1,634 matches
-
simțit cum mi s-au desfundat urechile. În ... Citește mai mult - Mai întâi am simțit un curent pe la ceafă, eu n-am știut ce e, mi se răcise sudoarea pe sub cască, da' nea Titi, care era lângă mine, a aruncat lopata-n vagon și m-a tras după el. S-a auzit și-un vuiet și bang! într-o fracțiune de secundă, am simțit cum se-ncinge salopeta pe mine. Îmi sfârâiau obrajii și fruntea, iar pe gât, pe gât parcă
CIPRIAN ALEXANDRESCU [Corola-blog/BlogPost/348748_a_350077]
-
Panțîru - fostul Ambasador al Republicii Moldova la Națiunile Unite. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesie fizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea: „Este trist să stai de vorbă cu “profesori universitari în arheologie” care sapă tot cu lopata veche de 20-40-100 de ani și nimic altceva, menținînd cercetarea arheologică, în România, pe poziții aproape paukeriste, negînd or refuzînd să vadă rădăcinile extraordinare pe care românii o au în civilizația lumii". A face azi cercetare arheologică fără laboratoare de
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
grea din '54 mi-a rămas proaspătă în amintire. Într-o dimineață a încercat tatamare să deschidă ușa și a constatat că zăpada era mai sus de acoperiș. A trebuit să scobească un tunel ca să răzbată până la magazia unde ținea lopata de lemn pentru zăpadă. De altfel câteva săptămâni, între stradă și cărarea de pe trotuar se înălțau munți de omăt străbătuți de tuneluri din loc în loc. Pentru copii era fericirea de pe lume. Piața era la doi pași. Toamna mergea tatamare odată
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
Se desfrunzesc pietre, sângele se aruncă cu praștia și se răsucește-n răni, aripile zeilor îngheață înainte de a atinge numărul vieții. Nu trezi ecourile în șirul ierbii sarea din adevăr s-a sfârșit. Rămâne izul amar cât molozul dus cu lopata și spălat cu grijă la izvor. Clocotul sălbatec s-a stins în aerul abrupt și pasagerul din toamne abia își mai caută moartea pe obrazul strâmb al necuvântului. Va pleca cu ea în veri, pe câmpuri de hartie cu anii
TRECEREA DINTÂI de ELENA LAURA BUMBAC în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349925_a_351254]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DE UN CERBER Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am născut în ziua în care soarele punea mult cărbune pe foc, Lopată după lopată, Una, două, trei, patru, cinci... Cine să le mai numere? Poate doar Cerber atunci când m-a văzut deziluzionată la ușa lui - Tu?! - Da, eu!... - De ce?! - Ca să... - Aaaa... mă rog... treci, dacă asta poftești... Și am trecut! - Stai mult
DE UN CERBER de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349963_a_351292]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DE UN CERBER Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1353 din 14 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-am născut în ziua în care soarele punea mult cărbune pe foc, Lopată după lopată, Una, două, trei, patru, cinci... Cine să le mai numere? Poate doar Cerber atunci când m-a văzut deziluzionată la ușa lui - Tu?! - Da, eu!... - De ce?! - Ca să... - Aaaa... mă rog... treci, dacă asta poftești... Și am trecut! - Stai mult? îl auzii
DE UN CERBER de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349963_a_351292]
-
partidul preferat). Transilvania este prea departe de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză penală (vezi procesul Nana
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
în toate închisorile și lagărele comuniste din România. Aici se aplicau cele mai dure metode de tortură. Cele mai utilizate metode de tortură au fost: lovituri aplicate în părțile sensibile ale corpului; strivirea unghiilor; smulgerea părului din cap; bătaia cu lopata; tratarea rănilor cu sare; crucificarea; bătaia sistematică la tălpi cu cravașa, obiecte din lemn sau cauciuc; arderea tălpilor la flacără, lovituri cu un creion mai mare în testicule; bătăi cu saci de nisip. În lagărul de la Valea Neagră Peninsula, de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
de la ateul Schopenhauer (ce deveni-se în mod straniu o parte din sufletul poetului... deși, Kant era mai 'puternic' acolo!), căci spune în aceeiasi poezie: "Poți zidi o lume-ntreaga, poți s-o sfaremi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărâna se depune. Mâna ce-a dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri!" De fapt, un asemenea autor nu avea cum să îmbrățișeze operele doar a doi mari autori, deoarece ideea
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
de privighetoare și lovitură de tun! În rest, dacă-i împinsă bine, înaintează! Fără probleme : cântând din toate închieiturile! Roaba și-o încarcă și descarcă singur. Cu și de material ori pământ.În acest sens Dio se folosește de-o lopată.Uneori și de cazma. Dacă pământu-i prea tare , iar bolovanii-s prea duri. Pământul viu, cei 15 metri cubi, trebuie să acopere uniform spațiul dintre trotuare , ca o plapumă naturală. De unde, la primăvară, se vor trezi straturile corespunzătoare de flori
DEŞERTUL DE CATIFEA (36) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348030_a_349359]
-
mine?”(...). Totodată, îl găsesc pe poet adresându-i-se primei lui mari iubiri, soția sa cea dintâi, Isabela, căreia îi închină binemeritați psalmi. Iată unul dintre ei: „Bolnav,/ Cu mâini/ Dezlegate de rugăciune,/ Am luat/ Din magazia sufletului/ Hârlețul și lopata/ Și grebla, Doamne,/ Să ies/ Spre ruina/ Pricinuită de satană./ Curățam și săpam/ Plângând,/ Sfășiindu-mi cămașa/ Tăiată oricum/ În semn de doliu”. Cutremurător este, în mod deosebit, și poemul „Numai pentru ofițeri(1)”! Îl voi cita fără a reda versurile
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu lopata, mai să rupă lastarii. Ș-o mai dat Dumnezeu și o vreme la marea știință: soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță. Citește mai mult La noi în sat oamenii calculează timpul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu lopata, mai să rupă lastarii. Ș-o mai dat Dumnezeu și o vreme la marea știință: soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-o îndurat Dumnezeu și s-o făcut mare belșug de poamă, cum nu mai ține minte nimeni să mai fi fost altădată. Stăteau strugurii pe tufă ca bătuți cu lopata, mai să rupă lastarii. Ș-o mai dat Dumnezeu și o vreme la marea știință: soare-soare, vînticel să vînture tufele și ploaie cu țîrîita, că n-o putrezit nici o boghiță. Și s-o făcut vin valuri-valuri...Da' era și tare
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și pentru mine tot una-i. Am ajuns o rogojină veche pe care nici cînii n-ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am mîncat mălaiul”. * Căutînd prin podul casei, dau peste o lămpiță: veche-veche
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
Repet, Fanfare pompoase, cântând...(nu îmi place gerunziu!) sub Arcul de Triumf și urne de vot umplute cu iluzii. Pe 1 Decembrie se cântă prohodul aleșilor neamului, dar nici ei nici noi norodul, nimeni, nu știu să pună mâna pe lopată și să-și îngroape morții. Stăm cu morții în case și nici nu mai simțim mirosul, de 27 de ani, miroase comunismul! Suntem, vrem nu vrem morți, pentru că nu găsim oameni vii să-i "așezăm" în capul mesei. Suntem morți
PIONEZA DE AZI ESTE UN PAMFLET, ORICE ASEMĂNARE CU REALITATEA ESTE O PURĂ ÎNTÂMPLARE(OARE?)! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350018_a_351347]
-
vârste. Consecința mamele sunt mai active în educarea progeniturilor. In sud, para mălăiață cade direct în gura lui nătăfleață. Fără muncă! Însăși religia Ortodoxă predică 200 sărbători pe an în care se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată. De aceea nordicii diferă de sudici precum iarna diferă de vară. La noi în țară lanțul munților Carpați desparte nordiștii se sudiști. Corect, datorită marii culturi desparte țara în zona de Est și zona de Vest unde zona vestică poate
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
lăsat așteptate. “Vei face cunoștință în prima zi - i-mi spune patronul CC - cu toate halele și atelierele companiei făcând numai curățenie.” Fără comentarii !... Am inceput sa golesc zeci de containere din care curgeau gunoaie stocate de multă vreme. Matură, lopată, aspiratorul și mopul au fost sculele pe care apoi le-am mânuit prin toate halele. Într-o zi, la terminarea programului vine patronul să mă verifice dacă am golit toate containerele cu gunoaie. Din gresală a rămas un container cu
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
un tablou viu, plin de realitate al muncii de la turnat asfalt. Am lucrat trei ani la această muncă titanica, parcă și acum mă văd izbind cu târnăcopul în asfaltul tare. Făcând decapări pentru a putea apoi turnă asfaltul fierbinte. Cu lopata în mână, în mijlocul fumului ce se ridică din asfaltul fierbinte, zgomotul cilindrului ce venea din urmă pentru a calcă asfaltul, murmurul de voci ale muncitorilor, freamătul din jur. E un tablou ce cred că nu îl voi uita niciodată, dar
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
câtuși de puțin din ceea ce le fusese promis. Lămâie le-a dat apă la moară. A avut pretenția ca soldații plutonului să se echipeze complet. Fiecare soldat era trimis să-și completeze echipamentul, fiecare dintre ei „ uita ” în schimb fie lopata de infanterist, fie foaia de cort, fie masca de gaze sau chiar arma din dotare. O mână de tineri, puși pe șotii, au reușit să realizeze ceea ce se întâmplă în vecinătatea unui furnicar, un dute-vino între platforma de adunare de
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
de neacceptare a înjosirii semenului său, știind prea bine ce va avea să urmeze. - Cum adică să-mi sape groapa, soldat !? Bert nu are nici o reacție, ar fi inutil să îi explice comandantului grupei a treia că aveau în dotare lopeți pentru tranșee, că bravii soldați aflați în subordinea lui i-ar fi săpat mormântul chiar și cu unghiile dacă ar fi fost să moară pe cămpul de luptă ori chiar pe câmpul de instrucție, din cauza unor crampe neuronice. Nu înmormântare
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
erau Pâncu, Ghergheli și celalți din leatul lor : - Am stors-o de vlagă călărind-o toți din plutonul nostru, unii dintre noi chiar și a doua oară ! - Cum naiba de a rezistat ?! a întrebat sceptic Albert. - I-am pus o lopată sub cur. Cu schimbul, doi-trei dintre noi apăsau ritmic pe coada lopeții... - Mi-e greu să cred că, tu unul sau oricare altul, ați fi intrat într-o baltă de spermă ! - Am spălat-o ! - Cu furtunul de la rampa din parcul
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
vlagă călărind-o toți din plutonul nostru, unii dintre noi chiar și a doua oară ! - Cum naiba de a rezistat ?! a întrebat sceptic Albert. - I-am pus o lopată sub cur. Cu schimbul, doi-trei dintre noi apăsau ritmic pe coada lopeții... - Mi-e greu să cred că, tu unul sau oricare altul, ați fi intrat într-o baltă de spermă ! - Am spălat-o ! - Cu furtunul de la rampa din parcul auto ! a completat unul chicotind, fără să fie contrazis de ceilalți. Albert
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
costisitoare dar le-ar îngreuna munca reducându-le randamentul cu cel puțin șaptezeci la sută. Din când în când excavatoristul, care a săpat șanțul, a ezitat să înfigă cupa, cât mai aproape de cărămizi, astfel încât sunt nevoiți să folosească târnăcoapele și lopețile. Sunt în grafic cu recuperarea. Își permit să-și ia o pauză de o țigare, pe fundul șanțului. Ștefan trage numai două fumuri după care renunță aruncându-și țigarea : - Eu mă duc la treabă ! - Așteaptă-ne și pe noi. De-
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
și este obligat să o facă. La răsărit de Carpați, lumea Ortodoxă este condusă de principiul decretat de popi „Merge și așa” Creștinul are 200 sărbători pe an în care, cică, se usucă mâna dacă o pui pe mătură sau lopată. Sărăcia este lucie atât în sate cât si-n orașe. În plus Dumnezeu îi pune pe bieții oameni la fel de fel de încercări, care mai de care. Potopuri, cutremure, inundații, incendii. Omul nu are nici o vină. În loc să repare ce s-a
RAIUL, IADUL ŞI BANUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365445_a_366774]