4,609 matches
-
și dezlănțuie instinctele animalice. Comori În mintea și sufletul oricărui copil se pot ascunde comori nebănuite. Părinții și educatorii sunt cei care trebuie să le descopere și să le pună în valoare. Progrese Națiunile care prețuiesc, stimulează și promovează mințile luminate înregistrează progrese economice și cultural-științifice spectaculoase. În plus, atrag ca un magnet inteligențele remarcabile de pe întregul mapamond. Educație Educația aleasă și completă este mai prețioasă decât orice avuție sau demnitate socială înaltă. Școala Școala vieții nu are vacanțe și durează
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
sunt îngânate de cântul păsărilor ce planează dintr-un arbore în altul. Am aflat, spre exemplu, că încă la sfârșit de secol XV, François I - cel care l-a găzduit pe Leonardo la castelul de la Amboise - a fost primul monarh luminat care a avut gândul de a sădi primul arbore. Ulterior a fost demarat în Franța actul periodic, salutar, al împăduririlor apreciate drept act de întreținere a fondului vânătoresc. Gândirea sistemică asupra mediului, relația eficientă între activitatea comercială privind exploatarea mediului
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
Doctor honoris causa. Legătura specială cu România i-a întărit dragostea pentru Sicilia natală, unde nu poate fi imaginată fără Enzo (Vincenzo) Agliata, soțul său, cel care a înțeles-o și prețuit-o cel mai bine. În Sicilia avea fața luminată ca de soare, chiar și când era înnorat, și explica fără osteneală suprapunerea surprinzătoare de civilizații, varietatea monumentelor, expansiunea naturii și subtilitățile dialectului/dialectelor locale, cu similitudini neașteptate cu graiurile românești. A impresionat-o nu demult un premiu oferit de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
coruri, filmările în sepia, crepusculare, cu o luminiscență di-fuză, care încarcă atmosfera romanului polițist. Un ca-davru strălucește în lumină cu rictusul fixat etern în mintea copilului, imaginația se digitalizează, amintirile din copilărie, cele fictive ale lui Fingerling, desfășoară locuri spec-tra-le, luminate artificial, așa cum hoinărelile detectivistice deschid spații ale minții, interioare încărcate de graffitiuri, în-căperi degradate sau tenebroase etc. Detectivul cîntă la saxofon și, în timp ce își îmbrățișează pasional iubita, deasupra lor cad foi albe, ca textul să meargă mai departe. Nu este
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
-l fi simțit vreodată adumbrit de vreo supărare. Și chiar dacă nu are firea bătăioasă a omului hotărît să-și impună mereu punctul de vedere, Șora nu are nimic din placiditatea lîncezitoare a nonagenarilor atinși de senilitate. E lucid și deplin luminat, cu o memorie pentru care l-am invidiat mereu. Apoi, e un om cu adevărat bun, dar nu un om cumsecade, dacă prin "cumsecade", folosit în sens peiorativ, înțelegem acea etichetă sarcastică lipită celor care, stînd în banca lor, încuviințează
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
de tensiune ca în cetatea Greciei antice, mi s-a părut foarte aproape de modalitatea mea de a mă raporta la valorile acestea, la esențele verbalizate prin ceva ce descrie, fundamental, normalitatea. Ultimul spectacol, dintr-o serie ce începe cu "Săptămîna luminată", se numește " O vară fierbinte pe Iza", produs de Teatrul Național din Cluj și Teatrul "Tony Bulandra" din Tîrgoviște. Și este, din punctul meu de vedere, cel mai emoționant, mai elaborat ca studiu, ca incursiune filosofică și muzicală, ca poetică
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
lepădare. Se poate cumva și altfel? Nicidecum. Căci cel care întreabă e apostaziat.ť (p. 161) Lucru valabil pentru fiecare din noi. Avem de ales: ori sentimentul confuz, lipsit de logică, în virtutea căruia viața noastră are un sens, ori rațiunea luminată, înarmată cu logică, contemplînd deznădăjduită absurditatea lumii. Sentimentul sau argumentul, iată o dihotomie pe care Langbein a ales s-o rezolve în favoarea celui de-al doilea element.
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
rîndurile. Prietenia de calamitate, prietenia de război. O legătură necesară, nu importă cu care om. Insul trăia dependent de ceilalți, pe care-i accepta la modul abstract. Ceea ce nu se mai poate și nu se mai practică. Fiindcă, spune moralistul luminat, omul modern "urmărește pasionat valorile infinitezimale din care-i compusă persoana". Însă atenția este, vai, una critică. Privit de-aproape, quel âme est sans défaut? Îmbinată cu reflecția, cinică, a lui La Rochefoucauld că cei mai mulți nu s-ar îndrăgosti, dacă
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
care scandează ritmuri, hrănitul animalelor, mulsul vacilor, - Constantin le cântă -, treburile câmpului, instalarea războiului de țesut. În fața televizorului la care se aud știri în engleză despre un alt continent, despre o altă lume, Elena toarce lână din caier. Chipul ei luminat din interior reflectă amintirea, ea nu este, de fapt, acolo, ritmurile acestei lumi pentru care stau mărturie Constantin și Elena nu se acordă cu cele ale lumii noi față de care bătrânii manifestă o mefiență lipsită însă de ostentație acră. Firul
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
trepte, sugerând cutiile de conserve ale apartamentelor, în fiecare cutie cu un personaj. Funcția cutiilor se poate schimba, cu ajutorul proiecțiilor, un apartament devenind un magazin. Tot proiecțiile de pe întregul fundal pot sugera fațada unui bloc, pe înserat, cu unele ferestre luminate și persoane întrezărite dincolo de perdele. În acest spațiu, conturat numai de barele schelei, personajele se mișcă în voie, pe verticală și pe orizontală. Simbioza dintre regie, coregrafie, scenografie și proiecții este atât de strânsă încât spectacolul se derulează tot timpul
O lume închegată din fărâme by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9637_a_10962]
-
Îi văzuse prin camera cu infraroșii din dotarea mașinii și la fel a procedat și cu cele câteva pâlcuri de puradei teribiliști care nu prea aveau la ce să se grăbească a intra În casele lor sărăcăcioase. Străzile erau slab luminate, prin Înalta grijă a a strălucitului cârmaci, cel care raționalizase și benzina reducând aproape de zero traficul de noapte pe drumurile naționale. Echipajul maiorului Roznoveanu Înainta silențios și sigur prin noaptea liniștită și Întunecată. Mașina viră spre stânga către Pușcași, ajunse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ei, sau chiar așa era. Fata continuă: Servește-te cu un Martini și după zece minute te rog să vii În dormitorul turcoaz, bine? Așa voi face! Trecuseră cele zece minute când Rică Olaru Își făcu apariția În dormitorul slab luminat și rămase interzis În fața spectacolului absolut nou pentru el și total de neînțeles, o mie de Întrebări Îi acaparară mintea și se văzu incapabil să-și explice și să accepte cele văzute. A făcut gestul de a părăsi dormitorul dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie tânără și ochioasă...Incolo, să dea Dumnezeu sănătate - a răspuns Pâcu la vorbele lui Mitruță. Geamurile luminate ale Crâșmei din drum spuneau că sunt așteptați să se întoarcă din târg...Când au ajuns la poarta crâșmei, nici nu a fost nevoie să-l strige pe Costache, pentru că el i-a simțit de departe și a ieșit cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de bronz câte o bucățică pe fiecare parte, dându-i forma zeiței chuang-mu, așezi pe fundul lui un cuib proaspăt de licurici cu ochi mari de lapis lazuli, făcut din fire de trifoi cu cinci foi, astfel grădina ta este luminată și seara, zeița chuang-mu continuă să protejeze cuibulețul apretat al dragostei tale și poți zări de acum și orice intrus cu ușurință. nouă deasupra: recuperezi mânerele rupte, de bronz, ale cazanului-vindecător-al-lui-goibniu, le așezi, la șaizeci de grade unul față de celălalt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
slăvitului Crai-Nou, / Pe când cerul se deschide / La al lumilor ecou, / Atunci ea vine asemeni, / Printre stâncile de cremeni, / Lângă lacul de smarald / Unde zânele se scald'. // CÂNTĂREȚUL ORB (cântă): Și deși în noaptea toată / Peste vârfuri luna tace, / Arătarea-i luminată / Umbră pe pământ nu face. / Și deși în lac înoată, / Totuși valul nu se taie. Se cufundă-n unda toată / Neclintind unda bălaie / Ce-o înconjură, frumoasă, / Și-o îmbracă în văpaie / Cu lucirea-i scânteioasă. // IERONIM: Ea este, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mea. Cartea și vorbele tot al treilea sfetnic al nostru le va duce, într-un singur drum, ca să mai tăiem din cheltuială. Așa poruncesc! LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta! DANA: Mă plec prea supusă și-ți sărut dreapta, luminate tată! (îi sărută mâna) PRICINĂ: Sărută, sărută, și treci înapoi la locu-ți. Bun. Două pedepse din trei sunt ca și împlinite. Să trecem la cea din urmă. Spune-ți gândul, cum au făcut-o surorile tale mai mari, mezină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
omu-i nedoritor de învățătură, îi poți aduce la căpătâi toți dascălii din lume, tot înțelenit și fără pricepere va rămâne. LIOARA: Mă aflu uimită ascultându-te. Oare să fii cu adevărat un copil orfan și fără sprijin? LIANA: Așa este, luminată stăpână. Tată nu mai am, iară pe maica mea abia o mai țin minte, ca printr-o ceață. În locurile din care-am pribegit îmi era prieten doar un înțelept bătrân, care nici el n-avea cum mă mai ocroti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
feciorului tău ca să-ți râzi de mine? GÂND: Ciudate vorbe! Oare ce te-a supărat așa, iubite al meu oaspete Pricină-Împărat? PRICINĂ: Încă mai întrebi?! La cei din dreapta și din stânga mea bucatele-s omenești, așa cum se cuvine la o masă luminată ca aceasta. Iară la mine-n talger mi s-au adus bucate pe care nici jivinele nu le-ar putea înghiți! BOLOVAN: Prea multe mofturi! Ia, mănâncă și taci, că-i din cămările altuia și se cheamă că faci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de mâna mea. (rumoare) LIOARA: Ce spui tu acolo, fata mea?! PRICINĂ: Să-i taie capul! Cine îndrăznește a se purta necuviincios și a-și bate joc de-un împărat cată a fi scurtat fără întârziere! BRĂDUȚ: Iubiți părinți și luminați oaspeți, s-o ascultăm mai întâi și mai întâi pe soția mea. După cum o cunosc eu, n-a făcut ce-a făcut fără a chibzui înainte. BOLOVAN: Ba eu cred că i-ați căutat în coarne mai mult decât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o umbră din poveste se strecoară-ncet, și iar stă deodată, fără veste, răzimat de-un felinar. F4: Fața lui se lămurește; pare-nduioșat acum... F3: Visător și lung privește casele de peste drum. B2: Poartă mică... pomi în floare... o fereastră luminată... streșini albe de ninsoare... F1: Toate-i par ca "altădată..." F3: Și păreri-de-rău trecute cad pe inima-i trudită, ca un stol de păsări mute pe-o grădină părăsită... B2 (ușor reverberat): Bulgăraș de gheață rece, iarna vine, vara trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai prizăriți, însemnați doar cu o cruciuliță neagră în călindar, au parte de unu-doi. Ce să mai vorbim? Iară sfințișorii de rând, pe care nici popa nu-i mai cunoaște, să fie mulțumiți că se află aici, la loc luminat, feriți de griji și de supărări. SISOE: Și-i bună tocmeala asta? Să n-ai a face alta decât să privești și să cânți cântări de laudă cu meșteșugite întorsături din gâtlej? Eu cred că nu-i drept! MAVRICHIE: Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
singurătate, pustiit fiind de dorul oglinzii... Și cititorul trebuie să știe acum că atât eroul povestirii, cât și faptele ce s-au țesut în jurul neobișnuitei sale persoane, mi-au parvenit întocmai în forma în care, după umilele mele puteri creatoare, luminate miraculos de o inspirație neașteptată, le-am așternut aici de față, netăgăduind că acestea ar putea fi atinse, totuși, și de un pic de... fantezie. septembrie, 2012 Metamorfoză divină iecare om se naște orb în sufletul său. Puțini sunt, însă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
încă prudent, se lăsă condus de mâna călăuzitoare, care îl trăgea după dânsa. Curând, aceasta deschise o ușă și, pășindu-i pragul, intrară amândoi în încăpere. Într-adevăr, femeia nu mințise deloc, căci odaia cu pricina era chiar spațioasă, bine luminată, îngrijită, iar toate lucrurile părea că sunt la locul lor. În lumina ce se revărsa acum peste făptura întreagă a femeii, un trup înalt și suplu se ivi dinaintea ochilor lui Victor, cu un cap proporțional cu trupul, din care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
simt că trăiesc de o mie de ani... Și, după aceste ultime vorbe, amândoi tăcură. Se vede că Osvald fusese convingător într-o bună măsură, căci Mihaela, abandonând dialogul, plecă de lângă dânsul adâncită în gânduri, dar cu fruntea puțin mai luminată parcă. Ei bine, de multe ori, atunci când te apuci să scrii ceva, orice ar fi acel ceva, cu greu poți intui sau ghici măcar momentul aproximativ, în care va fi să sfârșești lucrul acela. Tot astfel, într-o zi, Osvald
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de dezmierdări și îmbrățișări. Copiii șatrei dormeau demult. După un timp toată șatra dormea, punând pe perna odihnei truda zilei care se săvârșise, pentru că nu după mult timp avea să înceapă o altă zi, cu alte încercări, sub un cer luminat sau umbrit de multele vicisitudini ale vieții hărăzite acestor nomazi ai pământului. * Vișinel mai zăbovi în preajma corturilor și, din tufele din preajmă, culese mai mulți licurici. Voica, care îl urmărea plină de dragoste, veni către el. El o rugă să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]