28,459 matches
-
puternică forță creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea și liniștea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau râul în existența noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca niște mine amenințătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. În cuplu Neînțelegerile într-o relație de cuplu vin din nevoia de a-l controla și domină pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul și să rămână deasupra întregii situații. Cand controlezi o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
trec prin diverse forme de organizare, dar au mulți dușmani. Nu cred că Statul Islamic e viabil. Ce reușește să facă e să împingă țări că Turcia și Iran în direcții în care nu voiau să se ducă. Terorismul poate lovi oriunde, România e o țară amenințată, dar nu cred că e printre primele pe lista lor. Orientul care a existat de la Al Doilea Război Mondial încoace a dispărut. Vom asista la reapariția Imperiului Otoman, care a fost singurul capabil să
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
cei mai mulți speră să îl obțină, deși nu aduce niciun ban în plus; este o recunoaștere a celor buni din partea celor mai buni. - Deși obișnuiți să scrie despre durerile altora, acum jurnaliștii au devenit propriile lor personaje, căci temuta criză a lovit și media. Marile trusturi de presă reduc salariile, disponibilizează și chiar falimentează. Se mai poate trăi din jurnalism în România? - Da, și bine, dar cu condiții: să te lase sacul de bani al capitalistului sau să nu te taie guvernanții
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
doresc să fiu la fel de activ cum a fost el. - Ați trecut, totuși, în urmă cu câțiva ani, prin două intervenții pe creier, după un stupid accident. Cum vă mai simțiți? - Acum, bine. Am căzut chiar în casă și m-am lovit la cap. Am fost paralizat, să știți. Și, practic, am fost nevoit să reînvăț să vorbesc, să scriu, să merg. Dar cu calm, voință și perseverență am reușit. - Sunteți născut în zodia Berbecului. Vă regăsiți în caracteristicile semnului zodiacal? - Sunt
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
străzile, în orașele și în natură României. În timp ce Germania are de trei ori mai mult gunoi, iar Luxemburgul și Danemarca sunt vârf de listă, în aceste țări poți pe alocuri „să lingi pe jos”, în timp ce în România mizeria stradală te lovește la tot pasul, alimentată zilnic de tot felul de nesimțiți. În raportul vizând anul 2013 au fost evaluate așa-numitele deșeuri municipale, care includ deșeuri menajere, deșeuri similare de la comerț și industrie, precum și deșeuri de ambalaje. Raportul poate fi accesat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
din nou să scrie, iar în anul 1889 în urma unor articole, a făcut ca guvernul să se clatine, să se despartă conservatorii de liberali și Vernescu să demisioneze. În urma acestui scandal a fost internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Aici este lovit în cap cu o piatră sau cărămidă de către Petre Poenaru, un tenor, din lumea frecventată de Eminescu. A murit o stea de pe firmamentul astral datorită invidiei colegilor de breaslă, a nepăsării medicilor în frunte cu Dr. evreu Francisc Iszac, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
fie monitorizați și publicați, înainte de a intra după gratii, dar și din celule închisorilor ”, a mai spus Florian Copcea. În cadrul cenaclului Orfeu, condus de Ileana Român, cărțile lui Ghiciulescu, au reaprins flacăra tinereții și libertății de exprimare, într-un județ lovit de furia politicului, care a subjugat tot ce mișcă ! ” Ghiciulescu, are talent, are forță, frazele lui din cartea „ Văcarul ”, îmbină perfect viața de poveste trăită de ziarist, cu realitatea crudă a evenimentelor politice...Ghiciulescu are înclinație și spre poezie și
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
au luat rămas bun, avionul a decolat și, imediat după decolare, sub ochii îngroziți ai principesei Ileana, o explozie puternică a făcut fărâme avionul. La scurt timp după această nenorocire, Ștefan, băiatul ei iubit, a căzut de pe cal, s-a lovit la cap și a fost multă vreme în comă. Atunci a înțeles că nenorocirile ce au cuprins-o erau semne de la Dumnezeu, care o chemau în felul acesta să-și schimbe viața. Așa a ajuns să se călugărească, după care
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
Fiu creștin ortodox al României Tainice Dan Puric, tot așa are și bogații sufletești. Iar aceste bogații sufletești care țâșnesc la suprafață în credința, tradiția și cultură și în final, în spiritualitatea unui neam, dau sens acestui popor în lume. Lovind în ele înseamnă că vrei să-l scoți din istorie. Haideți să ne luăm libertatea să le apărăm! Căci ce sunt, în ultimă instanță, credința, tradiția și cultura noastră, daca nu acele neclintiri sufletești de care ne-am agățat disperați
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
acord cu ideea unui zărghit, ca „României să i se ia Ardealul”, el preluând o mai veche dorință a lui Marko Bela, care cerea „Patria, pământul natal de la 1918, înapoi!”. Râvnitori la pământul Ardealului, ei devin „recuperatori ai pământului natal”, lovind în unitatea statală și în siguranța noastră națională. Suntem ziarul care nu am uitat de Basarabia, de frații noștri români de peste Prut. Ar fi doar câteva realități-argumente, pentru a oferi suficienta dovadă că noi, toți, cei de la „Cuvântul liber”, ne-
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
de aeronave B-24 Liberator, ce aproape imediat au început să-și lanseze letala încărcătură formată din proiectile grele de 225 și 450 de kilograme. Șirul nesfârșit al bombelor a avariat ușor monumentala clădire de călători din stația Ploiești Sud, a lovit magazia de materiale și atelierul de reparații ce se găseau în interiorul depoului de locomotive și a incendiat magazia de mărfuri din stația Ploiești Triaj. Nici trenurile întâlnite în drumul lor de formațiile de 8 - 12 avioane inamice n-au fost
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
magazia de mărfuri din stația Ploiești Triaj. Nici trenurile întâlnite în drumul lor de formațiile de 8 - 12 avioane inamice n-au fost cruțate, astfel că una din garniturile de cisterne ce se găseau în curs de triere a fost lovită în plin, 3 locomotive ce se aflau în reparație au fost avariate, iar un alt tren militar german compus din 10 vagoane încărcate cu muniție a fost făcut una cu pământul pe linia de racordare dintre stațiile Ploiești Sus și
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
al seninătății, încolăcește-te ca un vîrcolac de lumină peste tîmplele mele și-nvață-mă cum să-mi ucid gîndurile fără scrîșnire. Dansul Ziua de astăzi o rezervăm dansului prin ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă și se va prăvăli pe caldarîm. Dansul propriu zis va începe atunci, cu zvîrcoliri și scrîșnete de oase, cu
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe toți opt copii grijea, numai pe Sfetil, pe el
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
în amurg, alunecă-ncet spre tărâmurile de dincolo ale pământului. Pe șoseaua cenușie, inundată de strălucirile roșii, umbrite argintiu, ale dimineții, trece o căruță, și ea roșie-argintie, cu roți de cauciuc negre, trasă de un cal murg. Potcoavele copitelor lui, lovind asfaltul în ritmul unui trap leneș, parc-ar marca trecerea secundelor din neunde spre neunde. Dacă florile păpădiilor dealului nu și-ar opri cascada lor galbenă în stavila șoselei cenușie, și calul murg, și căruța roșie-argintie, și țăranul îmbrăcat în
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
încet, alene și străveziu, prin văzduhul înalt, șarpele uriaș al liniștei. Dar vraja nu ține decât câteva minute. }ignalul brusc și strident al unei locomotive îl înjunghie cu violență și îl sfâșie, iar zgomotul sacadat, de fierării frânte și-apoi lovite cu baroasele, al roților unor multe vagoane ce trec peste macazuri, ascunse de frunzișul copacilor zbuciumat de vijelia curentului brusc, îl toacă mărunt și-i împrăștie fărâmele peste orăcăitul broaștelor și peste ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
În 1995, s-a bucurat ca nimeni altul de reapariția revistei, apoi de fiecare număr nou cu care mă înfățișam în modestul lui apartament, ca la Judecata de Apoi. Cerceta volumul cu ochi expert, intuia rapid dificultățile de care ne loviserăm, îmi sugera cutare strategie. La plecare, mă ruga - așa cum proceda cu toți oaspeții lui - să-i telefonez ca să fie sigur că am ajuns cu bine. De când s-a dus dintre noi, mă urmărește acel salut ciudat, întors pe dos, numai
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
își exprimă surprinderea și indignarea, în fața anului IV al Fac. de Istorie. ...oct. 1954. Trei din cei patru se prezintă prorectorului șAlexandruț Vianu, spre a protesta împotriva nedreptei sancțiuni. Prorectorul nu poate contesta caracterul fistichiu al sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu dragoste părintească pe cei patru fii rătăcitori, le recomandă ca de acum încolo să fie buni, cuminți și silitori la învățătură
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
mi se părea că e fragil, poate chiar de sticlă. A protestat. Așa am învățat că occidentalii sînt veșnic tineri și că nu-i doare niciodată nimic... Mi-a prins bine, pentru că peste vreo cîțiva ani, cînd Tacou s-a lovit îngrozitor cu capul de scara porumbarului lui Cioran din Dieppe, unde ne dusese anume, n-am insistat cînd el a spus că nu-i nimic... Atunci, la Cluj, am făcut cu Vona faimosul meu interviu: am prînzit împreună, singuri în
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
lucrurile să iasă bine, cine o să fie tras la răspundere dacă ceva o să iasă prost, toate astea nu i se păreau lui Ilie niște lucruri la care să se gândească în mod deosebit. Principalul era că viața cea veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă și se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câți cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
prund de râu și la un semn recifele din suflet scot ghețarii scenariul ludic: scrânciobul de lemn în care așteptam prezicătorii cu bărbile ca un apus păgân să-mpace "căpățâna" cu golgotha în tencuiala sfântă din fântâni prin gura mea lovită de bastoane. Prea multe răstigniri pe cer. Auzi? mi-au nins în păr devreme silicații sub mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața rupturile de vânt către sichem aprinsele gâtlejuri sună orzul când jocul mă respinge. Nu
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
nici / un cuvânt. // A spune ar însemna să consimți / la. // Să fii de acord cu. Ca și cum / aș asculta nimic. // Ca și cum m-ar asculta / tăcerea / nimănui". Rostirea poate deveni astfel instituire de viață, fixare a trecătorului ("Creanga înzăpezită care din noapte / lovește-n geam, / o auzi. Sporește-i / viața, / dă-i un nume"). Un penultim poem se încheie sub semnul identificării dintre secvențele temporale și "cuvintele pe care nu le-am putut purta", cu "ceea ce ne rămâne de spus" și cu propria
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
răsuflarea somnului, în seva nucului Toamna va rostogoli Atîtea merinde Pentru praznicul celor morți. * Niște veșminte interzise, Splendide Flamurile, Iluzia aripilor De arhangheli înlănțuiți (roșul stăruitor, deocamdată ascuns între însemnele aurite.) Garda sunetelor, Micile dezordini, zgomotele: Inelele zalelor ce se Lovesc între ele Și de zbaterea arterelor, Feluritele arme mișcîndu-și Părțile cu greutate, Ca amorțite de frigul dimineții. Fluiere, cimbale, tobe Alcătuind o haită Ce mușcă lacom, Pînă la os Făptura cîntării. Alai oprit (de netăgăduit strălucirea de podoabă pe fiecare
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
linii încărcate de zguri Penumbră Cu degete oarbe pipăi liniștea din mărăciniș îndurerate pietre eșuate la mal coperțile zilei se închid cu un țipăt scurt auriu fructul serii îmi oferă coaja-i amară cu bucurie îngădui un val să mă lovească în inimă Note de drum în depărtări tălpile zeilor strîng varul și creta pe Olimp tronul lui Zeus mai adevărat decât orice așezare omenească cu fața îngropată în anemone sălbatice aștept asfințitul învăț ritmuri încă nedecantate ascult pașii Aproapelui atât
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
necunoscută mie cuprinderea ta tema ta muzicală vag punct de sprijin tăcerea cât să pot îndura preaplinul zilei de vară latura-i întunecată orbindu-mă Moment Refuzatele spume înfricoșându-mă dau glas unei prelungi tânguiri ca tot atâtea gânduri sinucigașe lovindu-mi auzul de unde marea începe cu creste golașe creneluri vizibile sufocă secunda ochiul tragic al păsării mă țintește din zbor Identitate în acest ceas al zilei nu-mi pasă de falnice maluri ele stăvilesc încredere nimb strălucire nu-mi pasă
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]