2,404 matches
-
marcă distinctivă a scriiturii. c. Obsesia pentru falie și pentru intermitență. d. Obsesia corporalității (cu atât mai surprinzătoare la călugărul Steinhardt). e. Locul central în canonul literar acordat scriiturii proustiene, zeitate literară absolută pentru amândoi. f. Plăcerea asociațiilor, regăsirilor, a livrescului și a intertextualității: „Savurez regatul formulelor, răsturnarea originilor, dezinvoltura care face să vină textul anterior din textul ulterior”, afirmă Barthes.5 g. Critica și apostrofarea textului neroditor, „frigid”. Bineînțeles că și mai multe aspecte îi despart pe cei doi scriitori
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
lui Dragodan din Noaptea soarelui răsare este mult mai atractivă decât cea din Imberia. Deși găsim și aici „filosofări“ și probleme nebănuite („complexitatea relativă a operațiunilor simple: să cumperi o franzelă; să folosești hârtia igienică; să circuli pe trotuare“), referințe livrești, culturale, istorice, firești în cazul unui intelectual, discursul personajului se „frivolizează“, dobândește umor și autoironie, nu se mai împiedică în folosirea termenilor colocviali sau, uneori, chiar a celor considerați buruienoși. De altfel, în romanul lui Ovidiu Pecican se întrevăd urmele
Romanul unui Don Juan ratat by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2577_a_3902]
-
Gabriel Liiceanu (care, nefiind critic literar, reușește, în prefața unui florilegiu anterior, să-l „explice” pe Ivănescu în termeni fenomenologici) sau Mihai Iovănel (care construiește, într-un studiu din deja citatul volum aniversar, o ipoteză polițistă de identificare a surselor livrești). Or, Cistelecan ne învață limba poeziei lui Ivănescu predându-ne într-un dialect al ei.
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
sunt resorturile sale. Dacă tot am ajuns la referințe, merită notat că ele nu se rezumă la sonetele lui Eminescu: întâlnim, pe lângă „povești și doine, ghicitori, eresuri” (p. 30) sau „n-or să vie iară” (p. 33), și alte irizări livrești, de la „sure văi de chaos” (p. 19) la „turma gândurilor” (p. 21). Sunt, toate, forme de potențare a unei melancolii care nu mai are rădăcini locale (e unul din motivele pentru care mă îndoiam, la începutul cronicii, de „ardelenismul” noului
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
lumea,-mi spun adesea, - ține la tine. Tu ții,/ Uitat prin năzărirea de fum a senectuții !/ Ar trebui un cântec...» al pietrelor de prund/ Când valuri pier `n spumă, din «jocul» lor «secund»./ Dai la o parte rafturi și-ademeniri livrești/ Tot căutând pe unde-ai mai fi, dacă mai ești/ Si ocolind «corola» de taine și «minuni»/ Din ce părea să fie, încerci să mai aduni.// Nu timpul - zbor de grauri, - știe de tine. Tu-l știi/ Căzut în clătinarea
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
în spatele lui poeta vates stă un poeta faber, de o extraordinară meticulozitate, obsedat de nuanțele infinitezimale ale textului dantesc și, mai ales, hăituit de imperativul reproducerii lor în limba română. După cum în spatele poetului realității etnografice stă, de fapt, un meșteșugar livresc al textului. Coșbuc nu a căutat doar înțelesurile lui Dante, ci mai cu seamă estetica acestor înțelesuri. Aparent dezinteresat de estetic în propria operă, în care versificația perfectă e o chestiune de „meserie”, George Coșbuc se înfățișează, așadar, în ipostaza
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
narativ - opoziția binară exterioritate vs interioritate sugerată până aici. Discursurile celor trei prieteni - înainte de tăcerea lor finală - adună, de fapt, în registru minor, minuscul, temele mari și general-umane: vârstele succesive (copilăria, maturizarea, moartea) și melancolia trecerii timpului, singurătatea, contemplația, raportarea livrescă la lume („tot mergând dintr-o carte în alta”), interioritatea. Lor le-aș adăuga acea așteptare, acel „stat pe loc” în limbaj - un fel de oprire a timpului - care mă duce cu gândul la scriitura lui Ștefan Agopian. Închei cu
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
Lucian Blaga”, prezentat deja la câteva festivaluri din țară și din America. Apărută în această primăvară la Editura Technomedia din Sibiu, ca și cea precedentă, recenta carte a scriitoarei, intitulată „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, a completat florilegiul livresc pe care Anca Sîrghie l-a oferit de-a lungul anului 2016 iubitorilor de literatură, atât în România cât și în străinătate. La Centrul cultural “J.L.Calderon” din București în 6 octombrie 2016 criticul literar Florentin Popescu și profesorul Geo
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
din America, de la Denver-Colorado, Cleveland-Ohio și Troy-Michigan, în S.U.A, și până la Montreal, Windsor și Hamilton, în Canada. O asemenea prezență salutară demonstrează că nici frontierele politice, nici granițele atlantice nu mai pot fragmenta cultura românească, iar o inițiativă livrescă, așa cum este cea a istoricului literar Anca Sîrghie, izbutește să pună în dialog depărtările, apropiind diaspora de cultura țării și oferind tinerelor generații de scriitori exemplul călăuzitor al unor mari înaintași. Muguraș Maria Petrescu, Jurnalist cultural, Membru UZPR
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își fac uneori case, demolând cețăți (T.S. Eliot) ș.m.d.” Pe lângă aceste modalități aproape clasice și paralel cu ele, există zeci de râuri, pâraie care vin de pe povârnisuri si se varsă în fluvii
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
se ascunde un suflet. Oglinda este și un obiect fidel, dar și un obiect magic. Ea invită la reflecție, dar și la vis. De multe ori, oglinda e fermecată, îți poți vedea în ea viitorul. Uneori ea deformează realitatea. Trimiterile livrești la basmele cu oglinzi (Albă ca Zăpada) sunt frecvente. Îți trebuie multă imaginație ca să descifrezi misterele oglinzii, dar și pe cele ale tablei din clasă, care poate înghiți, ca o gaură neagră, toți elevii. Și iată cum își justifică Ciob
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
mari se mărită, Fetele mici fac poze, Cu flori de palmier și tuberoze, Numele numelor este ascuns, Atotprezentul nu l-ai pătruns, Tu te desprinzi de tine ca ins, Devii mai tulbure și mai distins, Ești străființă manifestă, Părăsește poema livrescă, Oricum n-ajungi prea departe, Uită de manuscrise, de carte, Desăvârșirea se atinge-n Nimic, Ochii sunt ficși ca la pisic, Apoi îl cauți pe Tao, De nu te calcă un VW maro. BORIS MARIAN ... Citește mai mult Pe Calea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
mari se mărită,Fetele mici fac poze,Cu flori de palmier și tuberoze,Numele numelor este ascuns,Atotprezentul nu l-ai pătruns,Tu te desprinzi de tine ca ins,Devii mai tulbure și mai distins,Ești străființă manifestă,Părăsește poema livrescă,Oricum n-ajungi prea departe,Uită de manuscrise, de carte,Desăvârșirea se atinge-n Nimic,Ochii sunt ficși ca la pisic,Apoi îl cauți pe Tao,De nu te calcă un VW maro.BORIS MARIAN... XXVI. SOCRATE A FOST PISICĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
sursă certă a captării interesului unei cărți memorialistice, de bogăția celei la care ne referim. Iată un aspect la care pe viitor ar trebui să reflecteze memorialista. În fapt, autoarea se adresează în primul rând cititorilor cultivați, trimițând spre repere livrești ale temei (precum romanele Deșertul tătarilor de Dino Buzatti, care a luat Premiul Nobel, și mai ales Shogun de James Clavell) sau alternând cu simțul măsurii termeni japonezi cu alții din limba engleză, într-un melanj care menține trează atenția
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
roman cu prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă cum este în “Planeta insulară” de Mircea Pavel Morariu, apărut în anul 2013, la Editura “ Napoca Nova”. Acesta face parte din specia romanescă ce are o mitologie proprie și fragmente livrești cu substanță epică genuină. Autor al romanului de succes “Catacombe”, ce abordează fenomenul transcendentalului, scriitorul de data aceasta vine în fața cititorilor săi cu un roman ce ne surprinde prin forma textuală și subiect, ce-mi amintește de zicerea lui Macedonski
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
truculente tirade împotriva adversarilor de idei. De pe margine, ciracii unora sau altora, profită de norocul peste așteptări, ocazionat de babelizarea societății românești, răspândind în spațiul cultural contemporan articole, studii și teorii ”savante”, ori simple glose ocazionale, însă poansonate cu glazură livrescă, un bizar talmeș-balmeș de subțirimi și finețuri ideatice, redate într-un limbaj semidoct, un fel de ”păsărească evoluată”. Lor li se adaugă, în egală măsură, o altă categorie de conțopiști ai Internetului, să o numim a fantascientiștilor eminescologi, care umblă
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
speculații filosofice. Om al cărții, pentru care pasiunea și vocația cititului constituie un act reflex, asemenea respirației sau bătăilor inimii (o sută de mii în 24 de ore), Mariana Didu se prezintă și de astă-dată ca un scriitor de inspirație livrescă, în sensul că ale sale creații nu sunt de sorginte hormonală, viscerală, ci stârnite de studierea unor cărți, a unor opere filosofice ori de artă plastică, fundamentale pentru cultura românească și europeană. Recentul volum de versuri: ,,Poemele ființei’’ ne trimite
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
unui filolog să aibă cultură filozofică. Tocmai de aceea fiecare alege calea cea mai bună pentru a-și ascunde lacunele: unii își camuflează neputința literară în spatele jargonului din lemn funerar antic, iar literații își ascund incultura filozofică după paravanul improvizațiilor livrești. Cei care însă vor fi capabili de îmbinarea celor două însușiri vor fi autorii viitorului. Potrivit lui Ciprian Vălcan, soluția stă în "realizarea unei alianțe fără prejudecăți între filozofie și literatură, în așa fel încît virtuților filozofiei să li se adauge
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
unul le trimite vocii tutelare a romanului aduc în memorie o altă, tragică, scrisoare pecetluită cu un sfinx, în vreme ce dimenisiunea voit contrasă a poveștii pare a fi obținută de-a dreptul prin simpatie. Nu sunt nicidecum, acestea, niște simple indicații livrești lăsate pe conturul unei cărți scrise cu real talent. Ci, exclusiv, câteva oferte de dialog - dacă vreți - strict uman.
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
în aparență se desface monstruos, cînd Ian este pe punctul de a-și lichida propriul frate devenit "incomod", și altercația atrage după sine Nemesis-ul stupid și ironic desprins parcă din piesele lui Alfred Jarry. Numai că mai există un filtru livresc prin care Woody Allen își trece filmul, piesa de teatru a lui Arthur Miller, Death of a Salesman - de reținut în regia lui Volker Schlondorff din 1986 cu Dustin Hofman în rolul lui Willy Loman și John Malkovich în rolul
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
morgile moderne: un perete plin cu sertare din care poți trage la alegere cînd de un mîner cînd de altul, sub ochii tăi alunecînd amintirea cadavrului dorit. Scriitori, politiceni, militari de carieră, voievozi, actori etc. se înșiruie într-o procesiune livrescă a spectrelor defuncte. Iar lectura, se înțelege, place pînă la atingerea voluptății de înfiorare morbidă. Două sunt concluziile care se impun în urma lecturii dicționarului. Prima este că între viața unui om și moartea lui nu există nici o legătură. În ciuda opiniei
Cartea morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8279_a_9604]
-
oportuniste sunt semnate de: Paul Anghel, Al. Simion, Radu Theodoru, Petru Vintilă, Ștefan Luca, Nicolae }ic, Corneliu Leu, Platon Pardău etc., dar această literatură, din ce în ce mai puțin creditată, este eclipsată de o proză modernă, a cazurilor psihologice, a miturilor, a speculațiilor livrești, sustrasă în mare măsură circumstanțelor, în romane ale unor autori din generația '60. După 1960, peisajul estetic se diversifică mult. Literatura oportunistă este concurată întâi de literatura evazionistă (gen Ștefan Bănulescu), apoi de cea subversivă (în felul lui Marin Preda
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
de o proiecție a cuplului direct pe malul Nilului. Filtrul între aceste acumulări certe și proza adeseori incongruentă pe care o scrie minuțiosul student ar fi situat în exercițiile nocturne - mărturisite pe jumătate în manuscrise - în care, aproape suprarealist, detaliile livrești asimilate peste zi erau supuse unor formidabile denaturări. Ne-am putea, astfel, explica, de ce - de exemplu - coloritul prozastic al Egiptului eminescian nu convinge decât, cel mult, prin poezie. Sunt multe asemenea elucidări pe care, printr-o excelentă posesie a datelor
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
-și dorești să te numeri printre personajele ei. Să vrei să fii martorul viu al întîmplărilor de acolo. Să nu mai trebuiască să resimți distanța ce te separă de protagoniști ca pe un motiv de frustrare. Dorința aceasta de absorbție livrescă într-o altă dimensiune culturală își are două cauze. Prima este că intuiești prea bine că, în comparație cu viața pe care o duci zilnic, există vieți cu adevărat binecuvîntate: binecuvîntate de prezența unei pasiuni și transfigurate de perspectiva unui ideal. Asemenea
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
lui Viorel Cosma, ghidate de impactul cu ceea ce este sesizabil, elocvent în faptul artistic, îl apropie pe acest autor de George Breazul, cu diferența însă că predecesorul său își făurise cu virtuozitate un anume stil retoric de farmec arhaic și livresc, pe când muzicologul timpului nostru își rostește cuvântul uneori patetic, alteori sobru, dar întotdeauna în tonuri clare, cu rezonanță directă în sensibilitatea celor dornici de inițiere sau care urcă spre desăvârșire în aria cunoștințelor despre muzică și valorile ei. Direcțiile esențiale
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]