441 matches
-
in dezvoltarea presei catolice. Vestea morții sale a fost anunțată la 29 ianuarie 1923 în revista Jugendfreund, care îi dedica următoarele rânduri în care i se elogiau viața și activitatea: El a fost tot timpul carierei sale îndrumător de caractere, luminător de suflete, pedagog desăvârșit, suflet distins și nobil, intelectual select, ucenic umil și credincios al lui Iisus Cristos și al Bisericii"558. Preotul Felix Wiercinski. S-a născut la 20 august 1858 în târgușorul Peutzige din teritoriul Danzig. A intrat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sporirea lor în înțelepciune, sau în legătura cu Cuvântul ipostatic suprem, însăși venirea Lui ca om, pentru ca El Însuși să vorbească oamenilor adevărul, sau să Se descopere direct pe Sine, intrând în același timp cu ei în dialogul cel mai luminător ca om întrupat. În cuvintele oamenilor și mai ales ale unor înțelepți ca Solomon, vorbește Cuvântul în mod mijlocit, presându-i pe ei să vorbească. Dar în Iisus Hristos vorbește nemijlocit Însuși Cuvântul originar și suprem. Chipurile Cuvântului originar vin
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
REVISTA REVISTELOR CANADA Cuvânt românesc. Publicație lunară, Anul 29, nr. 320, dec. 2003, Hamilton, Ontario, 24 p. Editorialistul George Bălașu cere un proces al comunismului. Un fost diplomat elvețian este acuzat de spionaj în favoarea României. REPUBLICA MOLDOVA Luminătorul, Revistă a Societății "Mitropolitul Varlaam" și a Mitropoliei Basarabiei, nr. 2 (61), martie-aprilie 2004, Chișinău, 64 p. broșate. Pastorala IPS Petru. Texte ale unor teologi clasici (Stăniloae, Iubirea, ca sens al existenței). Istorie a culturii Nichifor Crainic în Chișinău, la
Revista revistelor. Canada. In: Curierul „Ginta latină” by Ioan Răducea () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2345]
-
Grigor). Aceștia au cumpărat acest loc în anul 1606 și ar fi construit: primul, capela „Sf. Hagop (Iacob)” aflată în clădirea de pe latura de vest, al doilea biserica cu hramul Sfântului Auxentie și al treilea capela cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul din turnul-clopotniță. În secolul al XVII-lea, în clădirea de pe latura de vest a mănăstirii s-a aflat reședința episcopului armean din Moldova. Episcopul Hazar din Pápert a copiat o Evanghelie în 1624 pe care a făcut adnotarea că era
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
La parter se află un gang boltit prin care se intra în mănăstire. Urcând niște scări în spirală din interiorul curții și mergând printr-un coridor se putea ajunge la primul etaj unde era un paraclis cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul. Încăperea de la etajul al doilea avea rol de clopotniță și de loc de strajă. Turnul-clopotniță este asemănător cu alte turnuri de mănăstire din acea epoca, bunăoară cu cel de la Mănăstirea Dragomirna, iar decorația lui este incomparabil mai bogată decât a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
preot pentru biserica armeană din Buenos Aires, la data de 22 noiembrie 1936 în Catedrala Armeană din București acesta este hirotonit preot de către episcopul sus-amintit, urmând ca după petrecerea celor 40 de zile canonice să devină paroh al Bisericii "Sf. Grigore Luminătorul" din Buenos Aires. Ca urmare a întârzierii apărute la primirea pașaportului și obținerea vizei de plecare în Argentina, preotul Mampré Biberian rămâne în România și slujește, pentru o scurtă perioadă, la biserica armeană din București. În toamna anului 1937 este numit
Mampré Biberian () [Corola-website/Science/308408_a_309737]
-
vândut în anul 1925 cu suma de 250.000 lei. Alexandru Guran a publicat și nuvele în „Familia“ lui Iosif Vulcan din Oradea, de asemenea zeci de articole de cultură generală în ziarele “Albina” din Viena, “Concordia”„ din Budapesta și “Luminătorul”„ din Timișoara. S-a bucurat de aprecierea regelui Carol I cât și de prietenia Mocioneștilor, a episcopului Ioan Popasu și a lui Vicențiu Babeș. Recunoscut pentru simțul său artistic, el a fost delegat al Austriei la expoziția mondială de pictură
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
sau în câteva etape experimentale; (c) escatologia (vizând ideea de moarte); (d) repetiția manifestărilor naturii (succesiunea zilelor și a nopților, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice); (e) regnurile fabuloase; (f) cadrul astral (astrele fiind, în concepția mitologică, nu corpuri cerești ci ,luminători" dependenți de voința patronală a anumitor zei, locuințe divine, iar uneori chiar formele vizibile de întruchipare a zeilor); g) elementele (apa, focul, aerul, eterul). Miturile cosmografice includ întregul cadru divin, adică pe zei și locuințele lor universale : (a) teogonia (poate
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 13 Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a treia. Soarele, luna și stelele. 14 Dumnezeu a zis: „Să fie niște luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie niște semne care să arate vremurile, zilele și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
și anii; Deut 4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
4.19; Ps 74.16; Ps 136.7; Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului ca să lumineze
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Ps 74.17; Ps 104.19; 15 și să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul.” Și așa a fost. 16 Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, și anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, și luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut și stelele. Ps 136.7-9; Ps 148.3-5; Ps 8.3; Iov 38.7; 17 Dumnezeu i-a așezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul, 18 să stăpânească ziua și noaptea și
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în secolul al VI-lea, de către ritul maronit, apoi s-a răspândit, între secolele al VIII-lea și al XII-lea, și în Occident. În secolul al XI-lea se pune
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
a scos altă poruncă,/ În toate orașele armași a trimis,/ Pe fruntașii armeni pe toți i-au prins/ Și bisericile le-au sigilat,/ Au chemat pe preoți și șoltuzi/ Și cu silă i-au botezat,/ I-au scos din credința Luminătorului/ Și aspru a poruncit/ Ca orice armean să se boteze,/ Femei și fete toate împreună./ Să nu fie armeni în țara mea,/ Toți de credință greacă să fie,/ Bisericile armene din Hotin, Siret/ Și tîrgul Iași,/ Vaslui, Botoșani și Roman
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
localității, totuși episcopul Argutian, păstorul spiritual al armenilor, nota la 22 noiembrie 1791: „Am înaintat, spre a fi trimisă împărătesei o jalbă prin care rugăm să fie încuviințată așezarea poporului nostru într-un oraș înființat lîngă Dubăsari în numele Sfîntului Grigore Luminătorul, dăruirea unui teren îndestulător, scutirea vreme de 10 ani de orice biruri, împărțirea de alimente și locuințe celor săraci, administrarea noului oraș prin legile sale proprii și alte cereri arătate în 13 puncte“. În Grigoriopol s-au așezat armeni veniți
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Humboldt se opune ideii că conținuturile cuvintelor ar fi aceleși /identice pentru toate limbile și avansează ideea că fiecare limbă construiește conținuturi lingvistice proprii, în acord cu perspectiva din care este privit obiectul. Ex.: gr. mēn (=măsurătoarea timpului); lat.lux (=luminătoarea spațiului) (nu doar expresiile sunt diferite, ci și conținuturile) (a) Formularea principiului relativității lingvistice În procesul de articulare prin care se instituie anumite expresii pentru anumite conținuturi se creează o viziune a lumii. Această viziune a lumii nu este o
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
de cea maternă, cu atât mai diferită e noua viziune a lumii. Această teorie a relativității lingvistice e una dintre cele mai importante descoperiri ale minții umane în domeniul științelor spiritului. Exemplu: expresia—lat. l-u-x gr. m-ē-n Obiectul conținutul—lat. luminătoarea, cea care luminează spațiul lună gr. cea care măsoară timpul Observații: • Relația dintre o expresie și un conținut se numește semnificație/simbol/semn. (relația 1 sau relația de semnificare) • Semnificația (expresia+conținutul) poate trimite la un obiect particular al lumii
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
1906 "zemstvele" basarabene au cerut reintroducerea limbii române ca „limbă obligatorie de studiu” și „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În același timp, au început să apară primele ziare în limba română: "Basarabia" (1906), "Viața Basarabiei" (1907), "Moldovanul" (1907), "Luminătorul" (1908), "Cuvînt moldovenesc" (1913), "Glasul Basarabiei" (1913). Din 1913, Sfântul Sinod a permis „bisericilor din Basarabia să folosească limba română”. "Limbă moldovenească" a fost o inveție a acestor timpuri, scopul statului țarist fiind acela al creării unei limbi care să
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
și Banat", al "Societății de gimnastică" din Timișoara. A înființat ziarul "Dreptatea" din Timișoara (1894-1898) și gazeta "Dumineca". A publicat numeroase articole cu caracter economic, social, cultural, religios, politic și sportiv, în publicații ca: "Poporul Român", "Tribuna", "Românul", "Drapelul", "Banatul", "Luminătorul", "Foaia Poporului Român", "Voința Banatului", "Dreptatea", "Dumineca". De asemenea, a publicat câteva studii dedicate istoriei Timișoarei. În 1912 și-a lăsat prin testament averea de aproape 500 000 de coroane de aur (c. 150 kg aur) unor instituții publice, din
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
tainelor bisericii și 40 de zile de practică liturgică la hirotonire, atunci cunoștințele slujitorilor bisericii din Răstoci confirmă un pas mare înainte. Înseamnă ca episcopul Micu-Klein a pretins mult mai mult, în intenția de a face din preoții săi adevărați luminători pentru popor. Manuscrisul „Triodului” din Răstoci a avut circulație în zonă. Dintr-o însemnare făcută pe una din file reiese că a aparținut și unui preot Matei Macarie. O familie de preoți cu acest nume exista, la începutul secolului al
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiția spune că primii creștini care au pășit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți "primii luminători ai Armeniei". Despre Tadeu se spune că a plecat spre Armenia în anul 34 d.C., ducând acolo lancea cu care a fost străpuns Hristos, aceasta regăsindu-se astăzi la muzeul catedralei armene din Ecimiadzin. Popor situat inițial în ținutul dintre
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
din Ecimiadzin. Popor situat inițial în ținutul dintre Munții Caucaz, Marea Caspică și Marea Neagră, armenii dovedesc cu mândrie că au fost primul stat declarat creștin, în anul 301 d.C., prin regele Tiridates, convertit de eroul legendar al Armeniei, sfântul Grigore Luminătorul. Întrucât statul armean nu a rămas unitar multă vreme (începând din 370 d.C. și-a pierdut independența), armenii au fost nevoiți să emigreze în toată lumea, ajungând și pe teritoriile românești. Primele dovezi ale prezenței armene pe pământ românesc sunt din
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
1943, cu un articol despre Henrik Ibsen, publicat în ziarul „Ecoul", iar cel editorial în 1949, cu nuvela "Trenul regal". Reporter la cotidienele „Victoria" (1944-1946) și „România liberă" (1946-1947), colaborează la „Contemporanul", unde în 1947 îi apare prima proză, intitulată Luminătorii satelor, trece redactor la „Rampa" (1947-1948) și „Flacăra" (1948-1950), scrie în „Lumea" (1946) lui G. Călinescu. Ulterior se consacră aproape exclusiv teatrului, filmului și radioului. Director artistic al Studioului Cinematografic București (1950-1951), redactor-șef al publicației „Probleme de cinematografie" (1951-1953
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
de „Oțetari”), cu Sfinte Moaște din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări și laude sfinte și ne ajută în necazuri, în boli și suferințe”. (Acatist, Condac 1 și 13). Sfânta Liturghie se slujește
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]