1,406 matches
-
si ceea ce faci, determină viața! În primii ani petrecuți la Școala normală „Ioan Otteteleșanu" aflată în localitatea Măgurele, lângă București, s-a cuibărit în mine o dorință tainică, să comunic cu oamenii din lumea largă prin scrieri. Ca eleve, eram mândre că puteam călca pe aleele parcului care împrejmuiau castelul în care învățam, alei care păstrau în țărâna lor amintirile pașilor marelui poet Mihai Eminescu și ale prietenul său Ioan Slavici, ori ale junimiștilor veniți la întrunirile literare. Era un vis
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
zis totuși la un moment dat, ca să spunem și noi ceva,că noi venim din Romania. România, Eminescu a exclamat melancolic. Surpriza devenise totală, îl știa pe Eminescu, îi plăceau poeziile de dragoste compuse de el, știa atâtea versuri și mândră ne a arătat o carte de a lui tradusă în limba engleză. Ne a lămurit că a fost profesoară de artă universală timp de 28 de ani și ne a povestit cum traversa marea cu feribotul în fiecare zi spre
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
zgomotul pe care pașii noștrii îl făceau involuntar . Am mers urmând această cale imaculată până în dreptul unui copac imens, un fel de corcoduș roșu ce se vede și în parcurile noastre. Copacul are peste 800 de ani, ne spunea ea, mândra de legendele locului. Este atestat sigur în unele povești nordice din jurul anilor 1000 după Hristos când regele viking Jonescolden a poposit aici în jurul anului 1201. Aproape de tulpina copacului, în formă de inimă, un gărduleț viu din stejari scandinavi înconjura o
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
spre crâșma veche, Merg atent, pășesc discret; Mi se pare că-n ureche... Nenea Chirea cântă-ncet: La fântâna de la Dealul, Unde-mi adăpam eu calul, Nu cu apă, ci-i dam vin... Ș-mi luam merele din sân De la mândra bălăioară - Care m-a iubit aseară... La Mița în cârciumioară; Lina nu a vrut să-mi ceară Nici cercei, nici mahmudele; Mi-a dat buze subțirele Pentr-un șirag de mărgele - S-o strâng în brațele mele!... I V Bun
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
mustul și înțeapă, E ca gura de fecioară; N-aș mai bea un strop de apă, De m-ai picura cu ceară! Căci din nou pe trei corzi zice, Dor de codru-mi-e-a-pleca; Chirea cântă: „Măi voinice, Sus pe munte-i mândra ta.” Coarda groasă iar vibrează, Dealurile plâng și ele... Și Oltețu-mi lăcrimează - Murmurând în pietricele. V Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca altă dată: Amintirea de-i postumă, Crâșma n-o uiți niciodată. Viața, uneori, e-
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
în pur stil folcloric, compoziții nedistingându-se în nici un fel de creația populară autentică. Aș putea enumera multe lucrări de acest gen ca : Brâul din Argeș, Brâul de la Găești, Sârba de la Găești, Sârba oltenească, Păscui calul pe răzoare, Sârba bătrânească, Mândrele, Doina Speranței, Doina ca la Vișina și multe altele, compuse fie în perioada tinereții, fie după 1990 când am înregistrat în mai multe rânduri cu faimoasa orchestră Lăutarii dirijată de Nicolae Botgros. Perioada 1959-1980 a fost dominată în mare parte
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
oricând doritoare de o nouă aventură, de adevărată viață. Cele care păstrau oarecum în limite prietenia, mărturiseau că gusta din plin dragostea cu măreția ei și uita cât se poate de repede amăreala unei amăgiri, crezând în alta fără. Erau mândre de florile oferite împreună cu frumoasele cuvinte, de poeziile considerate originale, inspirate de dragostea față de ele și nu mai verifica nimeni de unde au fost copiate sau adaptate. Greul venea mai târziu, când rând pe rând, foarte rar excepții care durau, trădarea
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
întoarcere. Fără milă, ea nu-i oferi niciodată această ultimă șansă. Iar el, răpus de tristețe, chiar deznădejde cruntă, se duse la comandantul garnizoanei, cerând să părăsească slujba din garda cetății. Nu-l mai interesa. Renunțase la toate hainele cele mândre de sutaș, la armele lui sclipitoare, apoi, în miez de noapte, pe o furtună mare, a părăsit Miletul, plecând spre satul părinților săi. Mai mult mort decât viu, ca o umbră, ajunse la casa sa, ce îi părea acum atât
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
nemuririi Peste-o vatră milenară. Am pornit marșul dreptății Pentru patria străbună Pe Câmpia libertății Fi-vom iarăși împreună Am pornit marșul unirii Fiii lui Mihai Viteaz Prin frăția ancestrală Visul de UNIRE-i treaz Bucureștiul, Chișinăul Două inimi românești Mândre străjuiesc Ceahlăul Cetele moldovenești. Ne-am unit prin crez și faptă Respectându-ne cuvântul Urmărind o cale dreaptă Să ne întregim pământul Am pornit marșul unirii Peste munți, veniți cu noi, Actul drept al re-ntregirii Este-un crez pentru eroi
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Cu stele și cu potcoave Că mi-s nopțile bolnave De urgie și adaos Și mă pierd, mă pierd în haos Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Că mi-s nopțile pustii Bântuite de stafii De mândre și de cârlani De jandarmi și pungi cu bani Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu luceferi și cu sori Că-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun
DINE COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359628_a_360957]
-
de cârlani De jandarmi și pungi cu bani Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu luceferi și cu sori Că-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun la mândre-n plete Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu vin vechi și grâu domnesc Că-n somn poteri mă-ncolțesc Să mă fulgere sub lună Să nu mor de moarte bună! Referință Bibliografică: Dine Costandine / Ion
DINE COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359628_a_360957]
-
Fetele au recitat și interpretat poezii și cântece consacrate, dar și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai mari și luminoase/ Nu-s ca mândra de frumoase./ Gândești că scrie pe jos/ Cine-i mândra, cine-a fost.” Botiș Andreia a interpretat un fragment dintr-o doină proprie: „Supărare, supărare, grea ești tare/ Lăsate-oi de-a moi în vale/ Și-oi pune-o piatră
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai mari și luminoase/ Nu-s ca mândra de frumoase./ Gândești că scrie pe jos/ Cine-i mândra, cine-a fost.” Botiș Andreia a interpretat un fragment dintr-o doină proprie: „Supărare, supărare, grea ești tare/ Lăsate-oi de-a moi în vale/ Și-oi pune-o piatră pe tine,/ Să nu mai superi pe nime.” Anca Dobrican
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă la umbra ta Să mă iubesc cu mândra. II Da' să nu mă spui la nimeni Că-i și mândru lângă mine. Noi acolo vom cânta. Și cu drag ne-om bucura. III Codrule cu frunza deasă, În tine mi-aș face casă, Și-om trăi alăturea Câte
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
spus c-a-ntrebat și pe-amicii de lut... Nici ei n-au aflat bucuria cea mare... Iar eu, adevărul să-i spun n-am putut... Și-atunci, l-am mințit cu colivă și-o floare... Fetițo-ți mai spun că sunt mândră-ntre mame De tine, de el, de voi toți la un loc! Iar seara, de-s tristă și plâng la icoane E pentru că-s slabă! Și...m-arde un foc... Un foc al mândriei!...Dar și-al deznădejdii... Al neânțelesului
de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359213_a_360542]
-
de toată viața ta. Te aștept să vii, casa să-mi vizitezi când vei putea Să vezi , că tot ce de la tine am învățat știu azi să folosesc în viața mea. Sunt mândră că am avut așa o mamă și mândră tu vei fi, de bună seamă, când ai să vezi că fata ta s- a așezat la casa ei , e fericită și iubită cum a visat și s-a dorit de mică. Taty, eu știu că mă iubești. M-ai
ANUNT DORINTA UNEI FETE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340274_a_341603]
-
liber imaginației: „Rănile-mi plângeau / astă-noapte-n palma ta, / în focul acesta lumesc, / îndulcindu-mi amarul / dus de vis, ars de gând, / topită-n lacrimă de scrum, / adunată-n căușul iubirii“ (Durere - pag. 59) sau: „Paradă militară, / de păsări călătoare, / ce mândre defilează, / tăind cerul în două, către cuibul / din anul trecut“ (Transparență primăvăratică - pag.105 ). O sensibilitate ușor perceptibilă, o ușurință a versificației, de invidiat, o iscusință a „însăilării“ unor metafore ce dau o „culoare“ aparte poeziilor, o imaginație ce trădează
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
de a scrie se lovește de nehotărârea de unde să încep. Oricâte începuturi am tot găsit, mereu le-am schimbat, le-am abandonat. Deseori mă întorc cu gândul la copilărie răscolind cenușa amintirilor. A vrut Dumnezeu să văd lumina zilei în mândra Bucovină, colț de lume binecuvîntat, cu oameni buni, harnici și credincioși unde nu numai oamenii dar și aerul, apa, pământul, toată natura sunt unice în felul lor. Cine ajunge pe aceste meleaguri este fascinat și stăpânit de sentimente deosebite, pentru că
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
dificilă și lipsită de luciul idealului - pare să fi venit. Motivul revoltei noastre este dublu. Pe de-o parte, suntem indignați observând că ne-am întors într-un trecut de care ne credeam eliberați, în care corupția se făloșește, defilând mândră pe coridoarele puterii. Pe de cealaltă, ceea ce transformă această indignare în revoltă e că după Colectiv, pentru o scurtă vreme, am văzut într-adevăr ce înseamnă să înaintezi. Să auzi ceva mai puține vorbe, să vezi muncă și ceva mai
Curaj România, lupta continuă! () [Corola-blog/BlogPost/338736_a_340065]
-
definitiv de corporație. Am venit în Egipt cu o colaborare de ateliere pentru copii, acum 5 ani. M-am îndrăgostit pe pământurile astea calde și n-am mai plecat. I-am dat Egiptului un fiu de care sunt fabulos de mândră. Mă aflu în al 11 lea job în țara asta, coordonând o grădiniță internațională, dând și primind, râzând și plângând, sperând în fiecare zi la o lume mai bună, recunoscătoare fiind c-am ales să respir printre copii.
Corina Chiran () [Corola-blog/BlogPost/338945_a_340274]
-
mică realizare și fiecare pas câștigat în direcția corectă pentru bunăstarea comunității mele. Îți recomandăm Dați României share pe Facebook! 2. Ce te motivează ? Inițial, energia mea a rezultat din faptul că eu iubesc oamenii din comunitatea mea și sunt mândră de zestrea unică materială și imaterială existentă, încă, în satele și orașele din Transilvania. Am vrut să încerc și să păstrez moștenirea transmisă de către tații noștri din generație în generație. Pe măsură ce proiectele dezvoltate și lucrurile au început să se miște
În satul Viscri am întâlnit o femeie pe care eu aș vota-o președinte al României () [Corola-blog/BlogPost/338529_a_339858]
-
printr-un prieten care mi-a vorbit despre toate proiectele semnificative pe care le aveți în Transilvania. Te rog să te prezinți și să ne spui despre proiectul tău. Ce te-a determinat să te muți din București înapoi la Mândra, locul unde te-ai născut? Mă numesc Alina și m-am născut dintr-un neam de campioni. Cel puțin așa i-am simțit mereu pe ai mei, de generații și generații. Oameni simpli, care au luptat la poalele Munților Făgărașului
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
am rătăcit un timp cu folos pe acolo, apoi m-am întors acasă. Vremurile moderne permit să faci ce îți place de oriunde te-ai afla. N-am mai considerat util să stau în Capitală și mi-am creat la Mândra o oază de rezistență, de românism și creștinism, în care să pot trăi după bunul meu plac. Îți recomandăm Am vizitat Alba Iulia, un oraș cu o cetate în formă de stea. Interviu despre capitala spirituală a României 2. Ne
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
ateliere rămân cu o sămânță de autentic semănată în subconștient. Uneori sămânța asta crește atât de frumos și spectaculos, încât ne uimește fără drept la replică. Și aceasta este cea mai mare recompensă a noastră. 3. Care este ideea din spatele Mândra Chic? Când mă uit la ea văd o lucrare care va lăsa o zestre. Toate aceste tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
uit la ea văd o lucrare care va lăsa o zestre. Toate aceste tricouri cu modele, culori și mesaje din folclorul din România ne vorbesc, prin fiecare persoană care le poartă. Este un motiv pentru a începe o conversație semnificativă. Mândra Chic este un atelier sezătoare în cadrul Muzeului de Pânze și Povești din Mândra. E locul în care noi creăm zestre contemporană românească. Locul în care născocim produse unice, speciale, pe care nu le mai face nimeni, nicăieri. Produse absolut reprezentative
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport () [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]