75,079 matches
-
de laudă la sfinți, p. 451) „ Când ajungem la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o faptă mare și bună, nu-Ți vei pierde nădejdea mântuirii, pentru că iei îndemn de la vitejia lor ca să-Ți schimbi viața în viață de virtute, pentru că te gândești în tine însuți că poate Ți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tăiat și le înfățișează, pot să dobândească îndată de la Împăratul cerurilor tot ce voiesc. Așadar, cu multă credință, cu multă râvnă să ne ducem acolo pentru ca, primind multe și mari comori și de la vederea mormintelor acestor sfinți și de la auzirea luptelor lor pentru credință și de pretutindenea, să putem termina după plăcerea lui Dumnezeu călătoria acestei vieți și să ajungem cu multă încărcătură la limanul acela și să dobândim Împărăția cerurilor, cu harul și iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zdrobesc numai atacurile dușmanilor văzuți, ci și uneltirile dracilor celor nevăzuți, răstoarnă toată meșteșugirea diavolului și o spulberă tot atât de ușor pe cât de ușor răstoarnă și dărâmă un bărbat ceea ce zidesc copiii în joacă. Mașinile de război și alte mijloace de luptă și de apărare făcute de oameni, cum sunt zidurile, șanțurile, armele, mulțimea de ostași și toate câte au fost născocite pentru siguranța locuitorilor orașului, pot fi nimicite de dușmani cu alte mașini de război, mai multe și mai bune. Dar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vedem nu armele însângerate ale unui războinic, ci trupul sfântului, trupul care a fost învrednicit să se acopere de sânge pentru mărturisirea credinței în Hristos? Vederea trupului lui cade ca un foc în sufletul nostru și ne îndeamnă la aceeași luptă. De aceea ne-a lăsat nouă Dumnezeu trupurile sfinților până la vremea Învierii, ca să avem prin ele temei de înaltă filosofie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
părțile cu mult mai puternic decât gurile acelor viermi care-l rodeau din toate părțile. Așadar, cum nar fi vrednic a fi numit mucenic acest sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci și aceștia îl defăimau în față prin foame, prin visuri, prin scârbe de tot felul, prin putoarea ce ieșea dintrînsul. Pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne este nouă lupta împotriva trupului și sângelui (Efes. 6, 12). Războiul acesta pururea ne stă înainte, și de aceea voiește ca noi pururea să fim înarmați (...) Căci mare este războiul purtat de limbă, mare cel purtat de ochi. Acest război deci, să-l
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
V, p. 110) „Dar cum e cu putință, m-ai putea întreba, să imiți acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși înaintea ta, ci vezi aprinsă văpaia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mii de ori îl alungi, și tot de atâtea ori sare la tine și nu se depărtează! Cumplit e jarul cărbunilor, dar mai grozav e jarul poftei! Niciodată nu încetează războiul acesta! Niciodată nu ne dă răgaz în viața aceasta! Lupta e continuă pentru ca și cununa să fie strălucită. De asta Pavel ne înarmează totdeauna, pentru că totdeauna e timp de război, pentru că totdeauna dușmanul veghează”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, I, în vol. Predici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, XIX, 3-4, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași credincioși. Despre deprimare, suferință și Providență..., p. 318) „Avem și noi de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ofilită în ultima vreme, recunoaștem cu toții. Aflându-mă într-o stare neobosită, și încă optimistă, continui(u ?) căutarea unei emisiuni de televiziune care să ne scoată din toropeală, fiindcă începusem să credem, mai ales cu prietenul Haralampy, că dorința de luptă a poporului, vitejia sa în momente grele și iubirea de patrie, au fost băgate deja în ghiveciul globalizării al cărui bucătar-șef ni-l imaginam a fi brigandul Procust din Atica. Dar nu: reportajul din ziua de Sf. Ilie, transmis
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
scop, (drept ?)credincioșii prezenți acolo s-au îmbrâncit cu atâta înverșunare și disperare, încât scheletul lui Machiavelli s-a zvârcolit în mormânt, iar spiritul zicerii sale despre "scop și mijloace", s-a văzut plutind revoltat câteva clipe peste câmpul de luptă de la Fălticeni... -Domnu' mieu, îmi zice prietenul, nu avem dreptul să minimalizăm și nici să aruncăm chestiunea spre derizoriu, ci să conștientizăm realitatea în toată goliciunea sa... Goliciune ?!? Ehe! Soare, ștrand, goliciune, căderi pe stradă din cauza căldurii și o reporteriță
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
fel se întâmplă în creația culturală, unde gratuitatea este un factor important al reușitei. Mingea oferă o șansă egală pentru toți, ea face din fotbal un simbol al unei societăți echitabile, în care succesul este obținut prin merite personale, prin luptă și competiție onestă. Scopul luptei este simbolizat cu toată claritatea și precizia: a marca cât mai multe goluri în poarta adversă (cuvântul Ťgoalť înseamnă în engleză Ťscopť). Metafora golului a pătruns în viața cotidiană, dar semnificația sa majoră este azi
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
culturală, unde gratuitatea este un factor important al reușitei. Mingea oferă o șansă egală pentru toți, ea face din fotbal un simbol al unei societăți echitabile, în care succesul este obținut prin merite personale, prin luptă și competiție onestă. Scopul luptei este simbolizat cu toată claritatea și precizia: a marca cât mai multe goluri în poarta adversă (cuvântul Ťgoalť înseamnă în engleză Ťscopť). Metafora golului a pătruns în viața cotidiană, dar semnificația sa majoră este azi exprimată de capacitatea de a
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
fiecare dintre echipe o poate ajuta pe cealaltă să dea un randament cât mai bun. O echipă nu-și poate demonstra valoarea decât în prezența unui adversar cel puțin la fel de valoros. Pentru a dobândi o calitate superioară trebuie să accepți lupta cu cei care sunt mai buni decât tine; este și filozofia care se desprinde din comportamentul structurilor disipative ale lui Prigogine. Ați observat că, atunci când un jucător primește cartonașul roșu, crește ambiția de luptă a echipei rămase în inferioritate numerică
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
o calitate superioară trebuie să accepți lupta cu cei care sunt mai buni decât tine; este și filozofia care se desprinde din comportamentul structurilor disipative ale lui Prigogine. Ați observat că, atunci când un jucător primește cartonașul roșu, crește ambiția de luptă a echipei rămase în inferioritate numerică? Una dintre situațiile cele mai subtile și mai semnificative ale fotbalului este aceea de ofsaid. Mergând la cuvântul englezesc corespunzător, înțelegem că, în contextul pe care îl avem în vedere, a fi în ofsaid
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
înlocuite în perioada comunistă cu un sens marxist, în variantă pur administrativă: intelectualitatea fiind o pătură socială (ca în lozinca, destul de rară, "Trăiască intelectualitatea patriei noastre!"), iar intelectualul o persoană care a urmat studii superioare (,țărani, muncitori, intelectuali - uniți în lupta pentru pace"). În DEX, pentru colectivul intelectualitate ("categorie socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă sursa principală de existență; totalitatea intelectualilor; mulțime de intelectuali") este oferit sinonimul inteligență; e vorba de fapt de calchierea termenului rusesc pe
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
Iată, de exemplu, scandalul iscat de declarația duoului Tăriceanu-Atanasiu privitoare la retragerea trupelor românești din Irak. N-au existat până acum semne că premierul și ministrul Apărării ar fi avut insomnii din cauza soartei soldaților români trimiși pe diferite fronturi de luptă ale planetei (Afganistan, Bosnia, Kosovo, Irak). Dimpotrivă, prin mijloacele de presă aflate la îndemână, au pompat și ei (ca și pesedeii, înaintea lor) până la refuz imaginea bravilor ostași aflați în slujba intereselor mari ale nației. N-am auzit vreo plângere
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
plângere privitoare la deficitul de imagine al țării cauzat de prezența sutelor de militari în zonele periculoase ale planetei și nici proteste legate de "împovărătoarele" costuri. Și atunci? Explicația e banală și are de-a face cu eterna și plictisitoarea luptă între cele două palate. În Piața Victoriei și la Cotroceni se consumă enormă energie pentru a găsi metodele de a puncta spectaculos. Recenta zarvă (căreia i se acordă mai multă importanță decât are) privind retragerea trupelor românești din Irak e
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
vede marile desene ale conflcitelor profunde ale lumii de azi și cine nu ține seama de ele e condamnat să rămână într-o tragică izolare. E trist, e dureros, e inuman că soldați de-ai noștri cad pe câmpuri de luptă străine. Dar ei cad într-o bătălie care - fără a rosti vorbe mari - ține de supraviețuirea civilizației care ne-a făcut posibili și căreia îi aparținem în mod natural. Ocuparea străină a Irakului se apropie, cu sau fără intervențiile intempestive
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
dar uitase și bătrânul, cu personalul lui, nu mai apucase să intre în stația următoare, care era o gară importantă, să tragă pe o linie secundară, să scape, presupunând că impiegatul următor ar fi fost avertizat de greșeala ivită. O luptă pe viață și pe moarte începe. Farurile din urmă se apropie vertiginos. Bătrânul, disperat, dă peste cap regulatorul de aburi. Fochistul său, mai bătrâior, pe care-l chema Toader, zvârle în cuptor lopeți peste lopeți de cărbuni, să obțină cât
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
pe fereastră când sună de plecare; și mama care nu știe ce să facă de frică..."; o rusoaică - "fata aceea bătrână cu fața galbenă și părul gros, sămănat cu fire tari, albe, tăiat scurt"; soldații care "încarcă bagaje, plecând la luptă. Sunt bine gătiți, unii au șăpci roșii, alții albe, pantaloni negri în cizme, sabia le atârnă de cingătoarea prinsă de gât, peste tunica de kaki verziu, lucios; merg mândru, zvârlind din cale pe oricine" etc. etc. Observația martorului e pătrunzătoare
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
diferența că nu primea nimeni liber de la serviciu. În perioada în care România era condusă de la Moscova prin interpuși locali, s-a sărbătorit la noi și marea Revoluție din Octombrie, ca și cum ar fi fost o afacere românească. Cu drapelul, cu lupta împotriva fumatului, cu diverse sărbători, dintre care unele sînt marcate cu roșu în calendar, vom continua să ne huiduim unii pe alții în Ziua națională, iar pe 26 ianuarie unii dintre noi vor continua să-și amintească nostalgic de ziua
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
și și-a privit drumul. Nu am găsit nici accente de teribilism, nici ale unei aroganțe despre care mulți sporovăiesc superficial și care, uneori, s-a manifestat doar atunci cînd artistul s-a simțit atacat. În carte nu se poartă lupte, nu se plătesc polițe. Andrei Șerban pare că, explicîndu-i cititorului experiențe, interpretări ale unor puneri în scenă de teatru sau de operă, ale relației dintre ucenic și discipol, ale relației regizor-actor, se explică sieși. Își explică forme ale sinelui. Scrie
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]