22,583 matches
-
mănânce Împreună cu mine. Dar el vine, se apropie de mine și cu un prim gest mă Îmbrățișează, mă sărută frățește pe frunte, pe față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea, o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot, fără să Întrebe dacă eu am mâncat, fără să mă Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
s-a schimbat. Totul este la fel. Dar eu În conștiința mea sunt alta, parcă aș fi fost În pustiu și aș fi fost lovită de duhul răutății. Nisipul este același. Cerul este același. Dar eu nu mai sunt aceeași, mâncarea nu mai este aceeași. Nu mai este aceeași nici farfuria și nici covorul pe care stăteam. Acum sunt cioburi pe jos. Eu sunt flămândă, aproape să leșin și am În mine culoarea urii. Da, Dumnezeul meu, urăsc!!!!! IMAGINEA A TREIA
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca Înainte. Fața de masă albă, curată, mâncarea limpede, clară. Parcă totul acum este stabil, nimic nu mai este neclar, sunt un copil, dar copilăria Îmi este ascunsă. Eu sunt Îmbrăcată În haina maturității. Eu vin parcă de departe privind la hrana care Îmi este pregătită de mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ajuns În sfârșit la ea. Dar privirea aceea demonică apare din nou cu Învelișul de piatră, de ură, de bătrânețe șimi este din nou teamă, teama mă cuprinde din nou și pune stăpânire pe mine. Îmi este frică să duc mâncarea la gură, dar dintr-o dată, nu-mi este teamă să privesc demonul În ochi, omul rău care este din nou prezent, din nou pregătit să ucidă, să lovească Îl pot privi. De data aceasta omul are o armă ucigătoare În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
să privesc demonul În ochi, omul rău care este din nou prezent, din nou pregătit să ucidă, să lovească Îl pot privi. De data aceasta omul are o armă ucigătoare În mâini. E pregătit să ucidă dacă mă ating de mâncarea aceea. Eu Îmi dau seama câtă nevoie am de ea, cât Îmi este de necesară. Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea, mam gândit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ucidă, să lovească Îl pot privi. De data aceasta omul are o armă ucigătoare În mâini. E pregătit să ucidă dacă mă ating de mâncarea aceea. Eu Îmi dau seama câtă nevoie am de ea, cât Îmi este de necesară. Mâncarea aceasta mi-a fost dată din nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea, mam gândit eu. El vine spre mine așa cum Îl știu. Dar eu știu acum că acest zâmbet, că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
glas cald și frumos care poartă În el culorile dragostei, acest zâmbet e gata să ucidă. Mă uit la omul hoț care vrea să și Însușească ceea ce nu este al lui, știu ce va urma și atunci Îi dăruiesc lui mâncarea mea. I-o dau lui să o mănânce de bună voie chiar dacă eu pot muri dacă nu o am. El o mănâncă și eu știu că după ce termină, flămând va sparge farfuria și mă va lovi. El face mereu același
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
va sparge farfuria și mă va lovi. El face mereu același lucru. Nu se schimbă și nu se satură niciodată, e mereu și mereu flămând! El Însă trăiește un fel de stare de indispoziție pentru că nu mi-a mai luat mâncarea cu forța ci i-am dat-o de bună voie și acum simte nevoia să lovească, dar mult mai năpraznic. În clipa În care e pregătit să lovească, În locul mesei ce mi-a fost pregătită apare scara luminoasă din mintea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
voie și acum simte nevoia să lovească, dar mult mai năpraznic. În clipa În care e pregătit să lovească, În locul mesei ce mi-a fost pregătită apare scara luminoasă din mintea mea pe care eu trebuie să urc. Chiar dacă lipsa mâncării mă slăbește și nu am forța să urc, să mă Îndrept către scară, chiar dacă trupul meu nu mă ajută de loc, mintea mea e mult mai puternică și eu chiar pot să urc, pentru că eu știu că El, El, cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
meu nu mă ajută de loc, mintea mea e mult mai puternică și eu chiar pot să urc, pentru că eu știu că El, El, cel nevăzut este cu mine. Și eu chiar urc! Parcă urc Întro altă lume, În care mâncarea aceea atât de bună și de frumoasă și dorită de mine și de acel om, pentru mine și pentru conștiința mea nu mai era atât de importantă, nu-mi mai era necesară. Stam și mă minunam, pentru că mâncarea aceea trebuia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În care mâncarea aceea atât de bună și de frumoasă și dorită de mine și de acel om, pentru mine și pentru conștiința mea nu mai era atât de importantă, nu-mi mai era necesară. Stam și mă minunam, pentru că mâncarea aceea trebuia dăruită și asta am și făcut, dar cât de greu Îmi venea să dăruiesc tocmai ceea ce mie Îmi era atât de necesar! Omul privește Înmărmurit pentru că nu mai poate lovi. El privește la scara pe care eu am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la care eu m-am desprins și În care am reușit să nu mai trăiesc. Dar el și-a făcut din acel trup al meu, al urii mele, o colibă În care stă la pândă ca să ucidă din nou pentru mâncarea pe care nu și-o poate procura singur și o dorește mereu de la alții. MORALA Până la urmă ca să poți fugi de rău trebuie mai Întâi să te confrunți cu el, să-l suporți un timp cu tine după care el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o bere neagră, produsă din hamei afumat, și cel "slab", Spezial, o bere maronie, limpede, afumată după producere, printr-un procedeu asemănător celui pe baza căruia funcționează narghileaua. Despre prima se spune că e o "băutură care are gust de mâncare", despre ce-a de-a doua că are un "gust de fum". Evident, nu poți să bei prea mult din aceste soiuri de bere. Și poate că tocmai de aceea circulă în Bamberg, prin Kneipen (adică prin cârciume), legea nescrisă
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
care familia s-a angajat să o plătească: trei mii de franci pe an. Tonnerre, dumneata te vei ocupa personal de tot ce ține de confortul lui. Trebuie închis și supravegheat îndeaproape, dar nu hărțuit. Procură-i servitorii, rufele și mâncărurile pe care le dorește. Și cărțile. Are voie să citească. Întocmește lunar o factură cu toate cheltuielile suplimentare și aranjează ca familia să plătească imediat. Câștigă-i încrederea, pe cât posibil. Va avea mai multă încredere în dumneata, sunt sigur, decât
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
notă informativă vizându-l pe obiectivul Nelu în care regăsim parfumul mahalalei bucureștene din O noapte furtunoasă. Obiectivul sosește cu tramvaiul 20 la Gara Filaret. La 17.10 intră în restaurantul gării unde servește circa 400 ml. de rom și mâncare, apoi mai servește 1 l. de vin și friptură preparată de bufetieră. În acest timp el a discutat cu responsabilul CFR, se numește Prună. La ora 19, Nelu pleacă de la restaurant și intră la W.C., iar când iese a fost
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
banal, un loc comun: cum există robi ai hamburgerului și ai cutiei de coca-cola de la Mc Donald's, tot așa există și o dependență de ,hrana vizuală" oferită de televizor. Iar cele mai frecvente și mai de succes feluri de mâncare servite de liniile de autoservire ale televiziunilor de la noi ar fi următoarele: filme inepte, talk-show-uri politice, emisiuni de divertisment tembele. Eu unul, mărturisesc, sunt un consumator al emisiunilor de actualități și de comentarii politice. Spectacolele de divertisment tembele (cu cât
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
iarbă sau la invazia unor extratereștri. Îi vei vedea cum gonesc cu mașinile lor ambițioase, de mărci renumite, înmatriculate mai ales în Italia, în Spania, dar și în Franța, în Germania sau în Irlanda, cu mașinile lor burdușite de electrocasnice, mâncare și haine cumpărate la jumătate de preț față de prețul românesc, îi vei vedea cum gonesc spre satele lor de lângă Suceava, sau Bistrița, sau Slobozia și îți vei da seama că sunt salvați. Sunt salvați fiindcă nu mai sunt captivii ,modelului
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
am spus, m-a așezat la masa în dreapta lui, simbol de mare onoare. Și câte nu am discutat! Cu ce glume și cu ce vorbe înțelepte ne-a încântat și luminat! Ce nu as da să îl ascult din nou! Mâncarea de țară a fost la înălțime, iar țuică bună și vinul bun de Drăgășani nu au lipsit. Oare se pot uita vreodată acele momente sublime? De câte ori drumurile m-au dus la Cluj-Napoca, mergeam cu drag să-l întâlnesc pe IPS
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu mi-am făcut datoria de om care-și iubește frații, dar nu aveam și controlul asupra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de fost deținut urmărit în continuare de Securitate... Cei opt ani cât am fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-o cămăruța la subsol, cu closetul la capătul unui coridor. Cât mai era încă studentă, ne aduceam mâncare în sufertaș de la cantină Ministerului Chimiei. Nechibzuit (aveam doar un răcitor cu gheață), cumpărăm câte un sfert de porc cu speranța că odată preparat fiind, să ne ia mai puțin timp cu aprovizionarea. Resemnata, trebuia să plece la fabrica Sintofarm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nici după moartea lui Ceaușescu nu s-a putut afla identitatea lor, a celor văzuți de noi prin piețe, și respectiv locul unde și-au găsit sfârșitul, cei dispăruți de la casele lor. Se apropia ziua sosirii lui Stanley. Mama pregătea mâncărurile care știa că îi plac. În ziua în care vasul Transilvania trebuia să intre în portul Constantă, eu cu Alec și Constantin eram pe chei, în zona unde știam că va fi ancorat vasul. Nu aveam voie să intrăm în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deținuții de drept comun. Răspunsul lui la riposta colegilor a fost: „Lăsați-l, și el este creatură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți. Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, desi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deținuții de drept comun. Răspunsul lui la riposta colegilor a fost: „Lăsați-l, și el este creatură lui Dumnezeu și dacă s-a repezit s-o ia, înseamnă că el are nevoie mai mare decât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o aduseseră deținuții de drept comun. Răspunsul lui la riposta colegilor a fost: „Lăsați-l, și el este creatură lui Dumnezeu și dacă s-a repezit s-o ia, înseamnă că el are nevoie mai mare decât mine de această mâncare”. Cuvintele lui mi-au rămas pentru totdeauna în memorie” (p.203). Cu puritatea naturii sale umane și totală nevinovăție față de verdictul dat, „uneltire contra ordinii sociale prin agitație publică”, s-a apărat doar cu dorința de a i se lua
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]