422 matches
-
Lucian Blaga, dimpotrivă, e un adevărat mistic, într-un sistem scris care e întîia încercare masivă și izbutită de construcție metafizică. Trecând peste amănuntele verbale, Blaga e un platonician, admițând ca mijloc de investigație delirul, căruia îi spune pitoresc "cunoaștere luciferică". Obiectul metafizicianului este "misterul", deci ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind cea mai gravă), (-) autoafirmare arogantă (observabilă în satirele sale), (-) mîndrie luciferică, (-) lipsa de scrupule, (-) extravaganță bombastică în practicarea laudei (în scrisorile trimise acasă mamei și sorei), (-) aer amuzant de auto-importanță (ca atunci cînd afirmă în scrisori că "dacă banii ar curge peste el la fel de iute ca onorurile, i-ar da surorii
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
împreună cu Șerban Cioculescu și Tudor Vianu. Pe larg e discutată noutatea ideilor poetice macedonskiene, precum transpoziția senzațiilor, apropierea poeziei de muzică, verslibrismul. Totuși admirația față de opera lui Macedonski, care, prin atitudinile autorului ei, „se dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută”, este indiscutabilă. Curios într-un fel pentru un admirator al lui Tudor Arghezi, G. Bacovia și Lucian Blaga este articolul despre George Coșbuc. Acesta ar vedea satul cu ochii unui orășean, ca și Calistrat Hogaș, evocând memorabil
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
care înțelegerea omului acestuia ne-a fost de mare ajutor tuturor. Judecând asemenea cazuri ajungeam la concluzia că nu e simplu pentru cineva să se obișnuiască cu comanda altuia, atunci când a fost și el la rândul lui ispitit de ambiții luciferice. E boală grea sufletească și nu se vindecă cu ușurință. Comandantul a înțeles din primul moment această criză din sufletele oamenilor. În toate împrejurările a căutat să le menajeze toate susceptibilitățile și o singură dată nu s-a gândit să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cercului Literar”, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Intermundii”, AFT, 1976, 2; I. Negoițescu, „Intermundii”, VR, 1976, 5; Marian Papahagi, Despre „inocență”, RL, 1986, 18; Al. Cistelecan, „Trandafirul și clepsidra”, F, 1986, 5; N. Steinhardt, Un poet luciferic, VR, 1986, 9; Ioan Milea, Poetul între ființă și timp, ECH, 1987, 10; Virgil Podoabă, „A cincea esență”, F, 1989, 10; I. Negoițescu, „Trandafirul și clepsidra”, T, 1990, 3; George Popescu, Lirismul între două extaze, R, 1990, 4; Octavian Soviany
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
din întreaga lume, Chișinău, 1993; ed. București, 1995; Basarabia sub steaua exilului, București, 1994; Sfinte firi vizionare, Chișinău, 1995; O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1996; ed. 2, Chișinău, 1997; ed. 3, București, 2002; Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană, București, 1998; Plânsul demiurgului, Iași, 1999; Cumpăna cu două ciuturi, Timișoara, 2000; Brâncuși, poet al ne-sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
să rezide și în alinierea precocității artistice la multiplicitatea de posturi între care oscilam necontenit. Asta că nu cumva să ne deturnam de la omenescul celor două forme de cunoaștere, cunoașterea paradisiacă, mizând pe legătură între instanțe spirituale fertile, și cunoașterea luciferica, corespunzătoare presiunii misterului asupra ordinii rațiunii. Firește, citarea lui Blaga, căruia îi datorăm (vezi Eonul dogmatic, 1931) viziunea sus-amintită propune o bază creativității, avansează un criteriu de care conștiința intelectuală ține seama. I-am citat contribuția ca să am la îndemână
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
Pentru recenzenții dispuși a menționa iraționalul implicațiilor incomode (adulter bănuit, fabricitare a simțurilor etc.) realismul incisiv în accesoriile sale vorbește despre modernitatea curiosului deliberat. Prin urmare, particularitatea lui Benador îl situează estetic între mizantropii profunzi, speculativi peste poate, textual vorbind luciferici, complicați, chinuiți de suferințe tulburi. Cum am afirmat la început ieșim astfel din tiparul galițian al mediilor. Acum dialogam sfidător cu tenebrele, primim un pașaport la europeitatea avangardei. Mă refer la viziuni răscolite de convulsii crude, asociate dereglărilor. Încrucișarea de
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
a patologicului (schizoidia are între simptome și un exces al folosirii instrumentului rațional). E limpede că poeta își trasează un program strict al antivalorilor estetice și morale deopotrivă, că dorește a scandaliza prin discursul său compact, plin de-o verva luciferica, într-un climat literar în care pînă și scandalul a devenit o habitudine. Dar ceea ce a fost licitat nu s-ar putea supralicita? Saturația putea fi urmată de suprasaturație? Astfel, prin elaborarea unei coerențe intenționale superioare, rațiunea întinde încă o
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
în apă?// Nu! Nu! Destul am plîns! Iată minunea!/ Se-mplineste minunea-nvătată la liceu!// Uită-te bine, Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici eu". E o salvare ce vine din chiar mersul autodistructiv al golului luciferic, din divină dialectica a tranziției golului către plinul semnificativ, al negației către afirmație. O redempțiune a tăgadei care-și da foc. O eternă reîntoarcere, sub semn liturgic: "Golul nu-i pe planul făcutului. Cîtă vreme nu se/ desăvîrșește, golul dăinuie
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
rîdea euforizat. Chiar nu-i păsa de bani. Niciodată în viața lui nu dăduse importanță, nu dusese lipsă și nu se lăcomise. Banii sînt un pretext nesemnificativ, meschin, de care lumea se agață, năruindu-se și prăvălindu-se în hăuri luciferice, și de care se agăța și el cînd era nevoit să iasă în lume ca să-și caute ființe vii și fragede. Încă simțea nevoia uneori, deși cel mai adesea bătrînețea, deriva memoriei halucinînd prin alte vremuri, îl țintuia luni în
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
epitete mariene, „turn de ivoriu” și „zidire de aur”. Umberto Eco îl compară pe Joyce cu "episcopii rătăcitori" ("episcopi vagantes") din Evul Mediu, care au părăsit canonul Bisericii, dar nu și patrimoniul ei cultural sau modul ei de gândire. Condiția luciferică a artistului este exprimată de Stephen Dedalus prin cuvintele: „N-am să slujesc ceva în care nu mai cred — fie că se cheamă căminul meu, patria mea sau biserica mea.” în care "„Non serviam”" constituie emblema apostaziei. Falimentul religiei devine
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
infiltrase în teritoriul românesc, sau se infiltrase sporadic. Mitologia română, în formele cunoscute de noi astăzi nu cuprinde zei, numai duhuri, divinități de origine totemică (Sfânta Vineri, Pasărea Măiastră), animale oraculare (Oaia Năzdrăvană, Calul Năzdrăvan), demoni (Ielele, dracul, Muma-Pădurii), divinități luciferice (cățelul pământului), monștri zoomorfi (balaurii), giganți (Uriașii, Novacii), eroi miraculoși (Făt-Frumos, Prâslea) și zâne (ursitoarele, Ileana-Cosânzeana), divinități ale naturii aduse de creștinism (Sânpetru, Sântilie). Există și instrumente magice, folosite de eroi în scopul învingerii răului sau în scopul de a
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
să arunce sorți pentru cei doi țapi: un sorț pentru Yahweh și un sorț pentru ", pe celălalt-țapul ispășitor, trimițându-l "lui Azazel în pustie". În acest context este vorba de ritualul de ispășire Yôm-kippur (Vechiul Testament, Leviticul, 16:8-10). Ca geniu luciferic și purtător al mesianismului: "Și Azazel i-a învățat pe oameni să făurească săbiile și spadele, scutul și platoșa, și le-a arătat metalele și meșteșugul lucrării de a sulemeni ochii jur împrejur cu antimoniu, și de a înfrumuseța pleoapele
Azazel () [Corola-website/Science/309531_a_310860]
-
române. Pe larg e discutată noutatea ideilor lui poetice, unele în premieră mondială, ca transpoziția senzațiilor, apropierea poeziei de muzica, verslibrismul. Admirația criticului față de opera lui Macedonski, care, prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută", este indiscutabilă. Vladimir Streinu se afirmă și își conturează profilul pe deplin atunci când abordează perioada interbelica. Spre a-i cunoaște și mai clar opțiunea estetică, va trebui să citam studiul Tradiția conceptului modern de poezie, publicat în
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. Aparent anacronic, el își juca mai cu seamă glasul. Era făcut parcă pentru tragediile antice, decât pentru teatrul contemporan. Avea pe masca actoricească imprimată acea damnațiune caracteristică artiștilor luciferici, blestemați, înrăiți întru geniu cu spirite necontrolabile la prima investigație. A debutat cu poemul "Strofă ultimă" în revista lui Tudor Arghezi "Bilete de papagal" în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
la Ateneul Român, publicată, mai apoi, în "Forța morală", în care susține că omul poate opri moartea, atunci când vocea interioară îi spune că destinul nu i s-a împlinit. Puterea gestului și a cuvântului omenesc sunt o pornire de orgoliu luciferic care îl fac pe omul ajuns la conștiința energiilor sale interne să se asemene cu divinitatea. Scoate ziarul "Forța morală" la 28 octombrie 1901, iar în decembrie îl sprijină pe Constantin Al. Ionescu-Caion, în acuzația împotriva lui Caragiale că ar
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José Maria de Hérédia. Stilul tipic al lui Robert Burns și Beardsley apare la ilustrația povestirii lui Ion Dragoslav intitulată "Dumnezeu și Scaraoțchi". Aici artistul definește formele curbilinii și lungi, reprezentând aripile geniului luciferic și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate în "Convorbiri literare". Ea a fost transpusă într-un triptic care evocă vremurile din trecutul zbuciumat al românilor
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ca Guidestones "„să fie distrus într-un milion de bucăți, apoi molozul rezultat să fie utilizat pentru un proiect de construcție,”" susținând că Guidestones au "„o origine foarte satanică”" și că R. C. Christian făcea parte dintre-o "„societate secretă luciferică”" legată de noua ordine mondială. La dezvelirea Monumentului, un predicator local a proclamat că el crede că Monumentul este "„pentru închinătorii la Soare, pentru idolatrii și pentru cultul diavolului”". Gazda unei emisiuni radio și teoretician al conspirației, Alex Jones, în
Georgia Guidestones () [Corola-website/Science/325504_a_326833]
-
până când va fi înghițită în măruntaiele pământului prin golful polar. Cu această povestire, Poe intră în universul cunoașterii romantice, în lumea căutărilor menite să depășească mărunta, nesatisfăcătoarea condiție umană. Pornit de aici, mânat de neistovita sete de cunoaștere, de curiozitatea luciferică a artistului romantic, precum și de o uriașă fantezie, el va explora mai departe «tainele» lumii, compensând imposibilitatea realizării personalității și a experiențelor de cunoaștere în lumea mărginită contemporană”.
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
Sa ; și cu toate că nu sunt apți să facă rău, prin natura lor nici nu sunt lipsițide patimi ;(bineînțeles , această ultimă trăsătură e o ambiguitate care tinde să împace definirea îngerilor ca practicanți și mesageri ai iubirii universale cu mitul răzvrătirii luciferice). Unii teologi și exegeți moderni, ca Jacques Dournes (Spiritus, 1970), au încercat să despiritualizeze pe îngeri, remarcând doar ,stranieritatea’’ lor de mesageri biblici. După opinia mai problematică a lui Clement Alexandrinul (Pedagogul, I 6,36 ; II 10,10), în condiții
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
extratereștrilor în relatările sacre indiene și cele biblice * ADN-ul semințiilor din Vechiul Testament * Supercivilizații nemuritoare oglindite în toate textele sacre ale lumii * Popas la Qumran și o privire mai atentă asupra Evangheliilor necanonice * Mistificări utile pentru salvarea dogmei * Un ocol luciferic prin stradă Mântuleasa și Grădină Cișmigiu * Când Poliția Capitalei umblă după himere * 70 de neamuri, 70 de îngeri, 70 de limbi * Drumuri prin alte spații spre superstația cosmică * Călători prin răi și iad * Recolta de suflete și ființe rapițe de
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]