586 matches
-
Mihai Zamfir Figură izolată, retractilă si atipică, Anghel nu poate fi încadrat de fapt nici unei grupări literare de la granița secolelor, nici unei ideologii. Modernismul său instinctiv, aristocratic și calofil nu s-a asociat Literatorului; iar biografia sa culturală pare o suită de întâlniri ratate și de neînțelegeri programate. Astfel, entuziasmul de tinerețe față de socialism a însemnat doar o vagă opțiune sentimentală, repede uitată; cu Junimea și spiritul junimist n-a avut nici o legătură; în
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
de a obține o colecție electronică unitară, cu actualizare permanentă, care să conțină cele mai importante periodice și care vor fi puse la dispoziția publicului prin intermediul bibliotecilor. Printre titlurile de periodice vechi se numără „Contimporanul“, „Convorbiri literare“, „Cultura“, „Cuvântul“, „Familia“, „Literatorul“, „Luceafărul“, „Magazin istoric“, „România literară“, „Sburătorul“, „Tribuna“, „Universul literar“ ș.a.m.d. Pentru partea de periodice moderne, în primă fază, sunt incluse colecțiile electronice ale cotidianelor „Evenimentul zilei“, „Național“, „Jurnalul național“, „Ziua“, „Curentul“, „Cotidianul“ și „Capital“. A. M. Grad pompierii informează
Agenda2004-47-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283075_a_284404]
-
bogat și străin, o ură remanentă, din spuma căreia s-a născut făptura de care te izbești azi la tot pasul în România”. Desigur, „omul nou”, nostalgic al „gloriei” socialismului „invincibil” și resentimentar în raport cu tentativele de reîntoarcere la normalitate. Culpa literatorilor înfeudați producției comandate de partid nu e defel neglijabilă: „S-ar zice că autorii poeziilor și prozelor intrate atunci în manuale și asimilate ca unică ofertă, cu sau fără plăcere, în vremea copilăriei și adolescenței multora dintre noi, sînt mai
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
care cuprind principalele cotidiane de pe piața media românească, alături de periodice vechi disponibile până acum doar la Biblioteca Academiei Române, fiind vizate salvarea și completarea colecțiilor acestor publicații vechi prin digitizare. Printre titlurile de periodice vechi se numără „Contemporanul“, „Convorbiri literare“, „Cuvântul“, „Literatorul“, „Sburătorul“, „Timpul“ ș.a.m.d. Grupurile țintă ale programului sunt constituite de biblioteci, instituții de învățământ, instituții și organizații culturale, centre de documentare și informare, instituții și organizații culturale, organizații neguvernamentale, departamente de informare ale organismelor guvernamentale, instituții mass-media etc.
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
Aveau etc. A avut oare loc ceva similar în țara noastră? {i nu-i avem în vedere doar pe protagoniștii carnavalului ceaușist, însoțit de chiote versificate și răcnete ieșite din orice tipar civilizat, Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor. Niciun literator român n-a găsit de cuviință a-și regretă trecutul de afiliere la comunism într-o carte sau cel puțin într-un articol. Dimpotrivă, noi oportuniști s-au adăugat unora dintre cei vechi, în temeiul unor reflexe de obedienta asezonate
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
Sebastian Kluge, de la Freie Universität Berlin, a analizat povestirea Unordnung und frühes Leid ( Dezordine și suferință timpurie), scrisă de Thomas Mann în 1925, prin prisma influenței exercitate în epocă de discurile de ebonită conținând muzica de dans la modă. Sobrul literator german avea în colecția sa personală și discuri de jazz, a căror audiere pare a fi influențat textul în speță. Acesta din urmă etalează o scriitură mult mai puțin formalizată decât a prozelor ce-l consacraseră pe autor. O asemenea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Dendrino, Ionel Fernic, Nelu Danielescu, Titel Popovici, ș.a., o sală arhiplină, cu un public avizat și civilizat, juriu competent (Stela Enache, Ionuț Fulea, Marian Stere), recitaluri aplaudate, transmisii TV (“Nașul TV”, “Inedit TV”), parteneri media serioși (“Actualitatea muzicală”, “Ultima oră”, “Literatorul”, Radio România Internațional) - așa s-ar putea sintetiza cea de-a X-a ediție a festivalului internațional de interpretare a romanței “Te- aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna. Am mai scris anterior de remarcabilele inițiative ale
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
activiștii dacă le mai citeau. Le ascultau adolescenții, de voie-de nevoie, la Cenaclul itinerant "Flacăra". Totul, pentru tovarășul Păunescu, în umbra cîrmaciului, devenea apoteotic". Elogiat și acum, fără rezerve, de președintele Academiei Române, Eugen Simion, și publicat cu venerație în coloanele Literatorului, bardul de la Bîrca, alături de emulul său, directorul României Mari, nu scapă observației atente a comentatorului, nici în segmentul actual al evoluției sale: "Dar profesioniștii închinătorilor la idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
publicist, traducător, critic dramatic și literar (în această ultimă calitate lăudându-i însă pe toți, cu o flagrantă lipsă de exigență), poet și cronicar al vieții culturale, președinte de asociație scriitoricească și comentator avizat de bridge, Horia Gârbea e un literator multilateral și un utilizator excelent de registre. Se poate adapta cu mare ușurință la specificul fiecărui gen, deprinzându-i regulile și găsindu-și motivația profesională pe un teren mult mai larg decât acela al vocației de dramaturg. Între eseistică și
Un joc de societate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8116_a_9441]
-
apărea decît ca stranie apropierea lui Andrei Pleșu, membru de bază al GDS, de același Buzura și lansarea pe banii Fundației Culturale Române, a revistei Dilema. Aceasta se anunța astfel, încă din start, ca o replică la 22, tot așa cum Literatorul se voia una la România literară". Multă trudă chiar și ori mai ales pentru un "rebel"! Dacă acesta declară cu pertinență că: "Noii monștri sacri ai zilei, nu întotdeauna de necontestat, ca și anumite practici ale lumii noastre literare, au
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius, întîi, un ,,literator"?). Apoi, mă întreb, de cîtă atenție se bucură în presa noastră de specialitate munca editorului, exceptînd cazul ediției operei lui Eminescu? Doar în România literară (prin ,,Breviarul" de altădată al lui Șerban Cioculescu și prin ,,Cronica edițiilor" a lui Z
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
cunoscutul personaj camilpetrescian. Mihaela Burda-Cătălin Cojocaru: Sînt bărbat, dar mă tratez. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 95 000 lei. Orientalism patriarhal Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
de la internat, să discutăm despre literatura pe care nu o întâlneam în cărțile de școală), mi-a obținut un permis la acele fonduri documentare ("S") aflate și ele sub pecetea interdicțiilor de tot felul. Am putut răsfoi atunci reviste precum Literatorul, Viața românească, Semănătorul, Vieața, ziare interbelice, scrieri de critică literară de Lovinesu, Sanielevici, Vianu. Istoria... lui Călinescu. Și multe alte astfel de mirifice întâlniri mă așteptau în după-amiezele când primeam învoire să plec de la internat. Nu chiar de câte ori aș fi
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
mai puțin s-a insistat asupra faptului că "s-a dorit și a luptat efectiv să devină un deschizător de drumuri și un creator de școală în sferele literaturii." încă din 1860, în Foița de istorie și literatură solicită colaborarea "literatorilor compatrioți din toate țările române", subliniind că programul revistei "leagă literatura cu istoria", având menirea "a fi o foaie raționalemintre populară a românului." Un rol activ în acest sens va îndeplini însă revista Din Moldova ( Lumina), pe care o va
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
ceva ce a fost!) arată și mai bine cât de fantasmagorice sunt toate teoriile despre „blândul”, „pașnicul”, „mioriticul” popor român. Are dreptate Goma (nu știu dacă i-ai văzut interviul din Familia 4, nr. 8, cred). Cât despre băieții de la Literatorul 5, i-am „salutat” la B.B.C.6, la primul număr, pe care, inspirat, mi l-a trimis fratele meu7; am mai văzut nr. 3 și 4, jalnice. Nu mai e nimic de făcut cu ei. Gabriel, uite, chiar azi pun
Contribuții noi la biografia lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/3321_a_4646]
-
critică, e o formă de bășcălie textuală limitînd artisticul la sfera epidermică, la reacțiile în lanț ale bunei dispoziții, care include printre componentele ei nevoia de maculare și stîlcire". Din acest unghi al expresivității ludice, Cornel Regman are, în raport cu junii literatori din prezent (cu �hliziții"!), o poziție asemănătoare cu cea a lui Geo Dumitrescu față de Marin Sorescu și de aceiași barzi ai �generației '80".
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra a tot ceea ce se petrecea în România, de la mineriadele din București și până la mineriadele literare organizate de Literatorul. A luat parte și el la imensul talk-show în care s-a transformat viața publică din România după mulți ani de tăcere impusă (sau de dezbatere simulata, ceea ce înseamnă același lucru). Acum, o parte din articolele din perioada 1993-1998 pot
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
din asta. Aude fiecare ce vrea să audă. Mai grav este că umoarea îi întunecă dlui Popescu inteligența, îmboldindu-l să susțină ideea aberantă că, în ziare, cultura n-are ce căuta. După ce descoperă în batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e de prisos. Dl Popescu ar trebui lăsat să-și ducă viața de gazetar în compania textierilor și a guriștilor. Dintre literatori, d-sa se exclude, de altfel, singur și nesilit de nimeni. Mă simt totuși dator cu cîteva precizări. Cu puține excepții, publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste, vii. O fi crezînd dl Popescu, bunăoară, că România literară
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
literatorii care le fac, nu sînt vii. Las cititorilor să aprecieze cum stau lucrurile: în ce mă privește, cred că viul domn Popescu n-ar trebui să riște a se pune cu mortul Marin Preda și nici chiar cu acei literatori care i se par mai puțin vii decît autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
scrie fără nici un haz. Eforturile veleitarului încrezător în steaua lui se consumau însă pe alte planuri: după ce îi făcuse curte eficace lui Macedonski, pentru ca acesta să-i patroneze debutul poetic (fapt petrecut în 1880), își părăsește rapid nașul literar imediat ce „Literatorul“ și directorul său încep să fie marginalizați. E posibil ca trecerea aproape instantanee la Junimea să fi fost rezultatul unei consonante mai adînci, cu toate că la 1883 personalitatea nevertebrată a viitorului scriitor se orienta mai ales în funcție de interes. Miza pe cartea
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
conversație pitorescă și licențioasă (stilul Mateiu Caragiale din corespondența cu N.A.Boicescu), estet al viciului și vicios al artelor, prin sprijinirea cărora s-a răscumpărat, Bogdan-Pitești a jucat un rol decisiv în susținerea financiară a cenaclului macedonskian și a revistei Literatorul, în afirmarea lui Tudor Arghezi, Ștefan Petică și Ștefan Luchian. Primul îi va păstra toată viața o nedezmințită recunoștință. [...] Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913 și 1914, ca director al cotidianului Seara, afacerist cu proastă reputație, arestat, pentru scurtă vreme
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
testament literar”), pe lângă recuperarea unor fragmente cenzurate în anii ’80, are menirea de a racorda concepțiile politice la gândirea lui literară. Recuperarea este binevenită, întregind un portret al scriitorului la senectute, diferit, cum vom vedea, atât de juvenila adeziune la Literatorul, cât și de conservatorismul - deopotrivă literar și politic - afișat la maturitate. Duiliu Zamfirescu va sta câteva luni la Chișinău, în calitate de trimis plenipotențiar al guvernului Averescu pe lângă efemerele autorități ale Basarabiei, desprinse, în urma revoluției bolșevice și a impunerii ideii leniniste de
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]