422 matches
-
oceanului gri-verde Întunecat de nu i se zărește fundul. Nava se pleacă de-o parte și alta, reușind cu greu să păstreze cât de cât un echilibru. Furtuna spumegând demonic ridica talazuri uriașe de spume, și le azvârlea În Întunericul luciferic, măturând puntea. Toată noaptea a durat acest infern, apoi spre zorii zilei se potoli treptat. Pe puntea vasului se Înghesuiau călătorii, ca niște vrăbii În lanul auriu de grâu. Se comenta zgomotos noaptea care s-a scurs, și apoi, fiecare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
insulițe care formează atolul În jurul unei lagune sunt așezate pe un recif de corali care prezintă de obicei coridoare Înguste de trecere, pe care se pot strecura vasele mici. Dacă laguna este adâncă, culoarea apei devine de un albastru ultramarin luciferic, iar când aglomerația de corali se Înalță aproape de suprafața apei, aceasta are culoarea verde de smarald. Majoritatea atolilor de corali există În Oceanul Pacific, dar se mai Întâlnesc și În Oceanul Indian, Marea Caraibilor și chiar Oceanul Atlantic. Impresia pe care ți-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979) mizează pe dimensiunea parodică și comică. SCRIERI: Indulgențe, București, 1969; Ironica, București, 1970; Mioritiada, București, 1973; Retorica, București, 1975; Vox populi, vox Dei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
autori a ceea ce suntem - libertatea se întoarce împotriva condiției ei gravitaționale, vrea să se emancipeze de ea și să se afirme ca libertate pură. Duelul dintre ceea ce este gravitațional în mine și libertatea mea sfârșește ca sinucidere. Sinuciderea este depășirea luciferică a limitelor libertății gravitaționale. Ea este libertatea care vrea să acceadă la sursa libertății și care astfel suprimă libertatea gravitațională. Ca libertate supremă, libertatea coboară până la rădăcina ei ultimă, până la faptul de a fi, decizând asupra condiției ei supreme și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
șes trilogies : Cultură și cunoștință (Culture et connaissance, 1922), Filozofia stilului (La philosophie du style, 1924), Fenomenul originar (Le phénomène originaire, 1925), Fetele unui veac (Leș visages d'un siècle, 1925), Daimonion (1926), Eonul dogmatic (L'éon dogmatique, 1931), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne, 1933), Censura transcendență (La censure transcendante, 1934), Orizont și stil (Horizon et style, 1934), Spațiul mioritic (L'espace mioritique, 1936), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture, 1937), Artă și valoare (Art
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poésies parues antérieurement (Poésies, 1942). C'est aussi l'époque où Blaga conçoit șes trilogies, l'expression la plus haute de son système de pensée : Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance, 1943), en trois volumes : Eonul dogmatic (L'éon dogmatique), Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), Cenzură transcendență (La censure transcendante) ; Trilogia culturii (Trilogie de la culture, 1944), comprenant leș volumes Orizont și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
collection " Leș colloques internationaux Lucian Blaga ", 1996. BĂLU, Ion, Lucian Blaga, Editura Albatros, București, 1986. BĂLU, Ion, Viața lui Lucian Blaga, Fundația Culturală Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
avril 2010, URL : http://facultateadefilosofie.files.wordpress.com/2010/05/studii-de-filosofie-2005.pdf . SĂVULESCU, Geo, " Schița filosofiei lui Lucian Blaga ", consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.savulescu-md.ro/documente/limbajul%20inconstientului/schita a filosofiei lui blaga.pdf. SĂVULESCU, Geo, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008 p. 163-176, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. STEICIUC, Elena-Brândușa, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
acception générale, le village-monade, devient, dans la dominante de l'horizon inconscient du poète et du philosophe, le cercle magnétique dans lequel vivent leș lourdes valences de șa vie et de son œuvre. " Notre traduction. 799 V. Lucian Blaga, Cunoașterea luciferica (La connaissance luciférienne), în Trilogia cunoașterii (Trilogie de la connaissance), Editura Regală pentru Literatură și Arta, București, 1943. Le concept seră développé plus tard dans ce chapitre. 800 Lucian Blaga, Autoportret (Autoportrait), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui présente la pensée philosophique de Blaga. 890 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 192. 891 La catégorie du mystère est le fondement de la poésie et de la philosophie de Blaga. V. Mihai Cimpoi, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 34 : " Ideea misterului apare că o idee universală, ca o idee epistemologica ce constituie țintă ultima a tuturor modurilor de cunoaștere. Este o idee-corolar, ca un fel de "signatura rerum" [...] ce adună
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nous qui soulignons. 931 Ionel Bușe, " Lucian Blaga : de la matrice stylistique à l'imaginal ", p. 134, consulté le 2 mai 2011, URL : http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2009/RSJ2/C1IonelBuse.pdf. V. également Geo Săvulescu, " Expunere critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lumea basmelor / 131 IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu / 137 IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la la senzualitatea secesionistă / 142 Capitolul V. V.1. Misticism și alte inefabile simboliste / 147 V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat / 157 V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism / 175 Capitolul VI. VI.1. Sculptura simbolistă între secesionism și arta lui Rodin / 185 VI.2. Universul chimeric al lui Paciurea / 199 Capitolul VII
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum Viziunea lui Isaia, Învierea lui Iisus, Samson și Dalila, Judecata lui Paris, unele au rămas înregistrate în reproduceri fotografice precum, Golgota, Învierea fetei lui Iair, Martiriul Sf. Ștefan, Regele Saul, Femeia adulteră (1913), Judecata lui Solomon. V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat Tema geniului este ilustrată de figura complexă și de maximă investiție simbolică a poetului național, poetul romantic, Mihai Eminescu. Figura acestuia este valorificată într-o dublă dimensiune, naționalist-martirologică și în perspectiva unui "eroism al reflecției" ("héroïsme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dobândește în foarte scurt timp chipul emblematic al propriei sale ficțiuni poetice, al alter-ego-ului său ficțional, Luceafărul-Hyperion. Majoritatea ilustratorilor vor porni de la această corespondență, apelând deopotrivă la o fotografie din tinerețe a poetului, care corespunde idealului, dar și de la chipul luciferic al personajelor sale, pentru a servi drept model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât etice, patriotice, cât și estetice. În același timp, Eminescu joacă rolul tipic romantic al geniului incomprehensibil, poete maudit, critic impenitent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca și Hypnos-ul lui Khnopff este personajul tutelar al imersiunii onirice într-o lume spectrală a frumuseții proiectate în chipul demonului. Frumusețea acestei măști trece dincolo de orice relevanță fizică, adevăratul chip al poetului este cel al demonului-daimon al tradiției platoniciene, lucifericul Hiperion, tentat nu de orgoliul unei suveranități absolute, ci de perisabilitatea ființei umane asupra căreia timpul își pune amprenta ireversibil. Zeii tânjesc uneori să devină oameni. Melancolia daimonilor eminescieni se înrudește cu tristețea demonilor vrubelieni. Adriana Șotropa analizează cele două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Infern în Orfeu în infern, unde poetul apare în întreaga sa splendoare. Poezia singură poate deschide porțile infernului elogiul adus artei în economia simbolică a esteticii decadente îl "sanctifică" pe poet -, dar, în același timp, artistul dobândește ceva din strălucirea luciferică a îngerului căzut. Orfeul lui Delville are înfățișarea unui efeb, ținând lira deasupra capului într-un gest de grație și forță. Ca și cum ar dori s-o ferească de impuritatea locului în care se află, el pășește printre flăcări amenințat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Ingrid Ehrhardt și Simon Reynolds (eds.), Prestel, Munich, Londra, New York, 2000, p. 17. 6 În Trilogia cunoașterii, filozoful Lucian Blaga a numit acest tip de cunoaștere, "cunoaștere luciferică", o cunoaștere care nu numai că nu încearcă să epuizeze obiectul cunoașterii, ci mai mult îi potențează indecidabilele. 7 Francine-Claire Legrand, "The Symbolist Movement", în Belgian Art 1880-1914, The Brooklyn Museum, New York, 1980, p. 69. 8 Philippe Jullian, The Symbolists
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În studiile sale pe tema teoriei cunoașterii, domeniu În care aduce câteva noutăți deosebit de interesante. Concepția filosofică a lui Lucian Blaga a fost dezvoltată În creația sa filosofică grupată În trei trilogii: „Trilogia cunoașterii” În trei volume: „Eonul dogmatic”, „Cunoașterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”, din 1943; „Trilogia culturii” tot În trei volume: „Orizont și stil”, „Spațiul mioritic”, „Geneza metaforei și sensul culturii” din 1944 și „Trilogia valorilor”, cu volumele „Știință și creație”, „Gândire magică și religie”, „Artă și valoare”, din 1946
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
B. - inconștientul; L. - lumea dată; M. - orizontul misterului; La acestea se adaugă: c. - categoriile conștiinței; d. -- categoriile abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la concepția potrivit căreia această aspirație a omului presupune o cunoaștere paradisiacă și o cunoaștere luciferică. În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o reducție numerică a obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică se realizează pe trei căi deosebit de importante. Mai Întâi, filosoful „descoperă” o treaptă a „plus cunoașterii”, presupunând o cunoaștere posibilă, parțială a cripticului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
abisale. Blaga distinge și modalitățile de cunoaștere, pornind de la concepția potrivit căreia această aspirație a omului presupune o cunoaștere paradisiacă și o cunoaștere luciferică. În cadrul cunoașterii paradisiace, intelectul uman operează o reducție numerică a obiectelor supuse procesului propriu zis. Cunoașterea luciferică se realizează pe trei căi deosebit de importante. Mai Întâi, filosoful „descoperă” o treaptă a „plus cunoașterii”, presupunând o cunoaștere posibilă, parțială a cripticului (misterului), o treaptă numită „zero cunoașterea” În baza căreia cripticul (misterul) se permanetizează și cea de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui poem de mare rezonanță din creația poetului. E vorba despre „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cu care se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază poetică, mult mai dezvoltată, este clădită pe antiteza „lumina altora” - „lumina mea” care se rezolvă, nu În planul cunoașterii raționale, ci În planul cunoaștrii luciferice, plecând de la treapta „minus cunoașterii”. Cripticul nu se dezvăluie, ci se potențează, zona de mister lărgindu-se În spațiul supus cunoașterii prin rațiune: „Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]