94,332 matches
-
alese în antologie, multe rare, sînt tipărite atît în română cît și în germană. Și dus pînă la capăt datorită a aproximativ douăzeci de persoane între care, pe lîngă coordonator, doi colegi din Viena, Petrea Lindenbauer și Othmar Kolar a lucrat și o grupă de studenți și doctoranzi entuziaști. Cartea este mai mult decît o antologie comentată de discursuri politice. Poate fi citită, cum sugerează și autorii, ca un captivant roman istoric, în care diverse evenimente importante din România modernă sînt
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
au o mare putere de impact și impresionează tocmai prin ieșirea din normă și din scară, în momentul imediat următor ele se dovedesc a fi, de multe ori, simple gesticulații și strigăte în pustiu, în vreme ce mișcările aparent lente, dar care lucrează chiar la baza unui fenomen sînt, în mod doar aparent paradoxal, evenimentele cu adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al doamnei Gabriela Pană Dindelegan, care a știut să-și stimuleze și promoveze colegii din catedră în cercetările limbii române de astăzi. Dar... Chiar nici unul dintre cei ce lucrează la catedră și scriu în revistele și ziarele de largă circulație să nu fi înțeles necesitatea de a mediatiza lucrările universitare dincolo de Universitate? Rezultatele ar fi putut avea efecte benefice... Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
se pare că îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea Stănescu își urmează analiza funcționării CNSAS. Ajuns la partea a treia, autorul, care a lucrat (lucrează?) în cadrul instituției însărcinate să lămurească problema moștenirii Securității, vine cu precizări interesante privind structura și mecanismele CNSAS. Articolul conține o serie de dezvăluiri, unele șocante, referitoare la apartenența la fosta Securitate a unor funcționari superiori de astăzi. Semnificativă e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
pare că îl preocupa pe domnitorul despre a cărui actualitate s-a exprimat președintele Dacii au inventat svastica În TIMPUL de la Iași (nr. 7-8), dl Mircea Stănescu își urmează analiza funcționării CNSAS. Ajuns la partea a treia, autorul, care a lucrat (lucrează?) în cadrul instituției însărcinate să lămurească problema moștenirii Securității, vine cu precizări interesante privind structura și mecanismele CNSAS. Articolul conține o serie de dezvăluiri, unele șocante, referitoare la apartenența la fosta Securitate a unor funcționari superiori de astăzi. Semnificativă e și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
Și cred că într-o anumită măsură avea dreptate. Trebuie să relativizăm lucrurile, pentru că, pe deasupra, amintirea este în general milostivă. Amintirea pe care o păstrezi anumitor lucruri se îmblînzește odată cu trecerea timpului și devine aproape plăcută. Nu știu...Încerc să lucrez în întuneric. Cînd scriu, am impresia că stau cu fața către perete și că hîrtia este de cealaltă parte a zidului, și nici nu știu dacă scriu pe ea sau nu. Nu-ți vezi nici mîna. RB: Spuneați că amintirea
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
am împărtășit-o niciodată... Fiindcă de multe ori, cînd se vorbește despre calitățile tale...ele sînt, de fapt, niște defecte deghizate. RB: În romanul dumneavoastră „Întoarcerea caravelelor”, tradus și în română, personajele care ajung la țărm aparțin mai multor epoci. Lucrați, așadar, și cu o simultaneitate temporală, pe lîngă ambiguități. Ați afirmat că nu vă puneți probleme atunci cînd scrieți. Dar cînd vă citim sau vă ascultăm, noi ne punem probleme. Nu credeți că acesta ar fi încă unul din rosturile
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
șoferul - o huidumă rasă în cap, îmbrăcat sumar, dar plin de fierăraie lucioase pe brațe și pe piept - a început să chiuie animalic, ridicându-se de pe scaun și rotind viguros, ca și cum ar fi mânuit un lasou invizibil, un braț solid, „lucrat” în îndelungate ore la sală. Mulțimea a înmărmurit, incapabilă să reacționeze la apariția coșmarescă. După ce mașinăria infernală a dat colțul, o femeie de lângă mine a îngăimat: „Cred c-a fost diavolul, alungat de prezența Fecioarei din Fatima!” Nu era diavolul
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
exprimat prin cuvînt și imagine, un discurs plin de forță, de un rafinat și modern mod de a-și privi profesiunea și contemporaneitatea, presărat de-a lungul cărții. Felul în care își comentează decorurile la diferitele spectacole la care a lucrat devine o modalitate care îl introduce pe cititor în dinamica unui alt tip de limbaj, un alt tip de a privi o montare și universul ei pe scenă, provocînd, poate, un alt fel de interes, avizat, să-i spunem. Decorurile
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
considerații proprii asupra literaturii. În momentul în care termină epopeea tușei Anghelina autorul își continuă proza în afara ficțiunii, cu personaje din lumea reală: „Ufff... am terminat-o! Dar a fost o plăcere să o scriu. Cu asemenea personaje populare poți lucra ușor. Am mai discutat asta, cîndva, cu Groșan, în trecere, la „Caravana” lui. Poate că nu-și mai aduce aminte, mai știi! De fapt, am întîlnit asemenea specimene, întîi și întîi, la Llosa, peste tot.” (p. 117) Dacă în povestea
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
Rl.Domnul Ștefănescu scrie „Înainte de a ajunge la închisoare, Alexandru Ivasiuc a fost timp de doi ani student la Facultatea de Filosofie din București, de unde a fost dat afară pentru «ploconire în fața filosofiei idealiste și origine nesănătoasă» și trimis să lucreze, în scopul reeducării sale, ca ajutor de instalator pe un șantier”... Or Sașa (A. I.) a fost coleg de an cu soția mea la Facultatea de Psihologie între 1951 și primăvara 1953 când amândoi au fost dați afară pentru „origine socială
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
Popovici Acum cîțiva ani, Editura Fundației Culturale Române publica, în engleză, o carte cu un titlu “care vindea”: The Ceaușescu’s Cult, de Anneli Ute Gabanyi. Autoarea era originară din România, deținea un doctorat în filologie, obținut în Germania, și lucrase în anii de dinaintea căderii Cortinei de Fier ca analist pentru țara noastră al postului Europa Liberă. Tradusă acum la Polirom, Cultul lui Ceaușescu nu e o lurare de sinteză, ci reunește o serie destul de vastă de documente, la origine rapoarte
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
din populația Portugaliei!”. Prima sa carte, intitulată Știu eu?, și-a epuizat tirajul de 100.000, iar ultima, Nu există coincidențe, este la a 38-a ediție. Megalomană (chiar editorul ei o spune), convinsă de talentul ei în... marketing (a lucrat în publicitate), Margarida Rebelo Pinto este mîndră să-și exporte „produsele” made in Portugal în Brazilia, Germania și Olanda: „Romanele mele au succes fiindcă vorbesc despre pasiuni și visuri și asta e universal”, afirmă ea, referindu-se și la succesul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
de bărbat, povestește la persoana a treia prima tinerețe a lui John, care a reușit să scape de existența provincială și iubirea sufocantă a mamei, odată cu începerea studiilor universitare de matematică la Cap, continuate la Londra în anii ’60, unde lucrează apoi ca programator-informatician la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în căutarea unor modele pentru opera lui literară. Cînd i se
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
fi articulat noul Berlin hitlerist, se numea Albert Speer. Același nume îl poartă și fiul lui, arhitect de asemenea, și care a elaborat un mare plan urbanistic în jurul unei axe monumentale N-S de 16 km. Albert Speer jr. a lucrat în perspectiva Jocurilor Olimpice de la Pekin din 2008, urmărind să lege satul olimpic de Orașul interzis. Printre realizările lui anterioare se numără Parlamentul din Yemen, Ministerul Afacerilor Externe din Arabia Saudită și Expoziția universală de la Hanovra din anul 2000. Intimitate și alte
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
la Green Hours simt nevoia să mă trec într-o “condică de prezență” ținută probabil de “critica de direcție”, nu cumva să se spună că “am refuzat să văd teatru în pivnițele lor de subzistență” sau că, doamne ferește am lucrat la “interzicerea valorilor reale”. Și caut valorile reale. Nu le găsesc întotdeauna. Showdown de Peca Ștefan este un protest împotriva protestului, ascuns într-o falsă emisiune de televiziune, dintr-o personală țară imaginară, căreia i s-a dat numele de
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
privește pe Băsescu, n-am avut impresia că e chiar atât de forțos pe cât se laudă. Dacă niște neica-nimeni de la primăriile de sector îl țin în șah cu săptămânile, neacordându-i aprobările pentru refacerea drumurilor, înseamnă că mai are de lucrat nu doar la imagine, ci și la eficiență. Nu știu cum o fi pe mare, dar pe uscat nu e un semn de inteligență să alergi după mai mulți iepuri deodată. Mai ales când unii sunt de carton și ți i-a
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
pătrunzînd stîngace în mare ca poduri orfane, ca dinți din coajă de pepene ce-s; în loc să crească, plajele s-au îngustat, refuzînd degeaba grefa digurilor. Șantierul de la Mangalia a crescut la dimensiuni sud-coreene și culori suedeze; unele femei din sat lucrează acolo (una din ele, macaragiță, are brațul gros cît trunchiul unui bărbat și bea o oală de cacao cu lapte dimineața). Umbrarele de viță au rămas aceleași, dau umbră generoasă și nepăsătoare, praful ulițelor se ridică, implacabil și dobrogean, la
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
acum pentru “ Căsătoria”. Este un artist cu multe valențe, foarte serios, cu vibrații profunde, cu un viitor promițător, cu o căldură și o sensibilitate aparte, nealterate.( M. C.) - Într-o discuție pe care am avut-o acum doi ani - cînd lucrați la spectacolul „Unchiul Vanea”, la Teatrul Bulandra - era vizibilă temerea dumneavoastră că ar putea să nu iasă ceea ce v-ați propus sau ceea ce așteaptă publicul și critica de specialitate. La „Căsătoria” v-a încercat același sentiment sau succesul primei montări
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
-o, cum ați găsit spectacolul? - E o trecere dificilă. Știu asta din interior, pentru că sînt și actor. Din păcate, după un timp, majoritatea spectacolelor realizate se schimbă într-o direcție deloc bună. În ceea ce privește „Unchiul Vanea”, am simțit nevoia să mai lucrăm cîte ceva la întîlnirea cu trupa în Mexic - teritoriu neutru, loc de distracții. Am făcut o repetiție, împrospătînd spectacolul. - Ce se pierduse la un an de la premieră? - Ceea ce noi am încercat să construim de la bun început nu a avut nimic
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
că nu are rost, că a fost premiera și de ce să mai repetăm. În simbioza noastră, interesul este comun. - De aceea ați ales pentru al doilea spectacol - „Căsătoria” - aproape aceiași actori? - M-am îndrăgostit de ei și am vrut să lucrăm încă o dată împreună. Nu pentru că alți artiști nu ar fi buni, dar eu am învățat foarte mult de la aceștia în timpul lucrului la „Unchiul Vanea” și am exploatat posibilitatea de a continua să învăț. De la Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Irina Petrescu
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
că există o influență. În teatrul rusesc se spune „pereții care respiră”, ceea ce înseamnă că pînă la noi mulți mari artiști au respirat pe scenă, s-au bucurat, s-au întristat și totul rămîne imprimat în pereți. E altceva cînd lucrezi într-un teatru cu „pereți care respiră” decît în unul nou construit. - Care va fi următorul spectacol pe care îl veți monta? - „Crimă și pedeapsă”, la Universitatea la care lucrez în America. - Ați mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
întristat și totul rămîne imprimat în pereți. E altceva cînd lucrezi într-un teatru cu „pereți care respiră” decît în unul nou construit. - Care va fi următorul spectacol pe care îl veți monta? - „Crimă și pedeapsă”, la Universitatea la care lucrez în America. - Ați mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
teatru cu „pereți care respiră” decît în unul nou construit. - Care va fi următorul spectacol pe care îl veți monta? - „Crimă și pedeapsă”, la Universitatea la care lucrez în America. - Ați mai făcut dramatizări? - Da, am experiență în ceea ce privește dramatizarea, am lucrat așa ceva în facultate, în Teatrul Malîi al lui Dodin și în alte teatre. Romanul este foarte mare și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea europeană în
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
el stă în sală și trei ore. Acolo, în America, mă cuprinde uneori panica, dacă nu cumva pierd sentimentul a ceea ce este teatru bun și ce este teatru prost. Pentru asta am inventat, cu viclenie, un simplu truc: vin și lucrez în Europa, să ating pămîntul pentru a lua energie, să verific dacă nu am uitat ceva, dacă nu profanez ceva. Lucrînd în vara acestui an la București mi-am verificat capacitățile. Am sentimentul că simt totul. Anul viitor voi monta
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]