10,420 matches
-
ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii între coapsele sale în timp ce îi mângâia sânii ce i se ofereau dornici de alintare, în toată splendoarea frumuseții lor. Piciorul ei delicat a apărut pe umărul partenerului, cu mâna prinzându-i brațul pentru a fi pătrunsă cât mai adânc. - Iubitule, m-ai sărutat așa cu nu
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Doar ieri Doar ieri, lăsându-mă purtată-n paradis, În clipele de fericire cireșul mi-a promis, Că pentru mine florile le va păstra Și că doar eu, cu palmele-l voi mângâia. Dar astăzi, când în grădină am privit, Din iarba crudă petale albe s-au ivit; În clipele de fericire nu crede ce-am promis, Nu plânge, uită-mă! A fost doar un vis.” Și de gândești că-n clipele de
DOAR IERI de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382780_a_384109]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trandafirul alb Plânge trandafirul alb după o iubire pierdută... Întristat plânge trandafirul alb. Lacrimile lui sunt petale ce poartă vântul, stele albe căzute în uitarea timpului. -Nu plânge,prințesa albă, veșnică mireasă, sărutările care te mângâiau vor reveni poate-ntr-o zi. Plânge trandafirul alb după o iubire pierdută... Lacrimi de catifea întristat plânge trandafirul alb. Referință Bibliografica: Trandafirul alb / Nina Dragu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de
TRANDAFIRUL ALB de NINA DRAGU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382797_a_384126]
-
soartă, Să-ți dea suflet dintr-odată, Să-ți dea simțuri omenești, Ca tot omul să iubești, Câțiva ani mamă să fii, Să vezi cum se cresc copii, Și să-ncerci a suporta Să moară-naintea ta; Durerea să te mângâie Și inima să-ți sfâșie! De-așa durere s-ai parte... Lua-te-mi-te-ar moartea, moarte! Referință Bibliografică: DOINA ELEGIACĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate
DOINA ELEGIACĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382806_a_384135]
-
concura și se zicea că acest Romeo, mascul dezordonat, își înfipsese colții în gîtul ei, după terminarea unei curse și cățeaua ajunsese pe mîna veterinarului... Josefina, nevasta lui Napoleone... Nea Bebe o adora. Se dusese o dată la ea și o mîngîiase, punîndu-i sub bot un biscuite cu proteine... în ziua aia îl rugasem să-mi facă cunoștință și mie cu Romeo. Cu greu, se învoise, și ne-am dus la secția plină de cotețe fiecare purtînd deasupra inscripții... cartea de vizită
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
pe o rogojină chinezească împletită din pai de orez îl îndemnară pe vorbitor văzînd că tace prea mult, - zi-i, domnule, te ascultăm. Acela zise sau continuă imediat că Veniamin îi spusese lui taică-său că nevasta lui tînără îl mîngîiase așa, - da' nu era mama! - și că l-a tras spre pat... nu'ș ce să-mi facă,... și chiar i-a făcut!... Bărbatu... tacsu... a omorît fimeia. A fost închis. Pe urmă, pe Veniamin, l-a luat unchi-său
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
Prahovei, băiatul a fost dezbrăcat complet la un pârâu, francezul l-a spălat, scenele fiind fotografiate cu un aparat digital! În Timișoara, unde locuia în gazdă pe str. Labirint, francezul a dormit cu băiatul în pat, îi făcea baie, îl mângâia și-l săruta. Polițiștii au aflat că bărbatul l-ar fi pus pe copil să-l masturbeze. Băiatul din Timișoara a fost luat dintr-o stație de carburanți, unde-și umfla roțile la bicicletă. Copiii au fost duși la Ștrandul
Agenda2003-20-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281024_a_282353]
-
față de mașină ce arde pe obrajii mecanicilormaș iniști, dogoriți și pătați de cărbuni. Vi s-a întâmplat să-i urmăriți, când ei spală cu atâta dragoste uriașele, puternicele corpuri ale locomotivelor? Oare aici nu apare cumva tandrețea iubitului care își mângâie iubita? Noi visăm la crearea unui tip extrauman, căruia îi vor fi distruse suferințele morale, bunătatea, duioșia și dragostea, - unicele nuclee care otrăvesc adevărata energie vitală, unicii dereglatori ai uriașei noastre electricități fiziologice”. Primele nemulțumiri ale lui Marinetti au fost
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
și eu idiosincraziile mele, vorba aceea: idei puține, dar fixe. Ce mă fac? Iată, însă, că, uneori, providența e cooperantă. Când încep să sosească ceilalți invitați, apare o doamnă, critic muzical, cu un cățel caniș negru. Mă simt obligată să mângâi cățelul - toată viața, până l-am pierdut pe soțul meu, am avut câini de apartament - și stăpâna lui mă avertizează că e nesociabil și că în fața persoanelor străine se zbârlește agresiv. Dar când ne așezăm la masă, spre stupoarea doamnei
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
lucidă scoate la suprafață slăbiciuni de caracter, ura, sila de sine și prostia, dar pe măsură ce ele se conturează în fața noastră, brusc demonul devine om, iar diformul se îndulcește: are loc transfigurarea. Artistul știe să dreseze slăbiciunile umane, dar știe să mângâie și să alinte. L-am întâlnit înainte de premiera spectacolului O scrisoare pierdută, în foaier-ul Teatrului Național din Iași, unde actorul avea un vernisaj de grafică și pictură. Horațiu Mălăele era degajat, deși părea ușor obosit, ușor plictisit de sine
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
nici măcar nu i s-a spus că mai are un tată:/ Dumnezeu” (Amintiri din copilărie). Ființa frustrată dă pe gît potirul cu păcură, paginile de jurnal pe care vrea să le afișeze în oraș poartă pete de sînge, fantomele îi mîngîie inima cu fierul de călcat încins. Sarcasmul avansează pînă la figurile automutilării: „mă dăruiesc, mă schingiuiesc, mă rup în fîșii/ pe care le împart trecătorilor,/ le arunc de la balcon, le lipesc pe garduri” (Cineva îmi face rău cu mîna mea
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
mari proiecții mute, uneori preluând creator câte o întreagă secvență de antologie, ca aceea din filmul lui Borzage “Al șaptelea cer”, în care eroina își induce brațul în mâneca unei haine uitată de iubit pe spătarul unui scaun, și își mângâie obrajii cu ea. Secvența e transpusă ad literam până la un punct dar, din fericire, dezvoltată apoi original. Evocări ale epocii mute s-au făcut pretutindeni, și au fost și la noi. La Michel Hazanavicius, însă, personajele tac polemic, cu îndârjire
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
să fie unul din următoarele poeme: Portretul Doamnei B. Dulce bicicletă cu ochii albaștri,/ Roți cu spițe ai în loc de fiaștri,/ Buza de sus, supărată, e doar un ghidon/ Așezată deasupră de far-papion,/ Mâna dreaptă și stângă, ascunse în albe/ Mănuși mângâie lanțul. De salbe./ Iar pe deget - inel cu piatră subțirică -,/ Roșu crud, sălbatic, ochiul de pisică. Discreția nu-i deloc vioară ruginită Nu spun, zise bicicleta domnișoară de la pension,/ Cin’ sfielnic astăzi m-a luat de ghidon/ Și mi-a
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
fiică a mea. Eu tremur toată. De emoție. Știu că așa le spune la toate, am tras eu cu urechea, dar tot vreau să fiu cu adevărat strălucitoare. Și-a pus atâtea speranțe în mine. Chiar stăpâna casei m-a mângâiat în seara asta și mi-a șoptit: - Mâine va fi ziua cea mare. Este drăguță. Ne încurajează și ne laudă mereu, ne spune povești, iar noi îi dăm ener gie. Îmi amintesc la începutul iernii cât de supă rată era
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
Dar de unde îmi vin oare ideile astea absurde? Și ce dacă ziua de astăzi se sfârșește, la fel ca toate zilele oamenilor? - Va fi și mâine o zi, nu-i așa? o întreb în gând pe stăpâna casei, care-mi mângâie petalele catifelate. - Sigur, draga mea, mâine va fi o altă zi, dar, totuși, bucură-te de clipele tale de glorie. Acel totuși mă intrigă. Ce vrea să spună? Știu că nu mi-a ascuns niciodată adevărul. Vreau să o mai
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
rațiunea cadențată a zilei și a ploii care a început să cadă. Ce verde miroase iarba proaspăt tăiată! Ce galben miroase fânul! Ce dulce miros trandafirii! Ce sărat miroase marea! Ce bronzat miroase pielea celui de lângă mine! Adierea vântului ne mângâie obrajii, iar pielea arsă de soare se răsfață la atingerea răcoroasă a mătăsii. Privind la televizor, informația este percepută prin intermediul văzului și auzului. Acceptăm imaginea automat, trăind cu emoție și nerăbdare derularea acțiunii. Citind o carte, doar vederea este solicitată
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
de trei lucruri: că lingurile nu sunt solide, că folosesc substanțe chimice, sau că folosesc forță fizică!”, a spus Cristian cu voce tare pe scenă, după care a ales o lingură care a început să o îndoaie în timp ce doar o mângâia cu degetul. În tot acest timp, bărbatul vorbea despre Matrix și efecte și, sub ochii mirați ai publicului și ai juraților, Gog a îndoit lingurile din dotare. "E incredibil", a fost replică lui Mihai Petre. "Am capacitatea să modific consistentă
Românii au talent: Cristian Gog a demonstrat pasiunea pentru mentalism () [Corola-journal/Journalistic/23326_a_24651]
-
de tei). asigurându-l că nu îngerii îndeplinesc Iubirea deznădăjduitului Dionis Simbolic este și cadrul selenar al voința lui: „când Dumnezeu vrea, tu se încarcă acum, în deznodământ, de iubirii cu Maria ideală, pentru ca gândești ceea ce gândesc îngerii”. speranța care „mângâie lin pe toți această iubire este nu numai un izvor Aici nuvela capătă caracter de basm. muritorii” că va fi iertat pentru de fericire personală, ci și o Fila a șaptea a cărții de astrologie rătăcirile lui, că adorarea iubitei
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
cu cei de la Pro Tv să le vorbesc despre concursul incredibil reușit de Sancraiansi, la un moment dat privesc către vestiar și-l văd pe Florin care se apleacă lângă perete, parcă ar vomita, dar cred că plânge, soția îl mângâie, îi arăt scenă operatorului Iulian Nedelcu, nu are dreptul să filmeze, drepturile sunt cumpărate de TVR, dar reuseseste, desi suntem destul de departe, niște poze foarte sugestive în ceea ce privește suferință lui Florin Mergea...Îmi mulțumește mult că l-am facut atent și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92541_a_93833]
-
folosesc alte metode, mai moderne, mai viclene și tot încă suntem sub talpa fratelui mai mare”. A trăit cu această durere și cu amarul tragicului sfârșit al tatălui său, Petrea, și doar acum, ajuns la orizontul vieții, Toader Penteleiciuc se mângâie cu gândul că n-a ținut în zadar umbră acestui pământ, că a lăsat o urmă frumoasă în viitor, că are o soție bună și înțeleaptă, copii harnici, demni de părinții lor, nepoți dragi, care îi alină bătrânețea și o
„ Se caută noi metode pentru a ni se distruge neamul” [Corola-blog/BlogPost/92672_a_93964]
-
culcușul. Adesea îmbină lirismul cu o formă ludica: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori./ E atâta liniște și armonie!/ și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita/ pe albul ochilor mei obosiți/ de atâta privit spre spațiul virtual”. (Căprioara nebună) Nu de puține ori, cautandu-ne sinele, ne putem rătăci prin labirintul vieții. George Rocă are capacitatea de a limpezi zbuciumul sufletesc, stăpânind parcă o
Un australian din Huedin, la Biblioteca Sadoveanu din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/92739_a_94031]
-
vise muzicale, Erau parfumuri revărsate-n sunet, Când florile izbucneau în petale, Ascultând susur blând de menuet. Și lunii-i cântam în piano sonata, Înfiorat de vraja-i și de dor Căci mă îndrăgostisem chiar de fata Care, cântând, mă mângâia ușor.. Și-i oglindeam cu drag chipul frumos Cu plete blonde și transparent ten, Visând, în timp ce-i îngânam duios În seară, o Nocturnă de Chopin. Dar fata a plecat demult, ușor Și chiar de-aș vrea s-o văd și
POVESTEA PIANULUI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381597_a_382926]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Unde odihna florilor de tei fiecare gând mângâie. În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea, În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam, Iar greieri dansau în vie, în iarbă noi ne tăvăleam
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]