3,928 matches
-
1921 și 1945, lipsa de pământ s-a făcut permanent simțită, încât familii întregi erau nevoite să lucreze cu ziua pe moșia boierească și, când n-au mai fost moșiile boierești, lucrau cu ziua la ferma de stat, pe pământurile lucrate anterior de strămoșii lor. Locuitorii din Slobozia - Filipeni au pierdut și favoarea luncașilor, și sediul administrativ, și biserica, iar școală și-au făcut după primul război mondial, prin 1927, deși învățământul începuse în sat 1914, dar fără local propriu. Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este în culoare roșie pe fond verde. Biserica are toate obiectele de cult. Clopotnița este din furci de stejar, construită în 1938, învelită cu tablă zincată, are două clopote, toacă și năsălii.. Biserica a fost reconstruită din donațiile locuitorilor și lucrată tot de oamenii din sat: Ion Platon, Aristotel Mihalache, Ion Puțeanu, Ion V. Găiceanu și Vasile Oprișan. Preotul Gheorghe Antohi ne dă și lista preoților care au slujit la biserica din Fruntești, fără însă să indice și anii de slujire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot din lână, vopsit, în general, roșu; cămașa din cânepă, lung până la genunchi; ițari tot din cânepă. Cam acesta era porul luncașilor.” Costumul de sărbătoare, de la horă, cuprindea „cămașa înflorită, bete lucrate cu strămătură în casă; ițari albi și bundiță lucrată toată în strămătură, iar la pălărie flori. Fetele aveau cămașă cu altiță, bătută cu flori, fuste crețe, părul împletit în cozi și floare la ureche.” Era costumul adusă din Bucovina. Cei care au răspunsă la chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cu dungi paralele în față; culorile cele mai folosite erau galbenul, roșu și verdele. Catrințele se purtau cu colțul părții de deasupra ridicat. Pe dedesubt se purta o fustă din pânăză care avea la poale fie pui, fie horbotă lucrată, care se vedea pe sub catrință. Vasile Tomescu, plecat din Lunca la București, își amintește că luncașii au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la costumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se folosi sticla), despărțiturile interioare. Pentru rezistență se foloseau cuie din lemn tare (corn) după ce se făcea o gaură cu sfredelul, unealtă făcută de meșterii fierari. Fiind o lucrare elaborată, casa trebuia lucrată de meșteri specializați (vezi capitolul despre meșterii satului). Materialele erau procurate din timp de cel care voia o casă, de regulă un tânăr care voia să-și întemeieze o familie și nu voia să stea la un loc cu părinții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pe Rambla s-au pierdut În urma noastră. Limpezimea zorilor se filtra de pe balcoane și cornișe În raze de lumină piezișe ce nu ajungeau să mîngîie pămîntul. În cele din urmă, tata s-a oprit dinaintea unei porți mari din lemn lucrat și Înnegrit de vreme și de umezeală. În fața noastră se ridica ceea ce mi s-a părut a fi cadavrul părăsit al unui palat sau un muzeu de ecouri și de umbre. — Daniel, ce-ai să vezi astăzi n-ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Darurile se fac pentru plăcerea celui care dăruiește, nu pentru meritele celui care primește, a zis tata. În plus, nu se mai poate returna. Deschide-l. Am desfăcut cadoul Învelit meticulos, În penumbra zorilor. Pachetul conținea o cutie din lemn lucrat, strălucitoare, garnisită cu nituri aurite. ZÎmbetul mi se lumină Înainte de a o deschide. Sunetul Încuietoarei la deschidere era excelent, de mecanism de ceasornicărie. Interiorul penarului era acoperit cu catifea de un albastru Întunecat. Fabulosul Montblanc Meinsterstück al lui Victor Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
băgat, ziceam, diversiunea cu ungurii: ăștia vor Ardealul! Când auzim noi că sunt unii care vor Transilvania, ni se face negru în fața ochilor, cedăm din prima, au știut ăia ce fac - nu ungurii sunt problema, ci țiganii, la ei trebuie lucrat, trebuie antrenați, cizelați, educați, nu democrație cu Vlad Țepeș, că nu așa se face democrația, ne trebuie simț civic, aici ar fi de lucrat... Maestrul se uită mai atent la prietenul său regizorul, mereu descoperă cât e de inteligent, mitocan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos Argintul unei scule de preț, atunci picată: Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de cadână topit la un bairam; Nici eu nu mai știu astăzi ce lucruri căutam. Încolăcite ceasuri! Cu voi, nu luai aminte Cum, pe răsfrânta buză a mătcii, dinainte, O spornică mulțime
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Gavriil Stoica. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul său duhovnicesc și să-și împlinească misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale eminente, dăruit
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
și mulți la CEC. Grapă îi spunea lui Beldie, că și el va putea strânge bani dacă va lucra tot timpul cu el aici la ciurdă! Sâmbătă seara Beldie a primit cei 30 lei care i se cuveneau pentru zilele lucrate. Se apropiau zilele iarmarocului de Sfântul Ilie, și Beldie aștepta această zi cu nerăbdare, mai ales că Grapă și moș Lică i-au promis să-l dea în bărci și chiar în iujul cel mare! Ciurda nu aștepta, ea își
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
parte cu ajutorul internetului: pagina proprie pe care postez toate noutățile, site-uri de socializare, site-urile comunităților artizanale, iar o parte din produse sunt expuse și oferite spre vânzare într-un magazin din oraș cu obiecte de decor și accesorii lucrate manual. În afară de acestea, cea mai bună reclamă o face, bineînțeles, un client mulțumit. Aș minți dacă aș spune că nu-mi surâde ideea unui magazin personalizat, însă conștientizez că e nevoie de multă muncă și mai am până a ajunge
INTERVIU DE CRĂCIUN CU INA SAVA – ARTISTĂ HANDMADE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361423_a_362752]
-
brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9.Barbu Slătineanu , Ceramică Românească , Fundația Pentru Literatură și Arta Regele Carol ÎI
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Octavian, Pictori români utaț i, p.1-3, în Art Index, WWW,artindex.ro. 26.Maria Camelia Ene, Exprimarea stilului neoromânesc în artele plastice. Teza de doctorat,cond. Științific Prof. Dr. Ioan Godea, Oradea ,2009, p. 15. 27.Ibidem. 28. Obiecte lucrate de Barbu Slătineanu, Nora Steriadi și Maria Grigorescu Vasilovici sunt reproduse de B. Slătineanu în Manual de ceramică populară , București,1960, fig. 284, 286, 285 . 29. Barbu Slătineanu, op.cit . Referință Bibliografica: ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
ultima. Se întorcea înapoi spre mașina lui, un Chevrolet vechi, de culoare roșie, și scotea prima țigară din pachetul pe care tocmai îl cumpărase, când, la colțul străzii, a zărit un mic magazin în care se vindeau obiecte din lemn, lucrate manual. În vitrină era expusă o cutie de lemn. El putea înțelege de câtă muncă si străduință era nevoie, doar pentru a construi o simplă cutie de lemn. Acest lucru i-a trezit amintiri. Anii de liceu, ora de meșteșugărit
O STRĂLUCIRE IN ALASKA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363407_a_364736]
-
la vârsta responsabilităților profesionale și conjugale, tot precipitat, pe spații mici, dar intens trăite, cu o scenă de întâlnire și acceptare reciprocă a împreunării mâinilor lor, în prezența și a mamelor lor, constituie o scenă asupra căreia se mai cerea lucrat (p. 192), este alt cuplu a cărui prezență înnobilează ceea ce noi considerăm a rămâne fundamental la români, căsătoria... „Câte personaje, tot atâtea povești de viață”..., numai că, în jocul dialogului, cu pricepere abordat și condus, dar în aglomerații de situații
ECOURI DE LA CITITORI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362242_a_363571]
-
părinte! Și dacă nu eu atunci cine? Ei au multe probleme iar eu sunt în afara lor azi ca pensionar. Se pare că nu prea își merită denumirea dar nici nu pot emite vrei-o pretenție față de numărul mic de ani lucrați. Acolo am dăruit cei mai frumoși ani ai vieții și cel mai important, tinerețea în care am crezut principiului de a pune interesele generale înaintea celor personale. Nu pot reproșa altora greșelile mele. Sigur am găsit numeroase activități intelectuale spre
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
sau în cartierele întinse ale Limassolului întâlnești ateliere de ceramică, magazine de desfacere a produselor lor de care nu te poți desprinde fără a cumpăra măcar un mic souvenir. Casa noastră din Limassol este decorată cu nenumărate astfel de obiecte lucrate manual, de la mici amfore, delicate, până la vase imense din ceramică, gazde primitoare ale buchetelor din plante mediteraneene care le înviorează sobrietatea stilului antic în care au fost făurite. În apropierea centrului orașului, Muzeul de Artă Populară Tradițională te încântă cu
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
că Alexandra Milea scrisese despre Echim? Poate că atunci m-aș fi încăpățânat totuși să-i deslușesc scrisul. Musafira mea ședea sprijinită de tăblia patului, sub o icoană imensă a Maicii Domnului, fixată de pat, nu de perete. Icoana era lucrata preponderent în albastru și argintiu. Fecioara avea un chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe, iar mâinile și le ținea deschise, cu palmele în sus, într-un gest de adorație asemănător celui al zeităților hinduse. Îmbrăcată într-o bluză
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
au aflat realizări mari. I-a impresionat mult spiritul de jertfă românesc din Bihor. În puținele parohii unde au ajuns, au văzut cu ochii bisericuța veche de lemn, trecutul nostru bisericesc, și îndată lângă ea, biserica nouă de zid, modern lucrată, care reprezintă starea noastră de libertate și de progres de azi. Oaspeții englezi au vizitat și casele țăranilor români și traiul lor, convingându-se că țăranul român e încă sărac, dar e bun, harnic, inteligent, calități care în curând îl
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
însurat, Și-l crezui, cu luare-aminte, Așa că, m-am însurat Cu Lenuța de îndată, Fata, foarte educată Despre ce-i aia clonat Și-n picioare și în pat, Că în nouă luni, mă tată, Îmi făcu un duplicat, Copie perfect lucrată, Doar o treabă s-a-ntâmplat, Că mi-s tare eronat : Bat-o focu' să o bată! Chestia cei atârnată De-o sălta ea la clonat, A ieșit, vere ... crăpată! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Clonare / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN
CLONARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360958_a_362287]
-
din nou. De altfel, el câștiga destul de bine, nu aveau nevoie. Maria rămăsese să se îngrijească de gospodărie și asta îi plăcea cu adevărat, casa era întotdeauna lună și bec, poate chiar prea curată, mica grădină din spate era bine lucrată, iar orătăniile nu lipseau din ogradă. Acolo, în curtea ferită de ochii lumii, căci îl obligase să facă un gard înalt, de doi metri, era lumea în care ea se simțea bine și el a consimțit să trăiască așa. În
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
părinte era cuceritoare și mult folositoare. Prin sinceritate, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Ilie Cleopa. Și acest lucru pentru că păstorul spiritual, ca să poată să-l ajute esențial pe fiul său duhovnicesc și să-și împlinească misiunea sa ultimă trebuie să dispună de calități religioase, morale și raționale eminente, dăruit
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
scările care duceau la etajul superior al casei. Cele două fete au pătruns într-un salon mare, mobilat cu fotolii din piele în nuanțe de maron deschis și un divan la fel, acoperite cu pleduri, în tonuri aurii din lână, lucrate manual cu șiruri de flori într-un model minunat, țesut cu mătase în tonuri calde. Se mai aflau în salon o măsuță joasă între fotolii și o alta mare în formă ovală, n centrul camerei, dintr-un lemn închis la
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]