că epoca interbelică dispune de o asemenea varietate și diversitate de scriitori,stiluri și curente,tocmai pentru că a fost susținută pe plan ideologic de o presă literară pe măsură.Trebuie să menționăm,de asemnea,că
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Apare la 1 martie 1867 la Iași, în redacțșia lui Iacob Negruzzi și va domina aproape trei decenii, viața literară și publicistică românească.Apariția revistei își are embrionul în constituirea la Iași a cenaclului „Junimea”.Spre deosebire de alte publicații de profil, „Literatorul” și-a propus să publice numai literatură și critică literară, diferențiindu-se prin aceasta de celelalte reviste literare care făceau , de obicei, loc în paginile lor articolelor de filozofie și de popularizare a științei. Revista, datorită lui Macedonski, a reușit
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și critică literară, diferențiindu-se prin aceasta de celelalte reviste literare care făceau , de obicei, loc în paginile lor articolelor de filozofie și de popularizare a științei. Revista, datorită lui Macedonski, a reușit sa-și creeze o doctrină estetică proprie. „Literatorul” apare la București, cu mari întrerupreri, de la 20 ianuarie 1880 până la 12 octombrie 1918, sub direcția lui Al. Macedonski.Toate aceste reviste literare sunt pe plan ideologic și artistic, expresia raportului dialectic dintre tradiție și inovație. Destinul activ al „Daciei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
se relevă îndemnul direct și constructiv al poetului Macedonski, activ și interesant intermediar în pătrunderea parnasianismului la noi. Teoretician, creator de versuri românești și franceze, el este o personalitate cu puternice înrâuriri în mediile intelectuale ale epocii. Grupul înmănunchiat de la „Literatorul” , începând de prin 1880 îi numără pe Mircea Demetriade, Cezar Iuliu Săvescu, Al. Obedenaru, G. Orleanu, Gabriel Donna, Al. Petroff C. Cantilli ș. A. Profesează o amplificare a resurselor noastre poetice în contact cu modelele franceze contemporane. Manifestările parnasiene, în prima
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Banc" acordat de Comisia Națională a României pentru UNESCO; 2009 editor Ziarul de duminică (subdomeniu de actualitate culturală al site-ului Ziarului Financiar); 1990-2013 publică poezie în Luceafărul, Suplimentul Literar Artistic al Tineretului Liber, Dreptatea literară, Contrapunct, Arc, Nouăzeci, Contemporanul, Literatorul, Poesis, Art Panorama, Vatra, PLAYBOY, Ziua literară, Viața Românească, Bucovina literară, România literară, Familia, Zon@ Literară, Convorbiri Literare, Poesis international, Marmația Literară etc. Publicistică: O mie nouă sute nouăzeci și doi sisteme de supraviețuire (în colaborare cu Florin Toma), ed. Mediaprint
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
deceniu al secolului XX, Jurnalul fericirii, ediție îngrijită și postfațată de Virgil Ciomoș, ajunsă azi la ediția a X-a. Apare volumul de eseuri și recenzii Monologul polifonic, conceput pentru tipar în 1987. 1992. Zaharia Sângeorzan publică la Editura Revistei Literatorul volumul Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode. La Baia Mare se publică din inițiativa P.S. Justinian Chira, episcop al Maramureșului și Sătmarului, volumul de predici Dăruind vei dobândi, reeditat în continuare de Editura Dacia. 1993. La 3 aprilie
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Steinhardt, Nicolae, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Îngrijire, postfață și note de Virgil Ciomoș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992 Steinhardt, Nicolae, Cartea împărtășirii, ediție gândită și alcătuită de Ion Vartic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Steinhardt, Nicolae, În genul lui Cioran, Noica, Eliade ..., cu o postfață de Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, București, 1996. Steinhardt, Nicolae, Dăruind
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Steinhardt, Ispita lecturii, Poeți francezi în limba română, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 94. 11 Idem, Ibidem, p. 93. 12 Idem, Ibidem. 13 N. Steinhardt, Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, Editura Revistei Literatorul, București, 1992, p. 12. 14 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Mărturisire 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 34 15 Idem, Ibidem. 16 Idem, Ibidem, pp. 37-38. 17 N. Steinhardt, Ispita lecturii, Editura Dacia, 2000, pp. 42-43 18 Idem, Ibidem, p. 44
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pe care li le-au dat contemporanii poetului. Majoritatea lor reprezintă evaluări morale, subiective, dar sînt și cîteva de natură economică și socială, sprijinite pe constatări obiective. încep, cronologic, cu prima: „eră de economii”, apărută puțin după debutul poetului în „Literatorul”.2) O „criză grea”, „excepțională”, „criza de la nouăsuteunu”, obligase la „inaugurarea” ei. Austeritatea („starea de strîmptorare”) a fost principalul imperativ și în lustrul următor. între consecințele ei, una a fost instalarea unei oboseli premature la o mare parte a societății
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe jumătate, iar N. Iorga considera aceasta un succes: „Cele trei sute de exemplare ale revistei - relata el, în O viață de om așa cum a fost - se epuizau răpede (...); în școli «Sămănătorul» se cetea supt bănci”.3) Pe de altă parte, „Literatorul”, revista în care debutase Bacovia, și-a încetat, în 1905 (i se mai întîmplase și în trecut), apariția, „pentru că - motiva Al. Macedonski - nu mai avea cui vorbi”.4) Cifrele spun multe despre situația unor scriitori și grupări literare, mai ales
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
idee pe care o susțin de mai mulți ani) e un Caragiale amar și abisal, trecut de la rîs la plîns. Cînd a murit autorul Nopții furtunoase, el avea 31 de ani, în ultimii 13 dintre aceștia, cei de după debutul în „Literatorul” (1899), fiind contemporanul lui ca scriitor. Există și o mențiune că l-a „văzut”.1) Bacovia e un Caragiale „mîhnit de crimele burgheze”, cam cu aceleași resentimente față de epocă. El a cunoscut atît spiritul ludic al începutului de veac XX
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
alese, 2, ediție citată, p. 464-465. 2. I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881 1900), Ed. Adevărul, [1933], p. 28. 3. O viață de om așa cum a fost, Ediție îngrijită de Valeriu și Sanda RÎpeanu, Ed. Minerva, 1972, p. 378. 4. ,,Reapariția «Literatorului»”, în ,,Literatorul”, 26, nr. 1, 29 iunie 1918, p. 1. 5. A. Vlahuță, Op. cit., p. 464. 6. ,,Ce este «Sămănătorul»?”, în ,,Sămănătorul”, 5, nr. 1, 1 ianuarie 1906, p. 1. 7. Rep. , ,,De vorbă cu d. Ion Vinea”, în ,,Scena
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ediție citată, p. 464-465. 2. I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881 1900), Ed. Adevărul, [1933], p. 28. 3. O viață de om așa cum a fost, Ediție îngrijită de Valeriu și Sanda RÎpeanu, Ed. Minerva, 1972, p. 378. 4. ,,Reapariția «Literatorului»”, în ,,Literatorul”, 26, nr. 1, 29 iunie 1918, p. 1. 5. A. Vlahuță, Op. cit., p. 464. 6. ,,Ce este «Sămănătorul»?”, în ,,Sămănătorul”, 5, nr. 1, 1 ianuarie 1906, p. 1. 7. Rep. , ,,De vorbă cu d. Ion Vinea”, în ,,Scena”, 2, nr.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cel mai adesea, ea aparține tinereții și-i o atitudine voluntară. Bacovia și-a găsit cu adevărat „ceata”, pe simboliști, abia după ce-a descins în București ca student. Elev, de la Bacău, el a trimis versuri și lui Macedonski, la „Literatorul”, dar și (cum a mărturisit) lui Vlahuță. Apropo de Lamartine și de preferințe literare, mai menționez un fapt care arată cum variază receptarea de la o epocă la alta. Intr-o scrisoare din 1910 către soția sa, Olga, dr. Gheorghe Marinescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scris și în numele său: „Este o rușine ca literații noștri fruntași să fie lipsiți de traiul zilnic sau să se osîndească la funcționarism. în Franța și în Germania, în Englitera, în Italia chiar, literatura hrănește pe literat”. (Alexandru Macedonski, „Reaparițiunea «Literatorului»”. Apud: Presa literară romînească, 2, p. 251) în momentul respectiv, Bacovia era copist în Direcțiunea învățămîntului Secundar și Superior. Strategia lui Bacovia a fost strategia așteptării. în aceasta i-a întrecut pe toți. Etica lui Bacovia este o construcție pe deasupra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sociale, cercul literar al lui William Dean Howells confundau realitatea cu fenomenele externe, "care, credeau ei, erau obiectul legilor fizicii și cauzalităților așa cum erau ele descoperite de științele naturale și așa cum puteau să le releveze cele sociale" (74). Acești jurnaliști, literatori și savanți ai structurilor sociale își subliniază credința într-o cunoaștere determinabilă, care a fost fondată pe credința criptoteologică a pozitivismului. Totuși într-un anume moment al acestei perioade au început să apară dubii asupra a ceea ce putea să aducă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și metrul poetic fara sa elimine Întru totul emoția poetică. În literatura română, Încă din 1880 până În perioada interbelică, alături de simbolism, parnasianismul a Însemnat o importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri și proză” de la Iași. Primele semne ale parnasianismului românesc s-au făcut cunoscute Între 1866-1869, În „Pasteluri” de Vasile Alecsandri, socotite sincronice cu cele din Franța, unde curentul a avut „prima școală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din Franța, unde curentul a avut „prima școală“ Între anii1866 și 1880, căci bardul de la Mircești era la curent cu mișcarea literară franceză; dar prima veritabilă „școală“ parnasiano-simbolistă din literatura română se datorează lui Alexandru Macedonski, Îndrumătorul cenaclului și revistei „Literatorul”, cu o activitate oarecum singulară și În primele două decenii ale secolului al XX-lea. Alți parnasieni români sunt Ion Pillat, Ion Barbu (ciclul poemelor publicate În „Sburătorul“), ori de cei antologați de Nicolae Davidescu, În 1943, În volumul „Din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o adevărată artă poetică pentru simbolismul francez, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine (cu a sa Art poetique), Stephane Mallarme. Simbolismul s-a manifestat În literatura română aproape sincronic cu simbolismul european, avându-1 ca teoreticican pe Alexandru Macedonski, conducător al cercului revistei Literatorul. Respins inițial de reprezentanții Junimii, de scriitorii de la Contemporanul, ca și de orientările tradiționaliste (sămănătorismul și poporanismul), simbolismul românesc s-a impus prin poeți reprezentativi, după anul 1900: Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Ion Minulescu și George Bacovia. AVANGARDISMUL - DADAISMUL Reprezintă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]