853 matches
-
1991, 46; Cornel Robu, Cristian Tudor Popescu, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 394-397; Z. Ornea, O antologie SF, RL, 1993, 15; Claudiu Groza, Cu ochii bine deschiși, APF, 1997, 7-8; Dorin Tudoran, Kakistocrația, Chișinău, 1998, 551-554; Cristina Tamaș, „Vremea Mânzului Sec”, TMS, 1999, 3; Ion Simuț, Un prozator persecutat de un gazetar, F, 1999, 4; Simion, Fragmente, IV, 259-264; Alex. Ștefănescu, Un Cristian Tudor Popescu mai puțin cunoscut, RL, 2000, 16; Mircea Morariu, Jurnalismul polemic, F, 2000, 6; Luminița Marcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
se mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid, mânz, băcan. 5. Scrie câte trei enunțuri cu: a) verbe care să arate acțiunea b) verbe care să arate starea c)verbe care să arate existența 6. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător pentru: dușman, cenușiu, șiret, silitor. 7. Alcătuiește un text
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
călare pe ea în loc să merg pe scaun lângă tatăl meu sau eventual unul din frații mei care o conduceau. De aceea calul este și acum animalul meu preferat. Chiar în ciuda faptului că am avut și o întâmplare nefericită cu un mânz de-al ei. Crezând că este tot așa de liniștit ca mama lui, l-am încălecat. El nefiind învățat cu așa un călăreț, a zbughit-o la fugă pe strada noastră. Nu știu ce s-a întâmplat, eu am alunecat de pe cal
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pământ până cineva l-a oprit. Nu știu ce s-a mai întâmplat, știu doar că m-am trezit plină de sânge. Nu știu ce spaimă a fost pentru mama mea și cum m-a făcut bine după această întâmplare dar am supraviețuit. Insă mânzul nu a mai fost călătorit de mine niciodată. Anul acesta, amintindu-mi cu frații mei această întâmplare, fratele meu mic mi-a mărturisit că el mă urcase pe mânz pentru că eu îi cerusem. Dar nu i-a mărturisit niciodată mamei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
m-a făcut bine după această întâmplare dar am supraviețuit. Insă mânzul nu a mai fost călătorit de mine niciodată. Anul acesta, amintindu-mi cu frații mei această întâmplare, fratele meu mic mi-a mărturisit că el mă urcase pe mânz pentru că eu îi cerusem. Dar nu i-a mărturisit niciodată mamei mele pentru că știa că va fi mustrat. El fiind mai mare și mai înțelep nu trebuia să accepte să facă ceea ce îi cerusem eu, un băiețoi de fată fără
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
senzorială echivalează cu o revoltă ieșită tocmai din esențialitatea setei lui de certitudini: „Vreau să te pipăi și să urlu: «Este»!” Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența se substanțializează în patosul interogației, zbaterilor, iar omenescul se dezvăluie eroic în neostenita sa sete de perfecțiune. Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și acum În noi, purtăm În noi gândurile și cuvintele Tatălui Ceresc. Ce este telegonia? Simplist vorbind, dacă o zebră și o iapă se Împerechează, nu rezultă nimic, fiindcă genomurile lor sunt incompatibile. Dar peste câțiva ani, iapa poate naște mânji vărgați. Din punct de vedere al geneticii materialiste, este o aberație. Dar genetica cuantică explică foarte clar acest lucru. Cromozomii au capacitatea de a memora informația nu doar pe cale materiala ci și pe cale ondulatorie, prin undele emise de molecule și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele), crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum și animalele pentru producție - lână, lapte și blană; g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
decât prin apelul la divinitate. Toată lumea se Închina și-și făcea cruce, Împăratul aduce tot felul de popi, că nu e lucru curat dintr-un măr să se ajungă În halu acesta. Iapa, care mâncase miezul mărului și cojile, naște; mânzul se face mare, Însă copilul refuză să apară. Soluția provizorie găsită de soțul disperat este Încingerea nevestei cu cercuri să nu se mai suie burta să mai crească, că zâcea că pleznește; apoi, se duce să ceară sfatul altor Împărați
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Busuioc, Înghițirea peștelui cu solzi de aur (de către Împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, cu soarili În piept, luna-n spati și luceferii pe umeri și cu păru de aur, a doi mânji și a doi căței, care-și unesc forțele În vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă a doi copii identici este vorba și În următorul basm. Un Împărat a cărui soție nu poate face copii, umblând din babă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vițeaua s-a făcut grasă și frumoasă, dar, după un an, o mănâncă lupul. Se tocmește pentru un alt an, pe 25 de prăjini de grâu; vine un nor de piatră și-l strică. Al treilea an, slujește pentru un mânz, care devine cât un zmeu după un an, putând să zboare prin torțele cerului. Calul pătrunde pe fereastra foișorului, unde un Împărat și-a izolat fata și băiatul a sărutat fata. Aceasta Îi declară tatălui ei că se va căsători
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
brumei promoroacă, viscol și spulber), pentru că i-a Înghețat Într-o noapte hrișca În pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul cel cu cap de fier să-i aducă mâncarea; l a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat de lupi. La chindii, apare Într-un târziu balaurul Însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat În răspăr și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și treaz ca alte ori". CÎnd Își intitulează un sonet al șaptelea din ciclu Fuga poetului, Voronca procedează la stilizări similare: imaginea Poetului e și aici modelată după cea a călărețului-oștean, prinsă Într-o efigie tratată la modul decorativ: Viu mînzul. Plajă. Spumă și zăbală Și-apusurile prinse de oblînc Un soare pal În brațul stîng În brațul drept o lună pală. Lance rotită-n cer sau În adînc Rotundul ceas pe-obraz goană ovală... Treptat, imaginea care se impune e
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fost condusă de el, P.l. include în paginile ei cele mai prestigioase semnături. Rubrici: „Literatură”, „Probleme de artă”, „Istorie literară românească”, „Literatură populară”, „Istorie literară străină”, „Pagini clasice”, „Însemnări critice”, „Note, dări de seamă”. Cu poezie sunt prezenți Lucian Blaga (Mânzul, Răsărit magic, Veghe, Sfântul Gheorghe bătrân), Ion Pillat (Pândă, Iarnă târzie, Spectrul rozei, Eternități vremelnice), Al.A. Philippide (Viziune, Pământului), V. Voiculescu (Lunaticii), Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu, C. Tonegaru, Eugen Jebeleanu, Dimitrie Stelaru, Virgil Carianopol, Mihail Cruceanu, Mihai Moșandrei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
a cugeta etc. ; cuvinte din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
118. Irimie fratele lui 119. Vasile fiul lui Sandul 120. Dumitrașco Mitrofan 121. Grigoraș ginerele lui 122. Andreiu fiul lui Lupan 123. Dănălache Mustață 124. Sârghie Mustață 125. Tănasii, morar 126. Constandin,fiul lui Toader,morar 127. Andonie ginerele lui Mânzul 128. Toader, rus 129. Vasile One 130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în lacrimile nopții și mi-am limpezit ochii în primele raze ale astrului zilei, am încălecat pe un nor călător, i-am pus căpăstru cu zăbală și am pornit, fericit, într-o plimbare prin văzduh. Sprinten și zburdalnic ca un mânz, ducipalul meu s-a avântat îndată, într-un trap alert. I-am domolit alergarea strunindu-l din frâu, ca să pot admira colinele gătite cu holde, bogate și măiestrit colorate, munții tiviți cu codri voinici, lacurile și râurile care se răsfață
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
poate să ne apară vană, ca o atotputernicie deșartă, ca lipsa de formă a aerului, ca o rătăcire fără țel și fără noimă. Pe de altă parte însă, nu ne e îngăduit să o gândim ca simpla slobozenie a unui mânz zburdând pe pajiști, a unui ied ce sare și tot sare după nazurile lui. Este mai mult decât atât în Ariel. Dacă, fiind spirit al aerului, este liber ca aerul, cum se spune, nu avem aici decât o metaforă. Aerul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sunt cei fățarnici" - Iordache Golescu). 3.3.2.2. Din (sub)câmpul lexical al animalelor domestice, OAIA/MIELUL nu este singurul culturem care apare în ipostaza de victimă a LUPULUI. În aceeași categorie se încadrează și animale precum MĂGARUL, BOUL, MÂNZUL sau GÂSCA. Dintre acestea, BOUL este singurul culturem care intră într-o opoziție nu doar privativă, ci și graduală cu LUPUL (1334: Boii uniți la pășune/ Lupul nu-i poate răpune - distih cules de Anton Pann, prin care "se arată
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturem care intră într-o opoziție nu doar privativă, ci și graduală cu LUPUL (1334: Boii uniți la pășune/ Lupul nu-i poate răpune - distih cules de Anton Pann, prin care "se arată puterea unirii și a înțelepciunii"). În schimb, MÂNZUL și GÂSCA apar doar ca simboluri ale neputinței și naivității confruntate cu forța brută (2117: Mai bine-l făcea mă-sa mânz și-l mânca lupii = " Se zice despre cei proști sau fără de noroc") sau cu viclenia (1873: Păzește gâștele
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate răpune - distih cules de Anton Pann, prin care "se arată puterea unirii și a înțelepciunii"). În schimb, MÂNZUL și GÂSCA apar doar ca simboluri ale neputinței și naivității confruntate cu forța brută (2117: Mai bine-l făcea mă-sa mânz și-l mânca lupii = " Se zice despre cei proști sau fără de noroc") sau cu viclenia (1873: Păzește gâștele când le spovedește vulpea și le povestește lupul = "Ferește-te întotdeauna de cei răi și vicleni, chiar când se arată cu masca
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
răutatea, ferocitatea, agresivitatea, violența (care includ, în opinia noastră, și funcția "pericol", pe care cei doi cercetători amintiți o tratează separat). Această funcție se revelează, după cum am văzut, atât prin opozițiile privative absolute de tipul LUP - OAIE/MIEL/MĂGAR/BOU/ MÂNZ/GÂSCĂ sau LUP - OM, cât și prin trăsăturile "intrinseci" care îi sunt atribuite culturemului în cauză. Considerăm, totuși, că această trăsătură trebuie disociată de "funcția"/semnificatul idiomatic (b) lăcomie, care, deși se apropie de semnificatul (a) prin intermediul agresivității, se distinge
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lefter de tot, acesta îi cere să ocupe el locul hoților dinainte, ca să îi „iasă măcar de-o motocicletă”. Conflictul subteran e tipic pentru realitatea Israelului. În Făt-Frumos, fiul Iepei, mama-iapă, vădană, își rupe bucățica de la gură ca să facă educație mânzului ei chipeș și mintos. El ajunge să ia toate treptele și toate diplomele, se mută într-un oraș mare, uitând, firește, de bătrâna Iapă. Pornind la drum spre el, mama îl găsește locuind în cartierul de vile, iar pe ușa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
destinsă. Întâmplări mărunte din viața de cazarmă, cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate tind să sugereze grozăvia carnagiului, dar și o secvență simbolică, muiată în sentimentalism (Mânzul), se înscriu în suita narațiunilor din Viscolul (1962), din care abia frânturi se salvează. Dacă politizarea abuzivă la adresa „iadului capitalist”, împărțirea lumii în stăpâni hrăpăreți și, în tiparul celui mai rigid schematism, masa celor umiliți ori obidiți, ca și tendința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
ajutor paraliticlui în două bețe să treacă peste linii. Ora 9,20, în personalul de Cluj, beatitudinea lărgimii de cum ieși din gări, aleargă din sat, stația în pantă, văi și dealuri încălecate pînă a nu se lăsa în bazinul Someșurilor, mînz, suge, parc zoologic, oi, în rînd un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors fînul, la coasă în căruță, inflexiunile patetice, vorbim două studente pe tot vagonul! aeroport militar, avioane, elicoptere fără camuflaj, 25-30 de aparate descoperite, INTERVENȚIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]