450 matches
-
care era ultima graniță recunoscută de Regatul Unit. Linia Curzon urmărea în general o graniță etnică - regiunile de la vest de aceasta erau locuite de o majoritate absolută poloneză, în vreme ce regiunile din est erau locuite de ucraineni, belaruși, polonezi, evrei și lituanieni. Teritoriul ocupat în 1920 în nord-est, într-o regiune locuită în majoritate de lituanieni, a dus la apariția unui conflict mocnit între Polonia și Lituania. Linia Curzon a avut două versiuni pentru zona de sud, A și B. Cele două
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
graniță etnică - regiunile de la vest de aceasta erau locuite de o majoritate absolută poloneză, în vreme ce regiunile din est erau locuite de ucraineni, belaruși, polonezi, evrei și lituanieni. Teritoriul ocupat în 1920 în nord-est, într-o regiune locuită în majoritate de lituanieni, a dus la apariția unui conflict mocnit între Polonia și Lituania. Linia Curzon a avut două versiuni pentru zona de sud, A și B. Cele două versiuni difereau prin alocarea regiunii orașului Liov (Poloniei în cazul versiunii B). Linia Curzon
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
făcute acestei campanii pentru a ilustra cât mai bine renumitul ordin al acestor cavaleri. Spre exemplu, teutonii au o economie orientată mai mult spre castele, și nu spre orașe imense. Religia joacă și ea un rol important în această campanie: lituanienii pot recruta destul de repede unități speciale păgâne, iar în acest timp puteți să le convertiți la catolicism și să faceți uz de tehnolgia creștină. Campania americană va permite să jucați din diferite perspective, cum ar fi: spanioli, azteci, mayași, chiar
Medieval II: Total War: Kingdoms () [Corola-website/Science/329168_a_330497]
-
s-au ridicat la nivelul orașelor europene importante. Chiar dacă termenul "Cultura poloneză" se referă în primul rând la cultura în limba polonă din Polonia, a Doua Republică Poloneză a avut, de asemenea, numeroase minorități naționale, mai ales evrei, ucraineni, belaruși, lituanieni și germani cu contribuție esențială în dezvoltarea culturii poloneze. Polonia era de asemenea o societate multiculturală a cărei imagine etno-culturală a fost modelată timp de mai multe secole. În 1921, în conformitate cu primul recensământ național, polonezii catolici constituiau 69,2% din
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
economică și crearea de locuri de muncă. Dalia Grybauskaitė și-a anunțat la 26 februarie 2009 candidatura la alegerile prezidențiale din 17 mai 2009, spunând că era preocupată de situația economică a Lituaniei. Independentă, dar susținută de "Uniunea Patriotică - Creștin-democrații lituanieni" (TS-LKD) a primului ministru Andrius Kubilius și de "Uniunea Centristă și Liberală" (LiCS), membră a coaliției guvernamentale de centru-dreapta, Dalia Grybauskaitė era marea favorită a sondajelor de-a lungul întregii campanii electorale, popularitatea sa bazându-se îndeosebi pe o imagine
Dalia Grybauskaitė () [Corola-website/Science/329212_a_330541]
-
a fost crescut în spiritul religiei catolice în mediul rural din Lituania și și-a accentuat identitatea alături de multi-etnicul Mare duce al Lituaniei,el a refuzat să se identifice categoric că polonez sau lituanian.Spunea despre sine:"Eu sunt un lituanian căruia nu i-a fost dat să fie un lituanian.",[10] și "Familia mea în secolul al XVI-lea deja vorbea poloneză, exact atât câte familii din Finlanda vorbeau suedeză și cele din Irlanda engleză, deci eu sunt un poet
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
din Lituania și și-a accentuat identitatea alături de multi-etnicul Mare duce al Lituaniei,el a refuzat să se identifice categoric că polonez sau lituanian.Spunea despre sine:"Eu sunt un lituanian căruia nu i-a fost dat să fie un lituanian.",[10] și "Familia mea în secolul al XVI-lea deja vorbea poloneză, exact atât câte familii din Finlanda vorbeau suedeză și cele din Irlanda engleză, deci eu sunt un poet polonez,nu lituanian. Dar peisajele și poate spiritul Lituaniei nu
Cselav Miłosz () [Corola-website/Science/329247_a_330576]
-
s-a încheiat cu moartea lui Cazimir al III-lea. Gediminzii (în limba lituaniană: Gediminaičiai), predecesorii primului Jagiellonian, au fost conducătorii Lituaniei medievale cu titlul de "Marele Duce". Domeniul lor, Marele Ducat al Lituaniei, a fost locuit în principal de lituanieni și ruteni. Vladislav al II-lea, primul domnitor al dinastiei Jagiellon, și-a început domnia ca Marele Duce al Lituaniei. Apoi s-a convertit la creștinism și s-a căsătorit cu Hedviga de Anjou în vârstă de 11 de ani
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
Polonia și nobilimea lituaniana și o alianță defensivă permanentă între cele două state, consolidând Lituania împotriva unui nou război cu Teutonii, în care Polonia nu prelua oficial nici o parte. La sfârșitul anului 1401, noul război împotriva ordinului a suprasolicitat resursele lituanienilor, care s-au luptat pe două fronturi, după revoltele din provinciile din est. Unul dintre frații lui Vladislav, nemulțumitul Švitrigaila, a ales acest moment pentru a stârni revolte și pentru a se declara Mare Duce. Pe 31 ianuarie 1402, s-
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
și să-l sprijine pe Vytautas în încercarea de a revendica Novgorodul. Ambele părți aveau motive bine intemeiate pentru a semna tratatul în acel moment: Ordinul avea nevoie de timp pentru a întări terenurile sale nou dobândite, iar polonezii și lituanienii aveau nevoie pentru a face față provocărilor teritoriale în est și în Silezia. Domnia tânărului rege a fost dificilă încă de la început. Încoronarea sa a fost întreruptă de un nobil ostil, Spytko de Melsztyn. În următoarea zi, omagiul obișnuit de
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
fată Toma Boczarska), o catolică de origine lituaniană, al cărei soț, un militar rus în rezervă, a ctitorit biserica ortodoxă din Brăviceni. Cavoul Cezarinei se află în subsolul bisericii. La acea vreme, comunitatea de catolici din oraș era compusă din lituanieni, polonezi și germani. În perioada sovietică, clădirea a servit ca sală de sport, apoi nod de radio și depozit de materiale pentru Moldtelecom, operatorul național de telefonie fixă. În anul 1989, conducerea orașului a decis demararea lucrărilor de restaurare a
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
pe postul de atacant. În perioada când Aleksejs a fost la FK Ventspils cei doi jucau împreună la club. De asemenea, ambii frați au trecut pe la clubul polonez Widzew Łódź, fiind a doua pereche de frați din istoria clubului, după lituanienii Artūras și Igoris Steško în sezonul 2001-2002 .
Aleksejs Višņakovs () [Corola-website/Science/332648_a_333977]
-
independent față de hanul Hoardei de Aur, actul de nesupunere bineînțeles că deranja centrul. După asediul comun lituaniano - tătar al Kievului (1369) se pare că au loc niște negocieri între părți. Astfel pentru a-i pedepsi pe nesupuși, hanul dă dreptul lituanienilor de a intra pe pământurile ce-i aparțineau "de jure", însă nu "de facto". Conform unui pasaj de Maciej Stryjkowski care a călătorit prin Dobrogea în secolul al XVI-lea, acesta evidențiază faptul că tătarii de acolo spun că strămoșii
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
a călătorit prin Dobrogea în secolul al XVI-lea, acesta evidențiază faptul că tătarii de acolo spun că strămoșii lor au fost izgoniți din Podolia (se pare că întreaga regiune a Nistrului mijlociu purta numele respectiv în acea perioadă) de lituanieni. Oricare ar fi soarta tătarilor din „Orașul Nou”, convingător este faptul că după pierderea întâietății din zonă, lituanienii care în 1363 ocupă Podolia (iar în 1369 teritoriile cuprinse între cursurile inferioare ale Nistrului, Prutului și Siretului, asupra cărora pentru scurt
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
strămoșii lor au fost izgoniți din Podolia (se pare că întreaga regiune a Nistrului mijlociu purta numele respectiv în acea perioadă) de lituanieni. Oricare ar fi soarta tătarilor din „Orașul Nou”, convingător este faptul că după pierderea întâietății din zonă, lituanienii care în 1363 ocupă Podolia (iar în 1369 teritoriile cuprinse între cursurile inferioare ale Nistrului, Prutului și Siretului, asupra cărora pentru scurt timp se răspândește denumirea), în persoana fraților Koriatovici în frunte cu Iurg și care la finele aceluiași deceniu
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
oficial era că în timpul ocupației țariste (1795-1918), limba poloneză fusese interzisă, în consecință, învățământul fusese puternic afectat de această măsură. Se argumenta că astfel, mai mulți polonezi, dar și cei de altă etnie, alta decât cea evreiască, precum germani, bieloruși, lituanieni și ucraineni, vor avea mai ușor acces la studii superioare. De asemenea, se făcea referință la polonezii din zonele rurale, dezavantajați față de evrei, care locuiau preponderent în zona urbană, astfel încât 40-50% din cei cu studii superioare erau evrei. Măsuri similare
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
au participat 150.000 de ruși și 300.000 de tătaro-mongoli dar dimensiunea reală a Câmpiei Kulikovo nu permite un număr atât de mare de trupe. Armatele reale numărau în jur de 60.000 de ruși, inclusiv 7.000 de lituanieni rebeli, și 125.000 de tătari. În dimineața zilei de 8 septembrie câmpia Kulikovo a fost acoperită de o ceață groasă care a prevenit începerea bătăliei. Ceața s-a ridicat în jurul orei 11 iar ambele armate au început să avanseze
Bătălia de la Kulikovo () [Corola-website/Science/333902_a_335231]
-
o sesizare în sensul acesta. Altfel, cred că s-ar fi făcut demult, pentru că nu e vorba numai de copii ai unor cetățeni români, ci e vorba și de măsuri care au fost luate și împotriva unor copii polonezi, cehi, lituanieni, nu suntem noi primii, sunt mai multe situații la fel de dramatice și, până acum, la nivelul UE eu nu am auzit nicio discuție. E adevărat că parcă acum, mai mult decât înainte, există un fel de conștientizare la nivel european și
Caz șocant care a dus la înființarea Barnevernet. Renate Weber: Sunt PRIVAȚI- EXCLUSIV by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103273_a_104565]
-
domeniul educației și al învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filosofice." Cazul familiei Bodnariu nu este din păcate singular. Sunt tot mai multe semnale de la familii de români, lituanieni și multe alte naționalități care denunță tratamente exagerate sau chiar abuzive din partea autorităților care ar trebui să fie însărcinate în mod real cu protecția drepturilor copilului și nu cu destrămarea violență a unor familii. Așa se explică uriașul val de
Mihai Gâdea și Adi Ursu, PETIȚIE pentru familia Bodnariu. Semnează și tu! by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101502_a_102794]
-
1919), 50.000 de cehoslovaci, 3.000 de italieni, 12.000 de polonezi (în jur de 10.000 rămași la Krasnoiarsk în 1919), 3.000 de sârbi (concentrați, în 1919, la Celiabinsk), 12.000 de chinezi și un corp de lituanieni. Planul până la urmă s-a dovedit nepractic, deși a fost suport al acțiunilor întreprinse de către amiralul Aleksandr Kolceak. După Pacea de la Brest-Litovsk, încercarea guvernului bolșevic de a-i dezarma pe voluntarii s-a dovedit sortită eșecului, deoarece a întâmpinat rezistența
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de ocupație sovietică, care a culminat cu deportări în masă în toate Țările Baltice, cu doar o săptămână înainte de invazie. Germanii au fost primiți ca eliberatori și au primit sprijin din partea milițiilor neregulate lituaniene împotriva forțelor sovietice în retragere. Mulți lituanieni credeau că Germania va permite restabilirea independenței țării. Pentru a mulțumi Germania, unii oameni și-au exprimat fățiș sentimentele antisemite. Germania Nazistă, care confiscase teritoriul lituanian în prima săptămână de ofensivă, s-a folosit de această situație în avantajul său
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
ca evrei și uciși în Lituania. Cronologic, genocidul din Lituania poate fi împărțit în trei faze: faza 1) din vara lui 1941 până la sfârșitul anului; faza 2) decembrie 1941 - martie 1943; faza 3) aprilie 1943 - mijlocul lunii iulie 1944. Orașul-port lituanian Klaipeda (Memel în limba germană) făcuse parte de-a lungul istoriei din Liga Hanseatică germană, și aparținuse Germaniei și Prusiei Orientale înainte de 1918. Orașul a fost semi-autonom în perioada independenței Lituaniei, sub mandatul Ligii Națiunilor. Circa 8000 de evrei trăiau
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
ca inamic și potențiali rivali ai etnicilor lituanieni și astfel, nu numai că nu s-a opus politicilor naziste de Holocaust, dar le-au și adoptat și le-au îmbrățișat. O combinație de factori servește drept explicație pentru participarea unor lituanieni la genocidul împotriva evreilor. Între aceștia se numără valorile și tradițiile naționale, inclusiv cele de antisemitism, frecvente în toată Europa Centrală contemporană, și o dorință mai specific lituaniană pentru un stat național lituanian mai „pur”, cu care populația evreiască era
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
și instituțiilor locale, într-un număr relativ ridicat, în distrugerea evreilor lituanieni a devenit un factor definitoriu al Holocaustului din Lituania. Nu toată populația lituaniană a sprijinit însă aceste crime. Dintr-o populație de aproape 3.000.000 (80% etnici lituanieni), câteva mii de oameni au luat parte în mod activ la crime, dar mai multe sute și-au riscat viețile lor adăpostindu-i pe evrei. Israelul a recunoscut 723 de lituanieni ca drepți între popoare pentru că și-au riscat viața
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]
-
o populație de aproape 3.000.000 (80% etnici lituanieni), câteva mii de oameni au luat parte în mod activ la crime, dar mai multe sute și-au riscat viețile lor adăpostindu-i pe evrei. Israelul a recunoscut 723 de lituanieni ca drepți între popoare pentru că și-au riscat viața pentru a salva evrei în timpul Holocaustului. În plus, mulți membri ai au ajutat și ei la adăpostirea evreilor. Lituanienii și polonezi care și-au riscat viețile salvându-i pe evrei au
Holocaustul în Lituania () [Corola-website/Science/336669_a_337998]