1,032 matches
-
Schelete de beton rânjesc neterminate de ani de zile. În plin buricul Bucureștilor! La amenajarea stadionului, Jiji de la Jilava... conduce detașat. Ca și la mânării. Nu mai erau bilete! Nu era să rămân pe afară tocmai acum! Paranormalul îmi ridică mânuțele sus și trec prin trei filtre. Oamenii de ordine și control sever își fac meseria. Pipăie suplimentar, mai ales pe fetele doritoare de spectacol fotbalisic. Nu am înțeles de ce m-au pipăit de două ori!?! Cu siguranță, spre a se
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca un fluturaș . Iar când zâmbești, mă prăpădesc, Nu știu nici ce-i cu mine, Alină mică, te iubesc, Sunt fericit cu tine . . . Când te adorm, cu mine-n gând, Uit tot, e-o desfătare Mânuțele să-ți văd mișcând, Privirea-ncântătoare. Odor ce-aduci în viața mea, imensă bucurie, Dar, dăruit de Dumnezeu, când vremea o să vie, O clipă gândul să-l alungi, pân-la bunicul tău, Rostind frumos și teatral: ,,Bunicule, nu-s glume, Actriță
DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358297_a_359626]
-
atentă din fotografia ei, cu un zâmbet vag pe buzele strânse, mama, cu pletele răsfirate pe umeri, cum purta pe vremuri, căuta nostalgică în depărtare, iar Maica Domnului își pleca tâmpla spre un prunc dezgolit, care îi prinsese cu degetele mânuței dolofane bărbia. Au toate acestea vreo legătură cu adopția mea? îl întrebasem pe tata atunci. Ai vrut să-mi găsești alți părinți în caz că?... Voiam să-l întreb de mult asta, nu știu de ce momentul mi se păruse potrivit, apoi îmi
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
urgent acasă. M-am așezat și eu lângă micuța și am mângâiato încet pe cap. Ea m-a privit tăcută, cu ochii blânzi și nespus de negri. M-am gandit imediat să micșorez distanță dintre noi și i-am luat mânuța rece în mâna mea. -Cum te cheamă micuțo? M-a privit câteva clipe care mie mi s-au părut nespus de lungi apoi mi-a șoptit tremurând: - Ema! - Frumos nume, draga mea, și unde locuiești tu? Așteptăm înfrigurata un răspuns
EMA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358497_a_359826]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
miel și un asin. După ce Îl privește cu drag se-ntoarce la rindea și geluit. După un timp Copilul, prin rumeguș și talaș, cu ochii mari de taină, îl trage de haină, ceva foarte grav vrând să-i spuie! Cu mânuța strânge în palmă două cuie: - Tu nu știi acestea cât de rău înțeapă și musca? Și mustrător îi face și semn: - Oare ție nu ți-e milă de lemn? Maria aruncă ghergheful și-L strânge la piept pe Iisus: - Of
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344634_a_345963]
-
îndărăt. - Vin la vara viitoare, îi scria într-o scrisoare fiul ei de ani plecat socotit un om bogat. O vecină mai de treabă totdeauna o întreabă despre veștile primite în zeci de plicuri lipite. Bătrânica, sărăcuța... îi zicea: “Sărut mânuța! De nu ți-e cu supărare, vrei să-mi citești o scrisoare?” ...Cât era de bolnăvioară, parcă îi trecea de boală, când inspira din cuvinte suflet tânăr, inimă și trup fierbinte. Își cuibărise bucuria-n piept cu gându-n vară
REÎNTÂLNIREA AMÂNATĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344669_a_345998]
-
văzute și pe nevăzute... Se lasă și cu plâns, se lasă și cu râs. Ne făceam în ciuda, unii altora, în naivitatea jocului... Peste ani, aveam să văd aceleași chipuri preocupate de ciocnitul ouălelor la copiii mei. Concentrați să strângă în mânuța oul vopsit, după zicerea sfântă, "- Hristos a înviat!” “- Adevărat a înviat!", îi auzeam, când pe unul, când pe celălalt, "te-am bătut!!!". Jucau, sau pe luate, sau pe schimbate, ori pe văzute, ori pe nevăzute. Bucuria copilăriei mele o regaseam
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
pline cu bogăție, rumoarea jocului de copil are în ea armonii de înger. Lumină, sacrificiu și purificare. Într-o zi mi-am zis: “Ce frumos ar fi fost să le fi făcut o fotografie la fiecare, în fiecare an, cu mânuțele care ciocneau ouă!” Dar acum e târziu. Anii au trecut. Fotografia aceea nefăcuta a rămas în mintea mea. O să mă uit la ea când oi închide pleoapele. Altminteri sorb cu nesaț fericirea din Săptămână Luminată. E săptămână când porțile raiului
CÂND PORŢILE RAIULUI STAU DESCHISE... de DONA TUDOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358780_a_360109]
-
m-a condus înapoi în bancă și mi-a spus că mă roagă să mă gândesc la altă poezie. M-am așezat nedumerită. Vedeam cum părinții celorlalți copii se întorc spre mine și-mi zâmbesc cu simpatie. Mama îmi ținea mânuța între palmele ei moi și calde, liniștindu-mă. După câteva minute, învățătoarea m-a chemat din nou să recit poezia la care presupunea ea că m-am gândit între timp. Dar eu am început hotărâtă: „Dragi copii din țara asta
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
din orașul Nashville-Tenesse, SUA, el a reușit să imortalizeze momentul în care copilașul și-a ridicat mâna din uterul mamei și a prins degetul medicului. Fotografia a cutreierat deja lumea, în Irlanda fiind folosită ca principalul argument împotriva legalizării avortului.Mânuța care a cucerit întreaga lume este a lui Samuel Alexander, copilul care s-a născut acum șase ani, după noaptea de Crăciun. El este o minune. Fiecare venire pe lume a unui copil este o minune. E știrea permanentă din
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
dorinți nemărturisite, mai-mai să o sărute, când "șerpoaica" nu pirdu ocazia să-i răspundă, trimițându-i un zâmber fermecător. Apoi i-a primit degetele (fiind cuprinsă de un fior al primei săgeți trimisă de zeul Amor), care i-au prins mânuța, răspunzându-i cu o strângere tandră de acceptare a iubirii nemărturisite, înțelegându-se numai din priviri tandre. Ca să nu dea de bănuit, Pandelică mai adăugă cu entuziasm: Bravo Didinica! Ești la înălțime Ura!!!... Aplauzele au înviorat atmosfera, iar părintele dovlete
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
mine! Vă este rău? V-a mușcat câinele? - Simt că mă sfârșesc... - Ia să văd de unde vă prinse turbatu’?... și Didina îngenunche în fața lui Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
dorinți nemărturisite, mai-mai să o sărute, când "șerpoaica" nu pirdu ocazia să-i răspundă, trimițându-i un zâmber fermecător. Apoi i-a primit degetele (fiind cuprinsă de un fior al primei săgeți trimisă de zeul Amor), care i-au prins mânuța, răspunzându-i cu o strângere tandră de acceptare a iubirii nemărturisite, înțelegându-se numai din priviri tandre. Ca să nu dea de bănuit, Pandelică mai adăugă cu entuziasm: Bravo Didinica! Ești la înălțime Ura!!!... Aplauzele au înviorat atmosfera, iar părintele dovlete
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
de ploaie să se transforme în fulgi de nea, era semnul venirii Iernii. Iarna aducea frigul, despuia pădurile, dar sculpta flori de gheață pe geamuri, și ridica derdelușuri pe ulițe. Copiii o îndrăgeau foarte mult, chiar dacă li se mai înroșeau mânuțele, urechile și năsucurile. Acum era vremea colindelor și a frumoaselor Sărbători de Iarnă. Trena argintie a Iernii era ținută, mai întâi, de „Undrea”, adică luna Decembrie, apoi de „Gerar”, sau Ianuarie și, la sfârșit, de „Făurar”, luna Februarie. Chiar dacă au
TIMPUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359417_a_360746]
-
Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până pe la zece ani, am plecat la lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am prezentat mândru în fața mamei și a bunicii, care locuia cu noi. De fapt noi locuiam în casa ei, lăsată moștenire
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
plasă și joacă cum vedeti fericite volei ,în echipe. Mai jos , pe iaz cu bărcuțe aurite fac întreceri vâslind fericite. Să nu credeți că sunt scutite de școală ei aș, încă de dimineață se școală se spală pe ochi, pe mânuțe, iau mic dejun sănătos de aceea-s plinuțe. Își așează cărțile , caietele-n ghiozdan și pline de elan prin iarbă se dau de-a dura să nu le prindă căldură și ajung ,mare scofala iute la scoala. Au abecedar, ore
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
metri până la apă și vreo șase de apă, prelingându-se cu forța cu care corpul este atras de pământ și de apă, mătușa Safta întinse, în sfârșit, o mână, scăpându-și adorata din gheara morții chiar în secunda-n care mânuța acesteia pierduse lupta, pierduse ultima fărâmă de putere. O trase peste budăi, de unde este preluată de mâna puternică a tatălui, care îi dă câteva sfaturi bune la fund, așa, ca să uite de frica fântânii, că de: crește mare și trebuie
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
ajunge. Comanda s-a repetat, dar cu prelungirea ultimului cuvânt „Hai hup, hă-hu, hăp!!!” și turma oropsiților s-a oprit în fața tribunei. Au făcut mișcarea „La drep-ta!” și au prezentat arma, Klașnicovul care a băgat spaima în americani, rămânând cu mânuțele încleștate pe pe tocul și patul puștii. - Să trăiți tovarășe comandant! „pervaia ranga”! la care Vitican îmi șoptește: „Să-i vezi ce fac la ranga de gradul doi!...” și ne-am amuzat copios când un butoi de om, ce purta
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
ora 11 până la ora 12. Ce repede trecea pauza. Apoi iar la muncă până la ora 17. Grea robie. Toate ca toate, doar că pulpele degetelor mele au cedat. Muncitorii aveau mâinile aspre, tăbăcite de muncă la cherestea. Dar eu, cu mânuțele mele fine, de elev, care n-au văzut în viața lor decât creion și caiet, deodată au resimțit cumplit asprimea scândurilor. Lucram din ce în ce mai greu. Într-o zi, nu știu de ce, am fost pus, tot în cadrul secției lui Melniciuc, să confecționez
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
mireasma. Cu zăvoare de crin. ferestrele inimii îmi sunt închise... Ce Floare mi le va deschide? Cine mi-a luat mugurii Copilăriei și-a pus în loc răsad de abanos? Lăsați Copiii să crească prin flori! Lăsații să pună răsad cu mânuțele lor de petale! Lăsații să-nmiresmeze țărâna, ca pâinea scoasă din țăst! Lăsați Copiii să surâdă a floare! AȘ VREA Sufletul Copilăriei, să crească ca un Copac cu flori... Să-l altoiască albinele cu credința lor... Din fructele adolescenței să
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
Din crengile mature să-mpletească coșuri de flori... Trunchiul secular, miresme de cărți să rodească... BINECUVÂNTARE DE CRIN Floarea... Între cer și pământ, Pământu-i e pâine și Ceru-i este vin. Din iia florilor Inima lui Hristos e țesută de mânuțe de prunci... Lumina... Floare de taină. În candela ei, arde copilăria noastră. Mireasma florii e o chemare. Sau o amintire dintru-nceput? Atât de aproape îmi sunt Florile... Le simt răsuflarea. În Tainele lor mă descopăr pe mine. Gândurile albe
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
din guriță: Și o văd cum se roșește, Vrea s-ascundă sub rochiță Sânul - piersică de vară - Și genunchii rotunjori; A-nțeles că mă-nfioară: - Vai, neicuță! Vrei să mori? Și ca Venus cea divină, Ca unui prinț, îmi turna Cu mânuța ei cea fină: Mustăcioara-mi gâdila Cu paharul plin, în care Și-a udat buzele moi; Era drept ca sărutare... Și îmi spune, că-n zăvoi, Când apare luna plină, S-o aștept, când trece-acasă, Și cu grație se-nclină
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
lei. Femeia, probabil soața acestuia, a prins-o drăgăstos de umeri și i-a zis: - Să-ți iei caiete, isteațo! Abia atunci l-a văzut pe tatăl ei care venea cu brațele întinse spre cei doi vizitatori. A strâns în mânuța ei îngereasca hârtia de zece lei atât de tare, încât i-au dat lacrimile. Musafirii au stat la masă, au vorbit câte-cele, câte-toate, au mai cinstit și câte un păhărel, așa cum le stă bine omenilor la veselie. Au plecat musafirii
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
de busuioc pe la ochi, menindu-i „să vadă lucruri bune și frumoase", pe la urechi - „să audă numai învățăminte și să ia aminte la ele", pe la gură - „să vorbească cuvinte înțelepte și să știe a respecta pe cei din jur", pe la mânuțe - „să fie harnică si pricepută", pe piept - „să fie iubitoare și cu suflet mare", pe cap - „să fie deșteaptă si luminată", pe picioare - „să o ducă acolo unde trebuie și să o aducă mereu acasă, lângă cei dragi". Apoi, ținând
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]