435 matches
-
806m), vârful Bocu (824m); în partea centrală vârful Botanul are 799m. Eroziunea produsă de apele Sărățel, Bălăneasa, Sibiciu a dus la divizarea într-o serie de subunități: Se individualizează că depresiuni interne (la contactul cu muntele) cu orientare E-V: Lopătari în nord și Pătârlagele la sud, iar ca depresiune externă (intracolinara) Policiori. Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu același nume și continuă până la Berca, unde valea schițează o ușoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbanași. Grupa estică de dealuri
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
la Arbănași - comună Beceni. . Deasemeni în comuna Bisoca, campusul Sf. Sava situat în apropiere de Lacu Limpede deservește periodic serii de elevi defavorizați social. Simboluri cunoscute ale zonei: Accesul în zona se face dinspre Buzău pe DJ203K, drum asfaltat până la Lopătari. Din acestă, pornesc derivații spre valea Râmnicului în apropiere de intrarea în Vintilă Vodă: Dinspre Râmnicu Sărat: Zidul Uriașilor se află spre izvoarele râului Câlnău, în comuna Valea Salciei. Este vorba despre un zid din roci masive dure și relativ
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
maximă în vârful Breazău (1239 m). Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de pește Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. Din satul Luncile al comunei Lopătari, DJ203K suie spre vest pe sub pintenul Ivănețului, pentru a se intersecta cu drumul care vine de pe valea Bălănesei și a coborî spre valea Bascei. Apele Slănicului trec prin locuri care sunt
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca (imediat înainte de a intra pe podul de pește Buzău), urmând ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari. Pînă la Lopătari drumul este asfaltat. Din satul Luncile al comunei Lopătari, DJ203K suie spre vest pe sub pintenul Ivănețului, pentru a se intersecta cu drumul care vine de pe valea Bălănesei și a coborî spre valea Bascei. Apele Slănicului trec prin locuri care sunt repere ale unei istorii geologice caracteristice oceanului dispărut Tethys
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de locuri cu scoici și melci conservați în piatră. Sunt animale marine cu vechime între 1-12 milioane ani din străvechiul Paratethys, din ce in ce mai vechi pe masura se urca în amonte. Urme ale oceanului Tethys sunt relifate de Valurile de piatră de la Lopătari. Trebuie doar traversat Slănicul pe puntea de la intrarea în satul Lopătari. Se vede cum falezele de pe marginea râului au margini vălurite - pietre cu de urme de valuri de acum 16 milioane de ani. Legenda spune că ar fi roșii de la
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
marine cu vechime între 1-12 milioane ani din străvechiul Paratethys, din ce in ce mai vechi pe masura se urca în amonte. Urme ale oceanului Tethys sunt relifate de Valurile de piatră de la Lopătari. Trebuie doar traversat Slănicul pe puntea de la intrarea în satul Lopătari. Se vede cum falezele de pe marginea râului au margini vălurite - pietre cu de urme de valuri de acum 16 milioane de ani. Legenda spune că ar fi roșii de la sângele unor fete ce s-au aruncat în hau pentru a
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab, pe raza comunei Mânzălești. Este un martor de eroziune hidraulică și eoliană format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare, pe marginea căruia se află o pensiune și un camping, are în apropiere 25 de sculpturi din lemn aparținând unei tabere de sculptură. Sunt izvoare sulfuroase, în satul Brebu din comuna Lopătari. În comuna Mânzălești, în jurul Platoului Meledic sunt izvoare clorosodice. Focul Viu este un fenomen natural datorat emanației de gaze naturale care iese la suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
suprafață prin fisurile scoarței terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare (sau de către oameni dacă flacăra se stinge). Se află pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca (Comună Lopătari) Este o stâncă aflată pe versantul estic al Culmii Războiului (Masivul Ivănețu), în arealul limitrof satului Ploștina din comuna Lopătari, pe dreapta Slănicului. Plaiul și Culmea Războiului - aflate în prelungirea vârfului Ivănețu spre nord-est, oferă frumoase puncte de belvedere asupra
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
stinge). Se află pe versantul vestic a culmii Breazău, aflat pe stânga văii Slănicului la NNE de satul Terca (Comună Lopătari) Este o stâncă aflată pe versantul estic al Culmii Războiului (Masivul Ivănețu), în arealul limitrof satului Ploștina din comuna Lopătari, pe dreapta Slănicului. Plaiul și Culmea Războiului - aflate în prelungirea vârfului Ivănețu spre nord-est, oferă frumoase puncte de belvedere asupra masivelor Penteleu și Podu Calului Vârful Ivănețu - este cel mai înalt vârf al masivului. Lacul Mocearu este situat în arealul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în prelungirea vârfului Ivănețu spre nord-est, oferă frumoase puncte de belvedere asupra masivelor Penteleu și Podu Calului Vârful Ivănețu - este cel mai înalt vârf al masivului. Lacul Mocearu este situat în arealul administrativ al comunei Chiliile, la sud‐vest de Lopătari. Este înconjurat de pădure, fiind limitrof satului Plaiul Nucului. Accesul se realizează printr-o derivație cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul Nucului. De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
masivului. Lacul Mocearu este situat în arealul administrativ al comunei Chiliile, la sud‐vest de Lopătari. Este înconjurat de pădure, fiind limitrof satului Plaiul Nucului. Accesul se realizează printr-o derivație cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul Nucului. De forma relativ circulară și adâncime redusă, a rezultat în urma unor procese de tasare a unor formațiuni marno-grezoase ce acopereau un sâmbure de sare. Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și cei de la Pâclele Mici sunt arii protejate cu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
albă ("Ciconia nigra"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), piciorong ("Himantopus himantopus"), bătăuș (Philomachus pugnax), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeolea ralloides"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc-de-noapte ("Nycticorax nycticorax"), lopătar ("Platalea leucordia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), fluierar-de-mlaștină ("Tringa glareola"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo"), lișiță ("Gallinula chloropus") sau rață pestriță ("Anas stepara"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente
Rezervația Balta Neagră () [Corola-website/Science/329903_a_331232]
-
Fulica atra"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), pescăriță râzătoare ("Gelochelidon nilotica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), sitar de mâl ("Limosa limosa"), prigoare ("Merops apiaster"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), nagâț ("Vanellus vanellus"). (sit de importanță comunitară suprapus
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră comună ("Sterna hirundo") sau nagâț ("Vanellus vanellus").
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
nordic ("Limosa lapponica"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), lopătar ("Platalea leucorodia"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cresteț creș ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus").
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]
-
cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
de nămol ("Limicola falcinellus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), călifar
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
minor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"). În vecinătatea sitului se
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
codobatura albă ("Motacilla alba"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), grangur ("Oriolus oriolus"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), mierlă ("Turdus merula
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
Nycticorax nyctricorax"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chiră de baltă ("Sterna hirundo") sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), precum și specii cuibăritoare, dintre care: rața roșie ("Aythya nyroca"), lopătar ("Platalea leucorodia"), erete-de-stuf ("Circus aeruginosus"), egretă mică ("Egretta garzetta") sau stârc galben ("Ardeola ralloides") Reportaj
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]