1,217 matches
-
dragostea lui Dumnezeu „îndelung răbdătoare și plină de bunătate”, care devine parte din tine, dându-ți bucuria deplină și un nou caracter. Pășesc în lumea elixirului fericirii, când gândesc pozitiv și în mintea mea nu mai este loc de tristețe, mâhnire și de supărare, ci Bucuria Mântuirii îmi dă aripile credinței să văd lumina și în locuri întunecate, îmi lasă sufletul să înflorească, să fie în armonia divină și mulțumirea deplină că trăiesc încă Ziua ce mi-a fost hărăzită să
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
copac fără frunze, înălțate spre speranță (ca să dau doar un exemplu, referindu-mă la tabloul „Ramuri”) viața cotidiană din interiorul unui bloc de locuințe (aflat mai în spate), viața cu toate ale ei, desfășurată normal și efemer, dar și o mâhnire demnă și ascunsă și încrezătoare în ce-i bun și cu adevărat uman, o mâhnire trecută, sugerată doar, pentru cei ce știu ce e tristețea. Am simțit, apoi, din nou, decrepitudinea caselor vechi, am simțit, am auzit parcă, și o
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
Ramuri”) viața cotidiană din interiorul unui bloc de locuințe (aflat mai în spate), viața cu toate ale ei, desfășurată normal și efemer, dar și o mâhnire demnă și ascunsă și încrezătoare în ce-i bun și cu adevărat uman, o mâhnire trecută, sugerată doar, pentru cei ce știu ce e tristețea. Am simțit, apoi, din nou, decrepitudinea caselor vechi, am simțit, am auzit parcă, și o melodie duioasă, dinnauntru, nostalgică, cunoscuta și totodată nouă, cântată în culori frumoase, la vioara vieții
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
TEMERILE ȘI SĂ AIBĂ ATITUDINI BLÂNDE. • Părinții buni oferă oportunități, părinții inteligenți nu renunță niciodată. Părinții inteligenți sunt semănători de idei și nu controlează viața copiilor lor. Ei seamănă și așteaptă ca semințele să germineze. Pe timpul așteptării poate să apară mâhnire, dar, dacă semințele sunt bune, vor încolți. Nimeni nu-și ia diplomă în misiunea de a educa. Înainte, părinții erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învățați să spuneți nu fără teamă. Dacă ei nu aud nu de la d-voastră, nu vor
„PĂRINŢI STRĂLUCIŢI, PROFESORI FASCINANŢI” DE AUGUSTO CURY de SURSĂ NEPRECIZATĂ în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341671_a_343000]
-
Preda o privea fix, din cadrul ușii, stânjenindu-i mișcările, îndrăgostindu-se de ele. A doua zi, ieșind la plajă, Aurora a primit prima scrisoare de dragoste de la el: “Dar iată că o adiere de durere, de părere de rău, de mâhnire izvorăște din inima mea. Te-am făcut să suferi (nu știu unde, când și de ce), dar simt că acest lucru s-a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul la tine, scriindu-ți întâia mea scrisoare de
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
o lacrimă neplânsă... - Ai dreptate! Baza mea e a unui om trist și, recunosc, sunt mai tot timpul și nemulțumită de ceea ce realizez. Progresul meu e legat de această nemulțumire. Și nu pot fi decât gravă, neîmpăcată, umbrită cumva de mâhnire. De fapt, tristețea mea e ascunsă, și nu-mi place să bat toba cu ea; tristețea are, la mine, și cauze chiar ceva mai adânci. Căci eu vin dintr-o casă de evrei Supraviețuitori ai holocaustului și ai Războiului mondial
„MUGUR ALB, ŞI ROZ, ŞI PUR...” – CONVORBIRE CU PICTORIŢA MIRIAM COJOCARU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340578_a_341907]
-
VI Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Alunecă-n amurguri poteci strivite-n verde, Țepoasele tăceri zvâgnesc departe-n lacrimi, O undă se adapă și-n suflet se dezmierde, În umbrele mâhnirii prin pașii grei de patimi. A încolțit nomad un bob de grâu în stele. În pietrele de moară s-a macinat tot timpul Și cazne și ispite au sângerat prin vene, S-a dezlegat iubirea, blestem cu trup e-argintul
SONET VI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342896_a_344225]
-
Măcar pentru o oară de iubire. Salcâmul vechi ce străjuiește zarea Când buciumul sună duios la stână Ți-mbracă-n floare albă așteptarea Sperând ca ea să vină, să rămână... Mă-nvăluie sub tei dulce parfum: Ce bine-ți înțeleg acum mâhnirea Iubirilor pierdute-ncet pe drum, Și-n pacea de Luceafăr - nemurirea. Sunt gânduri ce mă dor și ce mă ard Mi-e dor de tine, dragul meu Poet Când stau așa, la masa mea de brad Si sufletu-mi cuprinzi
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
ca zestre trei moșii, Ioniță intră în rangul marilor boieri ai țării. După nașterea fiului lor (Enache), din pricină că Ioniță este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
schimbi, a mea iubita, Te na paruvdios, miri piramni, Eu însă într-un gând curat Thai me ujia goghiasa Voiesc cu tine să împart Kamau te hulavau tușa A mea din lume izgonire Munro nashavdimos phuviatar Și voie bună și mâhnire. Vi lashimos thai vi holimata. Moșneagul Măcar că tu ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo Și cu știința luminat, Thai jeanimasa ududiardo Tot ne iubești pre noi prea mult, Șea amen tu
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Anda soste kadiki holi. Tu ți-ai făcut far' de cuvânt? Tu kărdean-tukă kărimasko bi? Alecu O! nu, eu foarte bine simt, O! na, me bares mishto haliarau, Eu înțeleg a ei schimbare. Lako paruvimos mishtes hakiarau Moșneagul A ta mâhnire temei n-are! Kiri holi na'i-la zumi! Ea îi femeie! Tu iubești; Voi și jiuvli! Tu piares; Tu porți o dragoste cumplită, Îk pharo kamimos tu phiraves, Statornica, nemărginita. Bi-phirali, bi-gorani. Iar inimile femeiești Thai le jiuvlikane ile
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
de sânge La shiureaia pherdi rât Și două trupuri reci privea, Dui shudre tana vardilas, Iar când s-au început a strânge Thai kana avile te kidion Țiganii toți pe langă dans', Le Rom savore pasha peste, Atunci moșneagul cu mâhnire, Okona o phuro dukhimasa, Nevrând a face răsplătire, Bi-kamlindoi te pokinel, Apropiindu-se a zis: Pashindoi phendeas: Fugi, varvar om, tu de la noi, - Nash, văshalikano manush amendar, Te du la lumea ta cea mare Ja tire bare manushende Și lasă
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
care o purta numai la ocaziile speciale, scăpau câteva fire din părul nearanjat. Curios ca întotdeauna, Benjamin se întreba în sinea lui: "Ce-i cu pălăria asta. .. nu muncim?" . Bărbatul își puse ferm mâna pe umărul băiatului, fiindcă îi observase mâhnirea, și îi spuse: "La mulți ani, fiule! Credeai c-am uitat, derbedeu mic?! Nu vezi pălăria?". Benjamin zâmbi. Se uită în ochii verzi ai tatălui său, pe care îi moștenise și el, și îl strânse în brațe. Apoi Tory îi
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
pribegie. - Am ajuns sclavii Europei, asta suntem. - Poate că ne și merităm soarta. Nu noi îi votăm pe cei ce ne-o hărăzesc? - Dar cine dracul știe ce hram poartă fiecare? Spuse ea cu obidă[ 7. Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale, necaz, ciudă, mânie (popular).] Zâci că partidul ăla este mai cinstit dar toți sunt un drac, niște hoți și niște mafioți. Din cauza lor am ajuns de râsul Europei, să milogim pe la ușile străinilor ca să ne angajeze să le
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377281_a_378610]
-
Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Azi mai doare iubirea Azi mai doare iubirea care spulberă vise, Dar mă duc printre epoci să-l găsesc pe Ulise, Să-mi alunge mâhnirea care-n inimă vrea, Să-mi rămână pereche precum inima ta. Fiindcă eu într-o noapte din Eden am fost dusă, Căci a vieții sămânță a căzut într-o cursă, Iar covoare de foc înspre cer se-nălțase Și tot
AZI MAI DOARE IUBIREA de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377421_a_378750]
-
satură de bani! De ce crezi că au intrat cu toții în politică? Nu pentru binele țării sau al nostru, proștii, care îi votăm de fiecare dată, ci pentru a se înavuți ei și clica lor de nesătui, mai adăugă Sebastian cu mâhnire în suflet. - Sst, a intrat doamna Zbihli și nu vreau să creadă că o bârfim! - Dar de fapt, acum ce făceam? încercă el să încheie discuția zâmbind. - Eu doar te informam ce s-a întâmplat ieri și ce era dat
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
Să știm în întristare frumusețea Ori, poate, singuri noi ne-am blestemat Că socotim frumoasă doar tristețea. Durerea unui neam de veci s-a strâns Și tescuită-ntreagă-n poezie În noapte ca Luceafăr s-a aprins Să ne vedem mâhnirea noastră vie. Ne freamătă necuntenul amar El din înalt peste-amăgiri buiece, Iar noi oftăm de-o viață în zadar Și chinul nu dorește să ne sece. Privirile le semănăm pe jos Cu-acordul supușeniei de spice Doar versul lui atât
LUCEAFĂRUL DURERII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377677_a_379006]
-
bucuros că, la fostul colegiu, scăpase din ghearele directoarelor, acum proaspăt pensionare, femei bisericoase de altfel, dar nehămesite după bărbați. Norocul lui era că, acestea aveau la dispoziție profesori mai tineri care, pentru postul lor, pentru serviciu, acceptau orice, cu mâhnire în suflet. Cei de patruzeci de ani, gândeau „Ce epocă am ajuns să trăim!”. Celor școliți ìn perioada actuală, li se părea ìnsă ceva normal. Trăiseră de mici, ìn astfel de epocă și se adaptaseră cu ea, din fașă. La
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
clipă care-n zborul ei, mângâie gândul risipit și cu fiecare mângâiere care-nfioară trupul obosit, de anii care-n trecerea lor au întețit flacăra iubirii și focul care arde mocnit!. Te iubesc cu fiecare cuvânt din inimă rostit, care împrăștie mâhnirea cu lacrimi umezită și aduce fericirea, imprăștiind bucuria și mulțumirea în sufletul împlinit Te iubesc cum trandafirii sorb roua de dimineață, cum soarele se-mprăștie peste câmpul cu verdeață și cum muntele fascinat de măreția înălțimii își înaltă vârful tot
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Va lupta, sigur există ceva ce poate face ,în starea în care se afla, cu propria-i viață. - Mi-am dorit iubire și sinceritate, mi-am dorit o relație adevărată, reală, am tânjit după pace și liniște, fără supărări și mâhniri, fără certuri și fără furie, și mai ales fără bătăi și vorbe grele, așa cum ai folosit tu. Nu trebuie să ne mai amăgim, nu a fost să mai fie, mai bine să rămânem în relații bune, pentru cel ce merită
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378855_a_380184]
-
morală, întrucât o inimă rănită doare, chiar dacă continuă să pompeze sânge, o amintire oribilă ne poate urmări ca un coșmar, chiar dacă creierul continuă să funcționeze normal. Noi, românii folosim des cuvântul „jale”, în sensul de chin, durere, suferință, tristețe adâncă, mâhnire, amar, necaz. Poetul nostru Mihai Eminescu atribuia bătăii clopotelor din turlele bisericilor, sunetul de jale: Metalica vibrîndă a clopotelor jale / Vuiește în cadență și sună întristat...” Poate, dacă nu ar fi durerea, nu am fi conștienți de momentele de plăcere
DURERE, AMĂRĂCIUNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379138_a_380467]
-
de ireală și nostalgică îmi părea acea lume îndepărtată, pe care doar radioul mi-o mai reflecta! Cu timpul, devenisem, sufletește, total absorbit de radio-ul meu. Toate idealurile și ambițiile mele de viață le încredințam acestuia. Asta spre marea mâhnire a lui moș Bursuc, căci prea îi zdruncinam echilibrul nervilor cu acele "văicăreli" pe care le ascultam uneori la posturile de radio străine: turcești, iraniene, ori cine știe ce altele de amatori de prin Suedia sau mai știu eu de pe unde. Mi-
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
dar tânjind după vibrația poetică, tensiunea lirică care le-a răsfățat adesea cu “licăriri de jăratec”--- Nu puține sunt momentele de introspecție când poetul devine nostalgic, gândindu-se la paradisul pierdut, senzația de nostalgie și perimare a lucrurilor, adâncindu-i mâhnirea și suferința, senzația de neputință și pustiu. Chiar și iubirea, - în care a crezut cu ardoare -, îi adâncește tragicul adevărului, acela de a fi doar o „fulgurantă trecere”, un fir de praf în ochii timpului., cerându-i acesteia: „mă smulge
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
morminte Dar lacrimi mi se-așază-n rând Și se transformă în cuvinte. Sunt mamă, știu ce-nseamnă fericirea, S-aduci pe lume-un copilaș, El, ce înseamnă împlinirea, Să ai în viață un urmaș. Pot să mă fac că nu observ mâhnirea, Durerea mamelor ce plâng, Ce li s-a tulburat privirea, Cuțite-n inimi li se-nfig. Tristețea se prelinge pe visare, Nu mai sperăm nimic din ce am vrut, De ni s-ar da măcar uitare, Să nu mai știm
SĂRMANE SUFLETE DE MAME de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381467_a_382796]
-
un general nemilos, face atâta rău în viața sa încât după un timp acesta își dă seama că ceea ce credea mai înainte că fusese just îi apare acum ca o imensă greșeală și de aceea are în el o mare mâhnire. Mai are el vre-o speranță să-și găsească liniștea? Nerva și Thrassylus tăcură uimiți fiindcă înțelegeau despre cine era vorba. Dincolo de ferestre ploaia care aproape că se oprise se intensifică dintr-o dată în rafale zgomotoase. Magistrul persan își alese
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]