1,010 matches
-
analize, sugestiv intitulate: „Lucian Blaga - completări documentare” (la cartea profesorului clujean Mircea Popa: „Lucian Blaga și contemporanii săi” - Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007) și „Lucian Blaga în solstițiul Sânzienelor” (la cartea lui Zenovie Cârlugea: „Lucian Blaga - Solstițiul Sânzienelor”, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2010). Se poate spune despre „Lecturi în oglindă” că este o carte ale cărei atuuri sunt: stilul minuțios și atent elaborat, nivelul calitativ ridicat al exegezei, concretețea și profunda investigare în documentarea actului critic. Monica Grosu nu întreprinde un
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
indusă de întâlnirea cu harul acestui mare scriitor e mereu aceeași. Sper că vizitatorul ocazional al acestui spațiu virtual “concesionat” mie nu mă va judeca prea aspru dacă omagiul meu adus azi celui care m-a subjubat cu pana lui măiastră e un text mai vechi și care, de regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Acasă > Versuri > Iubire > PASĂREA MĂIASTRA (POEME) Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului CE EȘTI TU FEMEIE ? Un cântec de vioară, Paletă-n curcubeu O stea din Carul Mare, O oda, un eseu... Rostindu-ți nemurirea
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
se jertfește. DOR Am strâns în lacrimi dorul Ca să te scalzi în ele. Erai un vis din cerul Înconjurat de stele. Iar eu eram jos pe pămînt și Tu, din înălțime Clădeai un vis, un legământ Iubirii pentru mine. PASĂREA MĂIASTRA (Lui Eminescu) Coboară lin pe casa mea O pasare măiastra Mărețul vultur că de nea Venit din zare-albastră. De unde vii, cum te numești, Tu, prinț cu aripi fine De ce la mine poposești Din înălțimi divine? Eu, din neanturi am venit
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
scalzi în ele. Erai un vis din cerul Înconjurat de stele. Iar eu eram jos pe pămînt și Tu, din înălțime Clădeai un vis, un legământ Iubirii pentru mine. PASĂREA MĂIASTRA (Lui Eminescu) Coboară lin pe casa mea O pasare măiastra Mărețul vultur că de nea Venit din zare-albastră. De unde vii, cum te numești, Tu, prinț cu aripi fine De ce la mine poposești Din înălțimi divine? Eu, din neanturi am venit Să-ți fiu oaspete-n casă. Căci dragostea necontenit, De
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
mă ții strâns, să nu mă lași Din brațe nicio clipă... Și amândoi, înlănțuiți Să ne jucăm cu versul Că doi poeți îndrăgostiți Cucerind Universul. Față din vis când se trezea Privind către fereastră... Nici soarele nu strălucea Nici Pasărea Măiastra... PAJ Și paj de-oi fi, alege-voi în viață, Să te iubesc mereu că la-nceput. Să-ți cânt cea mai frumoasă doina, Din adâncimea codrului tăcut Și nu voi cere altă soarta Din mână Marelui Divin, Decât să
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
sau furtună, Rămas-au toate în trecut. N-ai timp! Așa te plângi întruna... Și-alergi mereu, tot mai grăbit, Când izolarea-ti cere-arvuna Tu vei fi singur și-obosit. -------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 29 mai 2014 Referință Bibliografica: PASĂREA MĂIASTRA (POEME) / Ligia Gabriela Janik : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ligia Gabriela Janik : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc, Maria Tănase i le cântă lui neicuța Costache chiar în atelierul din Impas Ronsin nr. 11 ca drept ... Citește mai mult Fie-mi permis să vă relatez două evenimente cultural-artistice importante care au avut loc în perioada
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc, Maria Tănase i le cântă lui neicuța Costache chiar în atelierul din Impas Ronsin nr. 11 ca drept ... VII. POEM CU TINE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 582 din 04 august 2012. ADORMISE FUROUL Adormise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
voi pentru a ne da nouă sfaturi? Păi, am făcut spitale (care sunt închise acum de „oamenii zilelor noastre” ca să putem dispărea noi mai repede), am făcut Cămine culturale, Case de cultură în care cântă azi cucuvelele, nu acele formații măiestre ce câștigau premii la „Cântarea României”, am făcut o mulțime de blocuri pe care cei de azi nu sunt în stare nici măcar să le văruiască, am făcut metroul căruia voi, „oamenii zilelor noastre”, îi tot găsiți cusururi, am ridicat clădirea
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
care nu de puține ori a zugrăvit viața grea minerilor alături de care a trăit, Mihai LEONTE a reușit de-a lungul anilor să transforme lămpașul în hârtie și târnăcopul în peniță, unelte care l-au ajutat să zugrăvească în cuvinte măiestre atât locurile copilăriei și adolescenței sale cât și pe cele din acest colț al Banatului, pe care l-a cinstit așa cum se cuvine. Vă mulțumesc încă odată în numele orașului Moldova Nouă și al meu personal pentru invitația adresată domnului Mihai
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
Constantin Brâncuși - Pietrele dacilor vorbesc” - la care a fost invitat scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu să-și lanseze cartea „Ne vedem la Paris” - închinată demiurgului scupturii moderne, alături de albumul muzical „Sus, în deal, la Peștișani” . Compact discul are 10 melodii - pe care măiastra cântecului popular românesc, Maria Tănase i le cântă lui neicuța Costache chiar în atelierul din Impas Ronsin nr. 11 ca drept recompensă ce-o acordă maestrului Constantin Brâncuși care-i mărturisește din tainele operelor sale: „Masa Tăcerii”, „Poarta sărutului”, „Coloana
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
Maria Tănase i le cântă lui neicuța Costache chiar în atelierul din Impas Ronsin nr. 11 ca drept recompensă ce-o acordă maestrului Constantin Brâncuși care-i mărturisește din tainele operelor sale: „Masa Tăcerii”, „Poarta sărutului”, „Coloana infinitului” și „Pasărea măiastră”. Cartea „Ne vedem la Paris” a fost tipărită la Editura „Muzica”, fiind prefațată de personalități de primă mărime ale culturii noastre: maestrul prof.univ.dr. Gheorghe Zamfir, Octavian Ursulescu - redactor Revista „Actualitatea muzicală”, prof.univ.dr. Dumitru Miron - prorector ASE București, gl.br. Gheorghe
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
descrie autorul volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag, Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfântă vei privi La noi când, seara-n prag, Duși pe gânduri, prinși de dor... Pentru cei ce viața și-au jertfit
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
deasă, mama toarce vorba-n dodii se visează iar mireasă, sub altarul altor zodii. uzurpat de noul rit, tata a fugit din lume și-a lăsat nepângărit nucul, spânzurat pe culme. a pleca și mama-n zbor ca o pasăre măiastră la al zecelea sobor de la noi de la fereastră. a rămas nucu-n ogradă singur și bătut de vânturi, nucul nostru stă de gardă doar la umbre și la gânduri. vara stau sub umbra lui și-i privesc duios prin vreme, spun
NUCUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358161_a_359490]
-
își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună,/ Gustul lor e mătrăgună
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
aceea dinspre Nistru, apoi pentru românii de pretutindeni, prin poeziile și cântecul lor: La zidirea soarelui se știe, Cerul a muncit o veșnicie, Noi muncind întocmai ne-am ales cu, Ne-am ales cu Domnul Eminescu, Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră, Eminescu, Eminescu, Mi-L furară Doamne adineauri, Pe înaltul domn cu tot cu lauri, Mă uscam de dor în piept cu plânsul, Nu știam că dor mi-era de Dânsul, Nu știam că doina mi-o furară
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
Fie că sunt sculptate în rana pietrei, fie cântate „cu lacrimi suave de vioară”, versurile de dragoste degajă sensibilitatea și gingășia omului veșnic îndrăgostit de...dragoste. De dragoste și de cuvânt bun și înălțător. Un tril nesfârșit cântat de pasărea măiastră, ascunsă în cuib sufletesc, dar care are rezonanțe în întinderea pădurii, cuprinzând toată făptura, fie cuvântătoare, fie necuvântătoare. Însăși natura intră în rezonanță cu acest cântec prelung de chemare a perechii ideale. Iată însă că, nu numai cântece de amor
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
un destin al viciului, un viciu elevat al coexistenței cu lumea și a curiozității acestuia de a trăi cu oameni viciați, de care profită încântându-i cu talentul lui înnăscut și cu ușurința mestecării ideilor și a rostirii acestora în măiestre cuvinte. El îi îndeamnă să bea alcoolul pentru că îi știe efectele, să procreeze, pentru că din plăcerea acestora își completează dorința de a se desfăta și a-și ușura pofta desfrâului. El creează versuri și desface taine, rupe inimi și subjugă
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
ceea ce au spus despre poeți criticii timpului, erudiția lor am cochetat-o și am lansat-o în Univers odată cu dorința mea de a vorbi, în general, despre scriitor, și în particular, despre făuritorul de stihuri, de mângâietorul nocturn al formelor măiestre ale literaturii în versuri. Aș putea face o comparație între poetul-om și omul-poet. Sunt două structuri cu totul diferite chiar dacă au în comun esența luminii eterne poet, un concept ce a terorizat și mai terorizează lumea criticilor de literatură
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
Și tatăl ară prin poeme, aplecat, / Și-n limba lui română ține minte / Prea veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie 2004”. Volumul cuprinde și lirică de dragoste dedicată soției, iubitei, femeii în
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
ZAMFIR poate fi declarat ,,OMUL ZILEI'' în fiecare zi. Instrumentul său fermecat - NAIUL - aduce în inima românilor de pretutindeni fiorul cel mai pătrunzător al cântecului românesc. Fie că este vorba de doina străbună, de cântecul de joc sau acele prelucrări măiestre pe care numai Gheorghe ZAMFIR știe să le interpreteze ca nimeni altul. ROMÂNIA a fost cunoscută pe plan mondial și datorită naiului său inconfundabil. Noi publicul îl iubim, și îl respectăm cu pioșenie. Maestrul Gheorghe ZAMFIR merită mult mai mult
MERITĂ MULT MAI MULT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359405_a_360734]
-
România. A scos brevetul din buzunar, mi l-a arătat și mi-a spus: «Recunoști, nu-i așa?» M-am uitat, dar nu mi-a atras nimic atenția în mod deosebit. «Aaa, nu ești român!», a spus el. «Este Pasărea Măiastra a lui Brâncuși». Toți piloții americani o au imprimata pe brevet. Am făcut această paranteză pentru a accentua că este foarte important să știm cine suntem. Fiindcă în general, noi, românii, nu ne cunoaștem rădăcinile, valorile, istoria. Iar soții Eliade
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359345_a_360674]
-
rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AȘTEPTARE Ograda cu nuc sub ceață plutind, Mic voievodat la marginea râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]