850 matches
-
Pip. Sărmanul Pip! Ați mai auzit de el și vă amintiți desigur de noaptea aceea dramatică, în care tamburina lui a răsunat cu o veselie atît de lugubră. Prin înfățișarea lor exterioară, Pip și Cocuță alcătuiau un cuplu, ca un mînz negru și unul alb, de dimensiuni egale, dar de culori diferite, înhămați la același atelaj fistichiu. Dar, pe cînd nefericitul Cocuță era greoi la minte și morocănos din fire, Pip - deși sfios din cale-afară - era foarte vioi de felul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
repetat expresii sau chiar figuri de stil construite greșit, prin aceea că nu slujesc reflectării veridice a realității. Astfel legenda lui baș Bicaz ne e povestită și de N. Țațomir În Cablul telefonic. Bistrița e aproape Întotdeauna asemuită cu un mânz nărăvaș, căruia i se pune pentru prima oară frâul. În amintita poezie a lui Țațomir - ca de altfel și În alte poezii ale autorului - există serioase elemente formaliste: compasul unui inginer „saltă’nalt pe catalige”, iar În poezia În Munții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dragoni și animale feroce. Tema romanului familial apare adesea în basme. Copii de sânge regesc sunt furați, apoi găsiți de oameni simpli și abia mai târziu își descoperă adevărații părinți. Tovarășul imaginar este de obicei un animal - câine, pisică, vulpe, mânz sau cal - care îl protejează pe erou de vrăji și-l sfătuiește (pentru că el vorbește asemenea oamenilor). Apoi mai sunt abordate și alte teme. Rivalitatea dintre frați și surori se sfârșește de obicei prin victoria celui mai tânăr. Ostilitatea față de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ursul tămăduitor, licuricii cu lămpașe. Volumele La curțile dorului și Nebănuitele trepte reiau motive lirice anterioare, adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale, dar și imagini cu tot mai dese note locale (Olarii, Mânzul, Veste) și cu trimiteri spre credințe străvechi. E sensibilă și o abandonare treptată a formelor prozodice libere, în favoarea celor regulate, cu preferință pentru metrica populară. În asemenea versuri ritmate sunt scrise mai toate poeziile din lunga perioadă când autorul a
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
de emoții sau de dorință. Alura calului oferă și informații cu privire la evoluție: dacă merge la pas, evocă lentoarea, dar și constanța, la galop, viteza și violența, la trap, exprimă un ritm echilibrat, nici prea lent, nici prea rapid. Cât despre mânz, în afară de semnificațiile precedente, el simbolizează căutarea protecției, dorința de a fi «protejatul» unui șef, al unui mecena, al unei persoane influente. Capră Capra împărtășește, într-o măsură mai mică, semnificația țapului, reprezentând demonul. Din această perspectivă, îl confruntă pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
veniale”. Acestea se diminuează sensibil în volumul Cu timpul meu, mai exact în poemele ce prelucrează temele rusticității, ale originilor: „Boii își rumegă așteptarea domoală,/ Amintirea câmpului înrourat./ Când și când mai nechează caii de smoală,/ Șteampurile copitelor bat./ Pe lângă mânji foiește marea mulțime./ Le cearcă mersul, sveltețea de cerbi,/ Numai de bivoli nu-ntreabă nime,/ Diavoli domestici, în care visuri preistorice fierb.” Inima poetului se simte pierdută/încorporată în dealurile ce par „misterioase morminte” ori resuscită anii petrecuți în incintele
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
este moale și cornul e cu sare / Și mama se-ngrijise de ceapă și cuțit.” Adept al unei viziuni animiste asupra lumii, A. organizează evenimentele zilnice într-o istorie sacră, ale cărei începuturi fabuloase sunt marcate de miracolul nașterii unui mânz pe câmp, sub ochii inocenți ai copilului: „Se ridicase mânzul - întâi pe un genunchi, / Apoi pe celălalt, pe o copită. / Și dintr-o dată lumea din haos se-nchega / Și-și părăsea pământul întâia lui clipită.” Poetul transformă mirarea existențială a
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
-ngrijise de ceapă și cuțit.” Adept al unei viziuni animiste asupra lumii, A. organizează evenimentele zilnice într-o istorie sacră, ale cărei începuturi fabuloase sunt marcate de miracolul nașterii unui mânz pe câmp, sub ochii inocenți ai copilului: „Se ridicase mânzul - întâi pe un genunchi, / Apoi pe celălalt, pe o copită. / Și dintr-o dată lumea din haos se-nchega / Și-și părăsea pământul întâia lui clipită.” Poetul transformă mirarea existențială a adolescentului într-un prilej de rescriere a întrebărilor fundamentale privind
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
-Bunicule îl pot mângâia? - întrebă Mitică. -Du-te și mângâie-l, să simtă că este iubit. Mitică îl atingea la început mai timid, apoi începuse să-l mângâie ușor pe păr ca să-l îmbrățișeze până la urmă de după gât. Peste câteva clipe mânzul se scutura și se apropia de maică sa. -Cât e de frumos mânzuțul! - exclama nepotul, cum îl cheamă?Cum îl cheamă? - repeta bunicul. Nu are nume, te-a așteptat pe tine să-i dai un nume, care i se potrivește
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
un nume, care i se potrivește. Mitică se gândea câteva clipe, apoi cu multă înțelepciune afișată, rostea numele căluțului: Luminosul! -Luminosul? - și de ce tocmai Luminosul, întreba bunicul. -De aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai explicat clar de ce trebuie să fie Luminos acest mânz, deci așa îl vom striga de acum încolo! -Luminosule, îl striga copilul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
aceea că-i strălucesc ochii, dar și petele albe de pe spate... din mânzul acesta va fi un cal grozav, de asta i-am dat numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai explicat clar de ce trebuie să fie Luminos acest mânz, deci așa îl vom striga de acum încolo! -Luminosule, îl striga copilul ca să se obișnuiască cu numele și cu mâna lui. Până la urmă mânzul ceda vocii prietenoase și îl acceptă pe băiat cu mai mare răbdare. Apoi, înhămară calul și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
numele respectiv. -Ce spui, bunicule? -Tu mi-ai explicat clar de ce trebuie să fie Luminos acest mânz, deci așa îl vom striga de acum încolo! -Luminosule, îl striga copilul ca să se obișnuiască cu numele și cu mâna lui. Până la urmă mânzul ceda vocii prietenoase și îl acceptă pe băiat cu mai mare răbdare. Apoi, înhămară calul și porniră spre pădure după lemne. Le plăcea să meargă împreună, se înțelegeau bine. Mitică savura simplitatea satului, faptul că putea sta lângă bunicul său
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
plăcea să meargă împreună, se înțelegeau bine. Mitică savura simplitatea satului, faptul că putea sta lângă bunicul său în căruță și de acolo saluta pe toți, așa cum făcea și bătrânul: Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce mânz frumos aveți, striga un sătean către ei... bunicul și cu nepotul își dădeau din cap în același mod. După un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
că putea sta lângă bunicul său în căruță și de acolo saluta pe toți, așa cum făcea și bătrânul: Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce mânz frumos aveți, striga un sătean către ei... bunicul și cu nepotul își dădeau din cap în același mod. După un trap pe ulițele satului încetiniră ritmul sus pe deal, așa se apropiară
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și de acolo saluta pe toți, așa cum făcea și bătrânul: Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce mânz frumos aveți, striga un sătean către ei... bunicul și cu nepotul își dădeau din cap în același mod. După un trap pe ulițele satului încetiniră ritmul sus pe deal, așa se apropiară de locul lor, de unde puteau să strângă niște
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să guste din belșug, din liniștea locului, din zumzetul obosit al naturii. Astfel mai schimbară și câte-o vorbă cu sătenii întâlniți. -Ce faci Ioane ? - îl întreba pe bunicul un vecin, vii de la pădure ? -Așa, așa, afirma și bunicul. -Ce mânz frumos ai, măi Mitică, strigau niște copii de pe marginea drumului. Are coadă argintie și pete albe pe spate! -Îl cheamă Luminos! - așa să știți. -E un nume potrivit, își dădeau cu părere copiii, să ai grijă de el! Și așa
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
nou la țară. Mitică se dădea jos primul din mașină și striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două aripi ale porții, ca să poată intra taică său cu mașina în curte. Primul drum îl ducea către grajd, ca să salute mânzul și calul. Între timp trecură trei ani din viața lor, mânzul a crescut, arăta ca și un cal adult. Când îl striga mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl iubea pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
striga: Bunicule, am sosit! Între timp deschidea cele două aripi ale porții, ca să poată intra taică său cu mașina în curte. Primul drum îl ducea către grajd, ca să salute mânzul și calul. Între timp trecură trei ani din viața lor, mânzul a crescut, arăta ca și un cal adult. Când îl striga mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl iubea pe Mitică. Cu răbdare acceptă mângâierea lui. Bunicul l-a învățat cum
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ca să poată intra taică său cu mașina în curte. Primul drum îl ducea către grajd, ca să salute mânzul și calul. Între timp trecură trei ani din viața lor, mânzul a crescut, arăta ca și un cal adult. Când îl striga mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl iubea pe Mitică. Cu răbdare acceptă mângâierea lui. Bunicul l-a învățat cum să-l perie mai bine pe spate, iar mânzul stătea nemișcat de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Când îl striga mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl iubea pe Mitică. Cu răbdare acceptă mângâierea lui. Bunicul l-a învățat cum să-l perie mai bine pe spate, iar mânzul stătea nemișcat de atâta plăcere. Din când în când dădea din coamă, semn de mulțumire. Cam peste patru ani, băiatul se afla chiar în grajd, când intrase unchiul său, Nicolae -Ce faci măi, Mitică? Nu te-am văzut de mult
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
chiar în grajd, când intrase unchiul său, Nicolae -Ce faci măi, Mitică? Nu te-am văzut de mult! Ești harnic, văd că-l cureți pe Luminosul tău. Între timp îl luase în brațe pe nepotul său, apoi se întoarse către mânz și începuse să-l mângâie pe spate. Băiatul nu mai apuca să spună nimic, că în acel moment crucial mânzul brusc îl lovise cu piciorul pe unchiul său, direct în stomac. Nicolae căzuse pe loc, pe paiele din grajd. -Măi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
văd că-l cureți pe Luminosul tău. Între timp îl luase în brațe pe nepotul său, apoi se întoarse către mânz și începuse să-l mângâie pe spate. Băiatul nu mai apuca să spună nimic, că în acel moment crucial mânzul brusc îl lovise cu piciorul pe unchiul său, direct în stomac. Nicolae căzuse pe loc, pe paiele din grajd. -Măi Luminosule, animal sălbatic, dar ce faci cu unchiul meu, striga disperat băiatul. Dar tu în viața ta nu ai lovit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pe banca din fața grajdului. -Ce s-a întâmplat? - întreba bunicul nedumerit, care tocmai atunci intrase pe poartă, îndemnând vaca către grajd. Ce ai pățit băiete? - întreba, vibrând îngrijorarea în voce, dar în locul băiatului, îi răspunse nepotul: -Bunicule, l-a lovit mânzul pe unchiul cu piciorul, chiar în stomac... dar așa ceva nu a făcut Luminosul niciodată...! Oare ce s-a întâmplat chiar acum, bunicule? -Te-a lovit mânzul, chiar în stomac? Și tu nici nu poți vorbi și abia poți respira de atâta
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
întreba, vibrând îngrijorarea în voce, dar în locul băiatului, îi răspunse nepotul: -Bunicule, l-a lovit mânzul pe unchiul cu piciorul, chiar în stomac... dar așa ceva nu a făcut Luminosul niciodată...! Oare ce s-a întâmplat chiar acum, bunicule? -Te-a lovit mânzul, chiar în stomac? Și tu nici nu poți vorbi și abia poți respira de atâta durere?...așa... te-a lovit?! Bătrânului i se urcase sângele la cap, i se întunecase privirea, înjura fără să știe ce zice... apoi striga: las
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
nimeni. Până ajunse la pădure, se însera deja. Acolo, în sfârșit, putea fi singur să plângă, cum n-a plâns în viața lui. Nu-l vedea nimeni, nu trebuia să-i fie rușine. -Luminosule, ce păcat ai săvârșit?! Dragul meu mânz, tu ai un suflet așa de rău? ... nu aș fi crezut niciodată... săracul unchiul, dacă îl lovea în cap, putea să moară... inima îi bătea alert, iar lacrimile și-le ștergea cu mâinile murdare... sărăcuțul meu cal, ce bătaie ai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]