1,423 matches
-
și neosocialismului estic”... Apoi despre criza politică, în care se căuta „un premier capabil să ne scoată din această situație extrem de dificilă”, precum și modalități legislative care să stăvilească „marile găinării politice și economice ale partidelor de la guvernare”. Este pusă sub lupă și activitatea sindicatelor moldovenești, care „nu mai sunt ale poporului”, având și lideri suspectați de anumite alinieri partinice. Nu poate fi „certat” autorul pentru „pana”-i foarte acidă, folosită în prezentarea unor situații, deoarece optimismul său debordează aproape la sfârșitul
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
Kory-Mercea, Andreea Violeta Bobe, Ruxandra Bene (texte pentru copii), Dorina Vladi, Bogdan Kory-Mercea. Interesante sunt paginile de critică literară: Marian Sperlea vorbește despre poezia Mariei Sadovan și proza lui Daniel Luca, în timp ce Alexandru Rotaru, într-un amplu articol, aduce sub lupa cartea „Sfinți și securiști” a lui Teodor Țânco. Mircea Daroși cercetează „Rezonantele acute” ale Virginiei Brănescu, în timp ce Ion I. Părăianu aduce în actualitate activitatea culturală a regretatului Petru Petria. Ioan Benche realizează cronică „Exercițiilor de suflet” ale lui Dinu Virgil
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.22-MARTIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350313_a_351642]
-
principele Transilvaniei, Mihai Apafi I, și sanctificat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1955. La Brâncovenești, s-au descoperit urmele unui castru roman construit de împăratul Traian (pe platoul de la intrarea dinspre nord-est în sat, permițând supravegherea Văii Mureșului) și „Lupa Capitolina” (sec.II-III), iar după distrugătoarea invazie tătaro-mongolă din anul 1241, din pietrele castrului roman s-a ridicat o cetate feudală. Deși a suferit multe transformări în decursul timpurilor, Castelul de la Brâncovenești, ridicat între 1557-1558, în stilul Renașterii transilvănene, ni
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
pe masa din pin de la mijloc Sub lumini, o piramidă din produse-asortate în castroane adânci aurite și farfurii întinse pictate cu flori și himere-ncurcate, cumpărate la târg creionate din zbor în jurul planetei zbârcite, pe-nserate când lumina se cere la lupă. Lădoiul, cu-n etanș cauciuc în jurul ușii masive alinta măruntaie la temperaturi de la Poli Din misterul rochiei, un tremur și-un sughiț galactic scutura nărăvaș frigiderul; îmbrățișări igienice învăluiau comori neștiute sau bănuite... De departe oglinda cu vise chema pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
către lumină. Important este doar să vrea... să caute, să afle, să valorifice, să esențializeze și să decidă. Cu un cert talent epic, un simț acut de a face din ”rătăcire” calea reîntâlnirii propriului eu, dexteritatea de a pune sub lupă - în nuanțele unor povești bine închegate - propria sa existență, de a face față febrilelor căutări ale identității proprii, Nicu Dan Petrescu este pregătit să împărtășească noi experiențe, sub titlul noii sale apariții editoriale, simplu intitulată ” Trecătoarele iubiri” - primul volum al
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
interesantă observație asupra psihologiei mulțimii care asistase la accidentul de circulație: „...o întâmplare, care, foarte repede, a născut alte întâmplări potrivite cu gradul de înțelegere și de interpretare a fiecărui om din mulțime”. Se pare că naratorul omniscient își plimbă lupa atenției peste tot: prin natură, pe fața personajelor, prin gândurile lor, mai ales. Laura se autodestăinuie exclamând: „ce frumos cântă sufletul!” (p.83), atunci când crede că a găsit dragostea adevărată, care, pierdută fiind, va fi regăsită. Cu ocazia caracterizării familiei
UN ROMAN ŞI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENŢĂ DE LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349407_a_350736]
-
de la o femeie.” (p.202) Mi-a plăcut acea filozofie medicală despre sentiment și rațiune, despre inimă, corp, creier de la p.203 (reflecțiile Laurei, care recunoaște că „inima are mintea ei”.) Interesant de observat că, uneori, domnul Marian Malciu lasă lupa observației minuțioase și se ridică în alte dimensiuni spațio-temporale, deasupra cotidianului, pentru ca apoi să revină la eroii săi cu și mai mare atenție: „Cum timpul tace și se scurge liniștit în infinita-i dimensiune, viața își urmează cursul ei firesc
UN ROMAN ŞI UN ROMANCIER CARE INDUC DEPENDENŢĂ DE LECTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349407_a_350736]
-
furnică nu și-ar mai fi găsit loc să se miște pe acolo. În cele din urmă îl descoperi și, ca de fiecare dată când umbla în sertarul cu pricina, era fericită. Îl numea în glumă "Tărâmul Încremenit". " Unde este lupa mea?", întreba tatăl pasionat de filatelie. "Caută în Tărâmul Încremenit!", râdea Alma, vioaie. "Știi unde este harta României?", întreba agitat fratele, Grig, dornic de drumeții. "Vezi dacă nu-i în Tărâmul Încremenit..." Fata se atașase de acel sertar și nici
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
orientat în Germania. Am folosit hărți locale în fiecare oraș și pot afirma, fără dubiu, că cele mai bune sunt cele nemțești. Este marcată fiecare străduță, oricât de mică. E adevărat că, pentru a putea citi harta, îți trebuie o lupă. Mai mult, la fiecare colț de stradă, fără excepție, există un indicator cu denumirile străzilor. Numai analfabeții se pot rătăci. În schimb, în Paris te uitai în jur și vedeai numai denumiri de străzi care nu figurau pe hartă. Ginta
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
ai de ales, nu?” Ce altă exprimare proiectează mai bine lumina conștiinței celei care spune „Pentru mine, Regele Mihai este adevăratul șef al statului român”, Cristina Țopescu? Astfel de reflecții îi iluminează profund cugetul, făcându-i-l vizibil ca sub lupă. Ochii ce o privesc sunt întotdeauna martori ai farmecului de-a înrozi cerul gândului, urechea ce-o aude participă la lucrarea de spulberare a discordiei dintre oameni, inima ce-o ascultă clădește zid de încredere în forțele binelui! „Profesia de
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
Viața complicată pe care o avusese Hans până la acel moment părea a-și fi găsit în ultimii ani un făgaș mai liniștit. La momentul la care îl cunoscuse Eli, locuia împreună cu soția sa - mai vârstnică și cam șubredă - și cu Lupo, câinele ciobănesc elvețian alb care-l însoțea peste tot. În ciuda circumstanțelor grele, sau poate tocmai de aceea, Hans era de o rubustețe fizică și psihică extraordinară, emanând un optimism de-a dreptul contagios. Ascultând cum povestea Eli despre Hans, simțeai
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
vârf de munte și strigăm de acolo: Hei cine-i aicea Împăratu', în țara unde de-o mie de ani domni oftatul?!» „Tocmai îmi povestea ce spaimă trăsese cu o seară în urmă”, continuă Eli. „în timp ce ieșise la plimbare cu Lupo, care s-a încăierat cu un cățel mic și impertinent, fiind pe punctul de a-l sfâșia. Cu mare greutate i-a putut despărți.” „Îmi mărturisea că, pentru o secundă, a avut impresia că i-ar fi stat inima-n
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
lui la rădăcina unui măr pe care l-am plantat în grădină. Ploua. Fiul lui mi-a ținut umbrela când mi-a venit rândul să iau din urnă cu o lingură și să depun praful acela în adâncitura din pământ. Lupo mișuna printre picioarele noastre. Nu mi s-a părut că ar fi mirosit ceva suspect. Țărâna aia nu mai avea nimic în comun cu fostul lui stăpân. Din reflex, țineam palma întinsă sub lingura cu care presăram cenușa. Parcă încercam
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deșert“„Adu-ți aminte de ziua Domnului și o cinstește pe ea ... “ ș.a.m.d. Fructuoasele dialoguri dintre Florin și Constantin derulate în frumoasele după-amieze transilvane sunt pretextul pentru a pune sub lupă societatea românească a ultimelor decenii, din anii de după Al Doilea Război Mondial până în zilele noastre. Se realizează o critică acidă a societății socialiste, dar și a democrației actuale, demne să bulverseze conștiințele intelectualilor, cărora le vine greu să înțeleagă cu
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
a vă înainta alăturat referatul medicului curant al acestui penitenciar cu privire la starea sănătății a deținutului criminal de război Vulcănescu Mircea din acest penitenciar". Referatul lipsește din dosar, în schimb pe contrapagina unei note din 20 iunie 1947 am descifrat cu lupa câteva însemnări cu creionul, probabil ale medicului închisorii. Ele consemnează înrăutățirea stării sănătății lui Mircea Vulcănescu, în trupul căruia tuberculoza (în primul rând) va face ravagii pe tot parcursul detenției pînă la moartea survenită în 1952. Aceste însemnări medicale sunt
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
au folosit soiuri specifice zonei. E de consemnat și efortul mecanizatorilor care pe perioada campaniei lucrează în două schimburi. Au fost ceva probleme cu seceta, iar pentru a le înlătura s-a înființat Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații- AUAI Lupa, al cărui principal acționar este societatea Agrimat, care a preluat două stații de irigat de la SNIF Galați. Se are în vedere udarea a 4500 ha de teren, dar trebuie completate stațiile și refăcută rețeaua subterană. Ar fi însă bine ca
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
iunie 2013 Toate Articolele Autorului „IUBIRE FĂRĂ SFÂRȘIT” Vrând să răspundă la întrebări, romanul domnului profesor Traian Ghe Cristea, tipărit la editura Editgraph, Buzău, ridică alte întrebări, mai numeroase decât cele la care răspunde. De-a lungul istoriei, luând sub lupă perioade diferite, vom constata existența unor puncte, poate de multe ori, cu aspect disparat, dar în realitate unite prin fire nevăzute. Tot ce a devenit istorie, a fost cândva cotidian, trăit de oameni care prin modul de a vedea viața
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
din pâine, 1998; Fluturele cu o singură aripă, 2000; Arta imaginației, 2001; Cântarul de apă, 2002; Vânătoarea promisă, 2003; Ieșirea din peșteră, 2005; Înghițitorul de creioane, 2009) cu deja încorolatul, cel de-al XI-lea volum de versuri, aflat sub lupa noastră, Risipitorul de hârtie (Reșița, Editura Tim, ISSN 978-973-696-304-9, 2015; 108 pagini A-5), Costel Stancu (născut în Zodia Taurului, la 2 mai 1970, în localitatea Vânju-Mare, din județul Mehedinți, dar cu înrădăcinare pivotantă de adolescență și maturitate în Reșița
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
valoros reprezentant al generației resurecționale și a paradoxismului, cu afirmare deplină între anii 1965 - 1970, cultivând, deopotrivă, schița / povestirea / nuvela (aici, în specie, după cartea de debut din 1957, A doua moarte..., și în ordine cronologică, trebuie pusă cartea de sub lupa noastră, din 2016, Doi oameni răi, volum conținând nouă schițe / povestiri - Decorația, Călăuza, Moartea crâșmăriței, Doi oameni răi, Bețivul, Unul la fel ca [și] ceilalți, Căruțașul, Doamna Viorica și Tudor -, „gata de tipar“ în 27 aprilie 1958, dar interzis de
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
e impărășit un sentiment,în timp vei realiza că poate sentimentul nu a existat nici din partea ta,sau daca totuși a fost,a avut alte manifestări ,sub formă de atracție. Ar mai fi multe de dezbatul,deoarece presupune punerea sub lupa a caracterului uman care încă nu a fost elucidat în profunzimea lui,fiind în continuă schimbare,însă că o concluzie persoanală,indiferent dacă omul depășește un moment trist și merge mai departe,la fel ca doua molecule care se ciocnesc
GÂNDURILE VIOLETEI-RELAŢIILE de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369556_a_370885]
-
Doamna Lume”), pe misiune („strădania întru idealul cultural al acestui ținut”), lumină și speranță („lumea valorilor, spiritul înalt nu poate să dispară”). Așezate sub bolta sacră a „Duhului Adevărului”, aceste editoriale vorbesc despre un jurnalist talentat, scânteietor, care pune sub lupa propriei observații realități, trăiri, evenimente ce nu pot fi trecute cu vederea, ce merită a fi sancționate sau, dimpotrivă, remarcate. Jurnalista le numește inspirat „scrisori” - Scrisori din prezentul meu - și sunt cu adevărat epistole - asemeni Epistolelor către Corinteni - trimise din
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
orice coleg sau adversar politic, hățindu-l în subsolurile apartenenței partinice. Așezat bine, ca fiu al locului, în orașul meu medieval, conștient de rosturile mele pe acest pământ, nu întâmplător am avut și mai am (energia), sub speciala și neiertătoarea lupă critică, filtrul a tot ceea ce mișcă în Oradea și Bihor de mai bine de jumătate de secol; oameni valoroși dar și diferite persoane (lichele), cocoțate în „diferite responsabilități”, în decursul vremurilor, fără nici un merit plauzibil (doar rudimentar politic sau nepotism
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
Cu privire la versurile aflate sub lupa noastră, cu „dendrite“ pe rifturile „continentului“ (macrotemei) Iubirii/Erosului ca dintr-o antic-sacră poemă, Cântarea Cântărilor, reținem pentru Distinsul Receptor de Poezie, fie acesta și dintre „cei mai grăbiți“ prin cosmicele noastre dienocuri, câteva fraze - veritabilă „radiografie“ de mare finețe
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
să reconstituie adevăruri, timpuri, oameni și epoci. Eseurile ori recenziile cuprinse în carte acoperă perioada 2007-2010 de activitate a autoarei, inedită fiind îmbinarea de articole de presă cu cronici ori recenziile literare, publicate în reviste de profil. Autoarea „pune sub lupă” scrierile la care se referă, folosind un ton rezervat, detașat, ușor sceptic și moderat-apreciativ, argumentat cu puncte de vedere proprii, prin care se detașează de ansamblul părerilor ori opiniilor deja exprimate asupra operelor analizate. Punctele de vedere strict-personale bine conturate
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
avântat în lupta spirituală cu dușmanii de cuget românesc, cu pieptul deschis, cu mâinile goale, cu privirea înainte. A trăi și a scrie permanent sub imperiul amenințării, într-o continuă stare de urgență, de necesitate, sub strictă supraveghere ca sub lupă, nu e ușor. Editorialele sale postate la Agero și la alte reviste de prestigiu din lume - făceau lumea să se cutremure. Să simtă fiori. Să se trezească din somnul buimac în care se complăcea. Aveau efectul unui duș binefăcător și
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]