8,109 matches
-
de strâns de numele marelui Ion Luca Caragiale, se îndreaptă, ca invitați, acad. prof. univ. dr. Solomon Marcus, acad. prof. univ. dr. Eugen Simion, prof. univ. dr. Ștefan Cazimir, Mircea Ionescu Quintus, Mihai Stănescu, lect. univ. dr. Elis Râpeanu, prof.dr. Lucia Olaru Nenati și multe alte personalități ale vieții noastre publice.” Sorin Roșca Stănescu
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
fizică se împletește cu cea simbolică. În această lume, condiția umană pare lipsită de lumina necesară, de detenta care să facă posibilă depășirea. Personajele nu reușesc să se ridice dincolo de starea de control și exploatare, să se smulgă din sărăcia lucie întreținută de o extremă polarizare, cu ”demnitari mai răi decît tigrii”, cum li se spune încă din vremea lui Confucius. Lumea romanelor lui Mo Yan este dominată de dezorientare și frustrare, halucinantă prin gradul de absurd, o realitate haotică căreia
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
este un fragment dintr-o replică dată de Angelo Isabellei (II, 4), în care versul al treilea, potrivit acelorași exegeți, are și sensul „Să torni metal într-o matriță falsă”, sens care, după cum îmi atrage atenția un om de teatru - Lucia Verona - oferă mai mult dramatism discuției despre relațiile sexuale ilicite și procrearea de bastarzi. Vorbind despre condiția femeii, Isabella generalizează: „Slabe numește-ne de zece ori, / Căci suntem moi ca și făptura noastră / Și luăm de bună orișice minciună.” Al
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
verificate în tot felul de împrejurări, în țară și în afara ei, la congrese, colocvii etc., unde se participa, de cele mai multe ori, în echipe. Andrei Avram, Mioara Avram, Grigore Brâncuș, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Ion Gheție, Theodor Hristea, slavistul Gheorghe Mihăilă, I. Fischer, Lucia Wald, Emanuel Vasiliu, colegi la Universitate, la Institutul de Lingvistică, participanți la diferite reuniuni de breaslă toți aceștia și încă mulți alții au capitole în cartea lui Sala. Ca și foștii profesori, desigur, Al. Graur, D. Macrea, Ion Coteanu, spre
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
salariaților TVR) consideră că menținerea Rodicăi Culcer la conducerea Știrilor TVR, în condițiile în care aceasta a împlinit vârsta legală de pensionare, este un act "imoral și ilegal". Există și un alt punct de vedere între membrii CA, cel al Luciei Hossu Longin (propusă în CA de PNL), care consideră că Rodica Culcer ar putea să rămână colaborator în TVR, însă nu ar trebui să primească și pensie și salariu în același timp. În mod concret, Ada Meseșan a declarat, joi
Decizia lui Lăzescu de a o păstra pe Rodica Culcer la conducerea Ştirilor TVR scindează membrii CA. Vezi părerile acestora () [Corola-journal/Journalistic/25861_a_27186]
-
ale Știrilor TVR și alte talk show-urilor difuzate pe posturile Societății Române de Televiziune, dar și la oamenii pe care Rodica Culcer i-ar fi angajat "fără să țină cont că TVR are o situație financiară deosebit de grea". Și Lucia Hossu Longin a declarat joi că membrii Consiliului de Administrație din TVR nu au fost anunțați de decizia conducerii Televiziunii Publice de a o păstra ca angajat pe Rodica Culcer, care conduce prin delegare și Știrile TVR. "Consiliul de Administrație
Decizia lui Lăzescu de a o păstra pe Rodica Culcer la conducerea Ştirilor TVR scindează membrii CA. Vezi părerile acestora () [Corola-journal/Journalistic/25861_a_27186]
-
Știrile TVR. "Consiliul de Administrație nu a fost anunțat de această decizie. Socotesc că doamna Culcer, cu toată condiția de excepție pe care o prezintă ca profesionist, putea să se adapteze legilor din TVR și să rămână colaborator", a spus Lucia Hossu Longin, precizând că alți angajați - mai mult sau mai puțin vedete în TVR -, când au îndeplinit vârsta de pensionare, au rămas doar colaboratori ai Televiziunii Publice. "Eu când am lucrat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului am renunțat
Decizia lui Lăzescu de a o păstra pe Rodica Culcer la conducerea Ştirilor TVR scindează membrii CA. Vezi părerile acestora () [Corola-journal/Journalistic/25861_a_27186]
-
TVR -, când au îndeplinit vârsta de pensionare, au rămas doar colaboratori ai Televiziunii Publice. "Eu când am lucrat la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului am renunțat la pensie. Mi s-a aplicat și mie legea lui Boc", a spus Lucia Hossu Longin. Cred că dânsa (Rodica Culcer, n.r.) putea să colaboreze în continuare cu TVR, nu să-și păstreze și pensia și să fie și angajată, nu pentru unii să fie lege și alții să fie exceptați de la lege. Și
Decizia lui Lăzescu de a o păstra pe Rodica Culcer la conducerea Ştirilor TVR scindează membrii CA. Vezi părerile acestora () [Corola-journal/Journalistic/25861_a_27186]
-
și să fie și angajată, nu pentru unii să fie lege și alții să fie exceptați de la lege. Și cred că și doamna Culcer este de acord cu părerea mea, pentru că am văzut că susține respectarea legilor", a mai spus Lucia Hossu Longin. Pe de altă parte, Paul Botez (propus în CA de PDL) a precizat că situația Rodicăi Culcer nu a fost discutată încă în CA. Până când nu se va discuta acest subiect în cadrul CA nu mi se pare corect
Decizia lui Lăzescu de a o păstra pe Rodica Culcer la conducerea Ştirilor TVR scindează membrii CA. Vezi părerile acestora () [Corola-journal/Journalistic/25861_a_27186]
-
02.1938 - s-a născut Annemarie Podlipny 20.02.1938 - s-a născut Doina Ciurea (m. 1999) 20.02.1945 - s-a născut Doina Florea Covaci 20.02.1948 - s-a născut George Popescu 20.02.1949 - s-a născut Lucia Olaru-Nenati 20.02.1951 - s-a născut Petru Iamandi 20.02.1955 - s-a născut Gelu Birău 20.02.1956 - s-a născut Breda Francisc Ferenc 20.02.1960 - s-a născut Sever Negrescu 20.02.1975 - a murit Nicolae
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
potrivit căreia Consiliul de Administrație al TVR trebuie să aprobe, în termen de 45 zile (de la publicarea în MO a OUG, n.r), un program de redresare economică, cu restructurări economice, de personal și plata datoriilor fiscale în șase luni. Lucia Hossu-Longin, membru al CA, a declarat: "Televiziunea trebuie restructurată. În primul rând, organigrama Televiziunii Române, care este foarte stufoasă, trebuie comprimată". Ea a mai spus că reducerea personalului TVR se va face în funcție de noua structură a instituției. Totodată, CA ia în
Planul de restructurare al TVR: Reducerea cheltuielilor salariale şi a numărului şefilor () [Corola-journal/Journalistic/22320_a_23645]
-
se va face în funcție de noua structură a instituției. Totodată, CA ia în discuție și desființarea TVR Interactiv și, eventual, a TVR Info sau a unei părți din TVR Info. "Site-urile vor putea intra în atribuțiile zonei editoriale", a explicat Lucia Hossu-Longin. Pe de altă parte, Valentin Nicolau, reprezentant din partea salariaților în CA al TVR a declarat "continuă sistemul de salarizare și organizare existent, puternic marcat de inechitate", a spus Nicolau. El a mai spus că în planul de restructurare discutat
Planul de restructurare al TVR: Reducerea cheltuielilor salariale şi a numărului şefilor () [Corola-journal/Journalistic/22320_a_23645]
-
Cea mai celebră voce de operă din ultima jumătate de secol, soprana dramatică Lucia Bercescu Țurcanu, a reușit să atingă în stralucitoarea-i carieră cele mai înalte culmi ale succesului, pe toate meridianele, realizând performanțe care au situat-o în topul celor mai iluștri slujitori ai muzei Euterpe. Reușind să spargă embargoul impus de
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
pe afiș, se formau la casa cozi imense în care iubitorii muzicii își pierdeau pantofii. Nu este o figură de stil, ci un fapt consemnat în cronicile muzicale ale vremii pe care artista și-a pus amprenta puternicei ei personalități. Lucia Bercescu a început să studieze muzică la vârsta de 17 ani la insistențele surorii ei mai mari Olga, o soprana lirica ce posedă o voce de o puritate desăvârșită și fusese declarată „cea mai frumoasă voce a României” de un
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
voce a României” de un juriu prezidat de marele Enescu. În urmă câștigării acelei competiții, Olga Bercescu a plecat în Franța reprezentând țara noastră la Concursul Internațional de Canto organizat la Nișă, unde a obținut premiul întâi. Urmând tradiția familiei, Lucia Bercescu a început să studieze în cadrul Școlii de Muzică și Arta Dramatică din Bucursti cu Alberto Della Pergola și apoi cu Jean de Valingorski timp de șapte ani. După această perioadă în care își caută și desăvârșea personalitatea artistică, a
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
Elenă Saghin și la cea de operă cu Mihai Vulpescu. Despre acești profesori care i au îndrumat pașii în cariera artistică, soprana își va aminti cu multă recunoștință în toate interviurile pe care le-a acordat de-a lungul anilor. Lucia Bercescu a debutat pe scena Operei Române din București în luna decembrie 1939 în rolul Margaretei din „Faust” alături de Mihail Știrbei și Edgar Istraty, sub direcția maestrului George Georgescu și baghetă lui Alfred Alessandrescu, apariția ei fiind considerată o adevarată
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
adevarată revelație. Cronicarul muzical al celui mai mare ziar, „Universul”, consemna referitor la acel debut: „Cu glas emoționant de frumos, cu admirabila frăgezime în mediu, transparentă strălucitoare în acute, cu neobișnuit de generoase însușiri naturale de timbru, limpezime și finețe, Lucia Bercescu a dovedit cu prisosință prezența la Operă Română a unui nou și foarte prețios talent”. Marele succes repurtat în rolul unui personaj cu atâtea dificultăți că Margareta din „Faust” l-a determinat pe compozitorul Alexandru Zirra să-i încredințeze
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
Iată ce scriau în cronică muzicală a spectacolului renumiții critici muzicali Mihail Jora și Emanoil Ciolac: În Doamna Ruxandra am ascultat cu adevărată emoție cel mai frumos glas femeiesc ce ne-a fost dat să-l ascultăm la Operă. Soprana Lucia Bercescu este revelația ultimilor ani, al cărei glas este menit să ne ducă faima peste mări și țări”. Renumiții muzicologi au intuit și anticipat o carieră fulminanta care, după Elenă Teodorini și Haricleea Darcle a venit să confirme continuitatea școlii
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
și Haricleea Darcle a venit să confirme continuitatea școlii românești de canto. Partenerul ei Petre Stefanescu-Goanga avea să-și amintească peste câțiva ani într-un interviu: „Eu l-am creat pe Lapusneanu. Am avut-o partenera în acest spectacol pe Lucia Bercescu, cea mai frumoasă voce după Darcle”. Aceasta este adevărata ordine în ierarhia celor mai mari soprane ale României de-alungul timpului. Faima acestei voci de excepție depășește curând granițele țării și în anul 1942 este nominalizată pentru un concurs de
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
triumfuri: „Ebreea” de Halevy, „Agatha” din opera „Freischutz”, „Eva” din „Maeștrii Cântăreți” și „Contesă” din „Nunta lui Figaro”. În luna februarie 1943 cronicarul muzical al ziarului „Tempo” menționează după seria grandioaselor succese obținute pe scena Operei Române de soprană dramatică Lucia Bercescu: „Dacă am caută să caracterizam vocea ei, o comparăm cu o lacrima pură de cristal care reflectează în mod egal luminile și armonia sufletului, în fiecare punct al drumului sonor”. Dirijorul Egizzio Massini spunea la rândul sau despre ea
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
o comparăm cu o lacrima pură de cristal care reflectează în mod egal luminile și armonia sufletului, în fiecare punct al drumului sonor”. Dirijorul Egizzio Massini spunea la rândul sau despre ea: „O voce de soprană dramatică precum cea a Luciei Bercescu-Turcanu se naște la 200 de ani odată”. Artista, care a fost o bună prietenă a familiei mele, mi-a pus la dispoziție un dosar cu articole din presa timpului, din care am reprodus numai câteva, deoarece în toate, fără
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
articole din presa timpului, din care am reprodus numai câteva, deoarece în toate, fără excepție, personalitatea ei artistică era redata în cuvinte impresionante, care ilustrează dimensiunea extraordinară a acestei soprane generos înzestrata de natură. După încheierea războiului în anul 1946 Lucia Bercescu a interpretat la Budapesta rolul Aidei și al lui Mme Buterfly de așa manieră, încât publicul spectator din capitală Ungariei a solicitat cu toată energia și ropote de aplauze ce nu mai conteneau, repetarea „intrării” interpretei și a unor
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
de Falchi, Elenă Nicolai, Boris Cristoff și mulți alții. Împreună cu Mario del Monaco, partenerul ei preferat, a cântat pe absolut toate scenele lirice ale Italiei în operele „Turandot”, „Gioconda” și „Normă”, înregistrând peste tot succese răsunătoare. În numai trei stagiuni, Lucia Bercescu-Turcanu a cântat la Teatro dell'Opera, Termele lui Caracalla și Teatro Argentino din Romă, la Napoli, Bologna, Spezia, Mantova, Trento, Rovigo, Trieste, Modena, Bari, Pisa, Cagliari, Piacenza, Torino, Cremona, Spoleto, Rimini și multe altele, până la Palermo în Sicilia. Deși
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
din Detroit, direcția acestei școli find încântată să o aibe în mijlocul lor, a menționat în fișa ei personală că: ”metodă ei de predare este perfectă, bazată fiind pe normele de interpretare și tehnică datorită căreia a atins perfecțiunea”. Soprana dramatică Lucia Bercescu-Turcanu a interpretat peste 18 roluri pe toate scenele lirice din Italia, Austria, Ungaria, Elveția, Statele Unite și America Latină. În repertoriul ei au figurat partituri cu mare grad de dificultate, precum în operele Nabucco, Aida, Bal Mascat, Turandot, Mme Buterfly, Gioconda
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
un adevărat fenomen al artei lirice”. Această declarație demonstrează dimensiunile artistice extraordinare ale sopranei care a purtat tot timpul în suflet dorul de patrie și nu a ascuns niciodată originea ei românească. După 17 ani de absență, în anul 1957 Lucia Bercescu Țurcanu s-a reîntors în țară la rugămintea rudelor ei apropiate. Datorită aprecierilor și succeselor obținute pe marile scene lirice ale lumii, autoritățile culturale comuniste au fost nevoite să-i recunoască valoarea artistică, Trecuse de 50 de ani și
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]