700 matches
-
transportă și valori, încât individul, grupurile și clasele își pot demonstra și constitui existența și prin posesia unor mărfuri. Prin aceasta el a desființat opoziția dintre universul mărfurilor lipsit de sens și individul plin de sens"352. De asemenea, "vegetația luxuriantă" a obiectelor pune problema relaționării umane în această junglă obiectuală în creștere, se pare că partenerii indivizilor moderni sunt mai mult obiectele decât oamenii, discursul obiectual întreținând un ritm care se impune. Baudrillard atrage atenția că senzația potrivit căreia obiectele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu talent, iar metafora omniprezentă a amenințării luciferice străbate paginile ca un rafinat parfum al damnării. Nu pot încheia succinta trecere în revistă a numelor relevante pentru secolul al XVIII-lea fără a menționa contribuția lui William Beckford. Excentricul și luxuriantul său roman Vathek (1786)26 nu se înscrie în tipicul goticului, ci reifică propensiunea pentru exoticul oriental al Califului de la Fonthill, cum era poreclit autorul său. Publicată, inițial, în franceză, opera descrie aventurile rocambolești ale eroului eponim, nepot al lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ce i-au mai rămas, dintr-o palmă". Subit, se pornește o ploaie torențială, care-l pune pe erou în fața unei dileme: rămânerea la moară sau întoarcerea spre sat. Decizând în favoarea ultimei posibilități, flăcăul se rătăcește prin pădurea întunecoasă și luxuriantă. Terifiantul începe să-și sudeze releele epice, chiar în clipa în care universul real alunecă imperceptibil spre supranaturalul pur. Construcțiile substantivale și verbale preiau sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un spectacol al contorsionării vegetale: "Cu cât da
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit al apelor, ci este doar un suflet care își caută odihna" (2009: 379). Numai recurența ei spectrală în preajma mlaștinilor fabulos de luxuriante, întinse pe domeniul familiei Kemény, ar explica, astfel, sintagma apozitivă. Debutul nuvelei se realizează în cheie minoră, chiar ludic-ironică: naratorul este surprins în compania unui jurist, Silvestru Hotăran, care trebuie să-l conducă la castelul Kemény, pentru a-i permite
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Pașchevici și profesorul universitar Nazarie, discipol al lui Pârvan. Primele note de straniu se găsesc abia în partea a doua, când, într-o conversație dintre cei doi oaspeți sus-menționați, ultimul îi mărturisește primului aprehensiunile difuze care se trăiesc în proximitatea luxuriantă a unui decor silvan. Nu lipsesc de aici tușele dantești: "Pădurea te sperie chiar pe d-ta, care ești tânăr luminat, fără superstiții. E o groază de care nu scapă nimeni. Prea multe vieți vegetale și prea seamănă mult arborii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară 374 ("Die Kunst", 1898, reprodusă în Ver Sacrum An. II, vol
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să greșească, Theodor Enescu situează aceste influențe sub semnul modei, funciar efemeră și superficială, definind și câteva dintre trăsăturile esențiale ale stilului: eleganța, predilecția pentru luxuriantă vegetală, precum și o anumită "tratare" a feminității care constituie tema liant, adică tema integratoare, alături de stilul specific. "Luchian a fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum și o anumită "tratare" a feminității care constituie tema liant, adică tema integratoare, alături de stilul specific. "Luchian a fost foarte interesat de aceste linii unduitoare, de aceste imagini elegante și gracile, de profunzimea de plante răvășite și întrețesute, de flori luxuriante, de tot acest naturism și cult al imaginii feminine"452. Figurile feminine, așa cum observa și Theodor Enescu, predomină în pictura lui Luchian. Pictorul va alege ilustrarea tipologiei "ingénue" a cărei ipostază privilegiată rămâne Ofelia și nu pe cea a femeilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar titlul Țigancă, (ulei pe pânză, 0,705 x 0,700 cm, nedatat 1908-1913, inventar 7510/69570) oferă datele esențiale a manierei în care Cecilia Cuțescu-Storck abordează tema. Pictorița inserează portretul de femeie în rama unui decor de vegetație tropicală, luxuriantă, cu albastruri intense, un spațiu floral dens, grăsos. Țiganca Ceciliei ține o ceașcă cu flori în mână, la încheietură are o brățară roșie cu galben. Chipul indică un fel de noblețe veche, îndepărtată. Asemeni tuturor țigăncilor pictate de Cecilia Cuțescu-Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în timp ce Salomeea nu este încercată decât de curiozitatea specifică unui om de știință. Pasiunea mortiferă a nimfetei s-a transformat în curiozitate experimentală. Caracterul ezoteric al celebrului dans al celor șapte văluri este supralicitat până la deriziune. Laforgue păstrează în recuzita luxuriantă a nimfetei datele unui exces delectabil, acumulare de detalii-ornamentale menite să reifice corporalitatea Salomeei, să o metamorfozeze într-un obiect estetic, asemeni ouălelor Faberge. Salomeea, "Celesta ființă amabilă de estetici bine înțelese"534, este aici mai puțin nimfeta carnivoră, cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust mi-am dat seama de felul de trai al artiștilor münchenezi"587. Partea centrală a parterului, holul, consistă într-o pădure tropicală pictată, o grădină luxuriantă. Grădina, conform sensibilității decadente, se transformă în seră, corespondentul său artificial, o grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
utilizează o altă metodă de "transplantare" care nu se acomodează câtuși de puțin cu fixația morbidă a lui Des Esseintes. Distanța de referent este cu atât mai mare, cu cât natura servește drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a petrecut restul vieții sale de matematician: Încă îmi amintesc acea impresie izbitoare (în întregime subiectivă, bineînțeles), ca și cum aș fi părăsit stepele aride și posomorâte pentru a mă regăsi dintr-odată într-un fel de "tărâm al făgăduinței" de bogății luxuriante, care se multiplicau la infinit oriunde doreai să pui mâna să culegi sau să cauți. Cei mai mulți matematicieni adoptă o atitudine pragmatică și se văd ca pe niște exploratori ai acestei "lumi matematice" despre a cărei existență nu au nici cea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Aici, Durand se detașează de concepția fenomenologică a imaginii și imaginarului, valorizând capacitatea subiectului de a gândi prin simboluri, de a surprinde o multitudine de dimensiuni ale semnificantului. În acest sens, imaginea "zămislește excesiv, în toate direcțiile, ignorând contradicțiile, un luxuriant roi de imagini. Asupra gândirii care raționează, ca și asupra gândirii care percepe, mai apasă încă mersul laborios al existenței, în vreme ce gândirea care imaginează e conștientă de faptul că e plină dintr-o dată și smulsă înlănțuirii timpului"117. Astfel, din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict antropologic („Și mi te plînge/Cu lacrămi de sînge”), pentru a pune în evidență realitatea tragică a morții omului, desolidarizat, de data aceasta, de plantă. Cel mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aminte de Euridice, iar, la glasul său, păsările se opresc pe crengile copacilor să-l imite (ținîndu-i isonul), căprioarele își încetinesc pasul apropiindu-se înduioșate. Este, în fond, ținuta arhicunoscută a cîntărețului dintotdeauna, învățată de la maestru. Singurătatea în măreția mediului luxuriant pare să fie cea mai favorabilă cîntărețului, instrumentul muzical devenind obiectul sacru și nelipsit, așa cum, pentru Dumuzi, obiectele stînii sunt semnele de identitate ale păstorului. De altfel, originea lor este divină, ca și instrumentele muzicale, nelipsite, lira și fluierul. Pentru că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cărui organizare și evoluție nu le stăpînește nimeni, nici la nivel de individ nici de instituție, fie ea științifică sau nu, publică sau privată. Schema de mai jos nu formalizează decît o parte din acest mozaic, de altfel mult mai luxuriant, plurivalent și interactiv, care compune spațiile noastre culturale. Încercăm să prezentăm ideea de inserare între reprezentări (RS1 în RSn) și de intersectări între diverse sisteme, A, B și C. Pentru a ilustra caracterul plauzibil al interferenței între sistemele de RS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
secate din ordinul lor distrugerea unui focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o derivație a Dâmboviței, sunt acoperite de o vegetație luxuriantă și de lacuri conturate capricios. Mlaștina a făcut loc verzilor peluze, aleilor drepte, potecilor șerpuite, parterelor grațioase, unde inteligența arhitectului a desfășurat toate resursele liniei drepte și ale neprevăzutului. Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
capricioase pe flancurile stâncilor sau peste pantele lor rapide. Există două până la trei etaje de promenade de fiecare parte a văii; scăldătorii se rătăcesc pe alei răcoroase mărginite de cireși, de carpeni mici, de stejari, de fagi, în mijlocul unei vegetații luxuriante. Mai sus, brazii și alte varietăți de conifere acoperă aceste bolți cu întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din loc în loc se găsesc bănci, pavilioane, vile, chioșcuri cu forme elegante
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a cărei deschidere spre minunata grădină a renumitului savant Giacomo Rappaccinni ajunge treptat să-l fascineze, observând pe lângă numeroasele frumuseți și parfumuri exotice și o serie de lucruri mai neobișnuite. Concret, doctorul nu intra niciodată în contact direct cu plantele luxuriante ale acestei grădini construite pe seama unor formule științifice extrem de complicate -, de care se îngrijea mereu fiica acestuia, Beatrice. De altfel, între aceasta și splendida grădină ajunsese să existe o interesantă legătură, florile deschizându-se sau închizându-se în funcție de prezența ei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ecologic; turismul ecologic. Pădurea Vorona este una din cele mai ineresante păduri din zona de coline, cuprinzând exemplare de stejar, gorun și fag unice pentru această parte a țării prin dimensiunile impresionante ale trunchiurilor lor, o vegetație bogată, cu aspect luxuriant în timpul verii. În cadrul rezervației Pădurea Vorona se află și complexul mănăstiresc Vorona care cuprinde 3 biserici, o bibliotecă cu fond de carte religios datând din sec. XVIII - XIX și spații de cazare pentru pelerini. În imediata apropiere a mănăstirii este
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Și eu, Socrate, sunt mulțumit. Sunt bucuros că drumul etare. - Tu prea greu, domnu' d'Arrast, tu prea greu, râdea și șoferul, fără să se poată opri. Mașina luase oarecare viteză. Gonea printre ziduri înalte de arbori și de vegetație luxuriantă, învăluită într-o mireasmă molatică și dulceagă. Muște luminoase își încrucișau zborul, săgetând fără odihnă întunericul pădurii și, la răstimpuri, păsări cu ochi roșii se izbeau pentru o clipă de parbrizul mașinii. Uneori, un urlet ciudat venea până la ei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]