1,411 matches
-
prin efortul sătenilor, în fruntea lor lucrând personal popa Anton. Se pare că eforturile din acei ani i-au afectat serios sănătatea. Preotul "Anton Mălai se stingea la 15 iulie 1857, de “boală de apă”." Fiul preotului Anton Mălai, Ioan Mălai, avea să studieze la școala trivială din Sângeorz, școla normală din Năsăud, gimnaziul german din Bistrița, gimnaziul românesc din Blaj, pe care îl absolvește în 1865. În același an se înscrie, beneficiind de o bursă a Fondurilor grănicerești, la Facultatea
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
din Năsăud, iar apoi titular, după obținerea doctoratului în specialitatea menționată, la Universitatea din Graz, în 1871. La puțin timp după pensionare, moare în 1903, necrologul fiind rostit de protopopul ortodox Grigore Pletosu, profesor coleg. Cei trei reprezentanți ai familiei Mălai, pe care i-am prezentat sumar aici, sunt personalități ale Leșului care au contribuit esențial la profilul cultural al comunei în epoca modernă. Instituțiile fundamentale ale comunității, Biserica și Școala, se prezintă ca dezvoltări, în epoca dualismului austro-ungar, ale proiectului
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
veșnice, fiind înmormântat în cimitirul “de pe Leș”, de unde osemintele sale au fost ulterior strămutate în cimitirul bisericii. Fiul preotului Vasile, Anton Coșbuc (1904-1971), îi datorăm cel mai complet studiu asupra istoriei bisericii din Leșu, de la începuturi, până în vremea preotului Anton Mălai," Comuna Leșu este amintită și într-un document emis de Comisia județeană Năsăud de verificare a membrilor Partidului Muncitoresc Român în 1949, printre comunele în care Partidul Comunist a înființat greu organizații, datorită "“elementelor dușmănoase: preoți, învățători, chiaburi". Instalarea la
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
noi, pentru toată biserica. În activitatea sa preotul Mircea Suciu, a fost permanent sprijinit de Consiliul parohial. În fruntea consiliului, pe toată perioada păstoririi sale (după ce prim-curatorul Simion A. Pop s-a retras) s-a aflat prim-curatorul Grigore Mălai, nepot de frate al pr. prof. dr. Titus Mălai. La noua biserică părintele Ioan Mugurel Urian este sprijinit de Consiliul parohial, prim-curator fiind Bâgiu E. Emil. La început de toamnă 2003 comuna Leșu a sărbătorit 400 de ani de
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
Suciu, a fost permanent sprijinit de Consiliul parohial. În fruntea consiliului, pe toată perioada păstoririi sale (după ce prim-curatorul Simion A. Pop s-a retras) s-a aflat prim-curatorul Grigore Mălai, nepot de frate al pr. prof. dr. Titus Mălai. La noua biserică părintele Ioan Mugurel Urian este sprijinit de Consiliul parohial, prim-curator fiind Bâgiu E. Emil. La început de toamnă 2003 comuna Leșu a sărbătorit 400 de ani de atestare documentară. Biserica Sfinții Cosma și Damian (hram pe
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
carul, în saci, iar dacă drumurile erau rele, măcinișul se ducea în desagi cu calul sau chiar în spate. Făina rezultată era depozitată într-un coș, o ladă mare cu două despărțituri, pentru făina de grâu și pentru cea de mălai. Teascurile/pivele de ulei aveau de lucru doar spre primăvară, când se consumaseră toți pepenii/bostanii dați hrană porcilor și vitelor. Era o perioadă cum nu se putea mai potrivită pentru producerea uleiului de sâmburi de bostan, una aliment deosebit de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
perioadă cum nu se putea mai potrivită pentru producerea uleiului de sâmburi de bostan, una aliment deosebit de consistent pentru perioada postului. De obicei uleiul de bostan se mânca întins sau picurat pe câte o felie de pâine, mai rar de mălai sau mămăligă, aliment care, în lipsa laptelui și ouălelor, asigura o hrană bogată mai ales pentru copii și tineret, dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
-i de câteva ori: „Ești cogeamite omul, cum de nu ți-a fost rușine să furi? ” Mi-a rămas întipărit în minte acest cuvânt, „cogeamite”. După ce hoțul împins de sărăcie a plecat, cu traista lui cu făină, plus alta cu mălai și alte alimente, dată de ai mei, l-am întrebat pe tata ce însemna cuvântul „cogeamite” (sau cum se mai spune, în limbajul românilor, „gogeamite”). Tata m-a luat pe genunchi și a început să-mi povestească: „Aveam pe atunci
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori și haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morților. După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
comunist asupra satului s-au abătut vicisitudinile dictaturii (confiscarea averilor, naționalizări și colectivizarea), întinse pe durata a peste patru decenii, până în decembrie 1989. Totuși, în această perioadă a fost construită o școală nouă, a fost instalată o moară electrică pentru mălai și a fost ridicată o biserică ortodoxă, iar muncitorii și elevii făceau naveta, cu autobuzul, în special la Teiuș și Aiud. Ca urmare a colectivizării forțate a satului și a industrializării țării, în Pețelca s-a declanșat un proces de
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
de fotbal bine pregatită și amenajată. Oamenii locului au avut de-a lungul timpului mai multe îndeletniciri, pe parcurs unele din ele au dispărut. Astăzi meșterii din oraș se ocupă cu zugrăvitul, confecționarea obiectelor de uz casnic tradițional (mături din mălai; coșuri din viță de vie, etc.), croșetare, mai mult cele decorative. Prelucrarea lemnului, confecționarea ușilor, ferestrelor, meselor, scaunelor, dulapurilor, porților sunt întâlnite în localitate, dar pe parcursul anilor ramân tot mai puține persoane care se ocupă cu acestea.
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
Cabral Ibacka, și Brigitta Balogh, celebră pentru colaborarea sa cu Snoop Dogg și care a participat de curând la Vocea României. Au dublat în limbă română: În alte roluri: Studio dublaj: FAST PRODUCTION FILM Regie artistică: Ionuț Ionescu Traducere: Olimpia Mălai Regie muzicală: Gabriel Pândici Traducere cântece: Andreea Dragnea Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilite de către Fast Film,fiind al doilea proiect ce implică dublarea unui live-action fără scene de animație care este difuzat în cinematografele din
Annie (film) () [Corola-website/Science/332994_a_334323]
-
aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea uneori se făcea la cuptor , mălai sub țest”, într-un vas special de copt mălaiul din făină de porumb. Aceste încăperi mici de vară, se mai numeau cu termenul generic de ,cuptor”, care includea atât cuptorul propriu-zis cât și încăperea (chiar clădirea). Cuptorul propriu-zis avea un spațiu ,anticameră”, vatră, unde se făcea focul care intra
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai că s-a egalat cu restul țarinei. Documentar însă satul e menționat la 2 mai 1589, în mărturia hotarnică a moșiei Adicăuți, vechea denumire a Bricenilor. Este pomenit ca sat și în hotarnica satului Văscăuți. E vîndut de Gheorghe Mălai și soția sa Tudosia în ziua de 8 aug. 1665 lui Prodan Spătaru, care, neștiind carte, și-a pus pe document degetul, ca să se știe că a făcut această cumpărare. La 2 aug. 1671 Miron Stîrcea a răscumpărat de la vecinii
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
1161 de locuitori. În comună se aflau o școală deschisă în acea perioadă, cu 48 de elevi în 1892 (din care 5 fete), 2 biserici (una în Cosmina de Jos și una în Cosmina de Sus) și o moară de mălai. În 1925, este consemnată în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având o populație de 1654 de locuitori. Satul Podu Ursului a fost transferat comunei Livadea în 1931, iar comuna s-a numit temporar, începând de atunci, "Cosmina". În 1950
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
Lăpuș, se prepară „lapte acru de iarnă.” (C. Mirescu, 2006). Deoarece condițiile meteo climaterice și calitatea solului nu au favorizat culturile de grâu în această regiune (deluroasă prin excelență), agricultura s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
s-a axat preponderent pe culturile de porumb. Făina de mălai a constituit, începând cu secolul al XVII-lea, „principalul element nutritiv pentru populația rurală” (Petru Dunca, 2004). Din acest produs se obține atât mămăliga (apă, sare și făină de mălai), cât și pâinea cea de toate zilele. Așa se face că „pâine de grâu numai la sărbători mari mănâncă, încolo tot pâine de porumb” (I. Bârlea, 1924). Din făină albă de grâu se mai preparau prescurele și colacii rituali, folosiți
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
Aconitum moldavicum"), vinariță ("Asperula odorata"), o specie de narcisă ("Narcissus stellaris"), gușa porumbelului ("Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței ("Pulsatilla montana"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), coada racului ("Potentilla erecta"), mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), frăguță ("Fragaria viridis"), trifoi alb ("Trifolium repens"), căldărușă ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafă de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii de: "Sesleria heufleriana" și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
este foametea din 1947. Puterea Sovietică, declarată putere a muncitorilor și țăranilor, a confiscat fără scrupule toate rămășițele de pâine din anii precedenți. După mărturisirile martorilor oculari oamenii au mâncat nu numai turte de lobodă, dar și urzică, cioroi, câini, mălai, frunză verde de vie etc. Alții ca să supraviețuiască strângeau buruiene, le amestecau cu tescovină, coceau turte și le mâncau. Unii plecau prin Polonia și vindeau lucruri care le mai aveau prin casă pentru a salva familiile de foame. După datele
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei și dextrinei. Germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică. Randamente de extracție: 100 kg boabe - 77 kg mălai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50-60 kg izomeroză. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
au ocupat tradițional cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul, secara, mălaiul, porumbul), leguminoasele (fasole, mazăre), cucurbitaceele (pepeni verzi, pepeni galbeni, dovleci), legumele (varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]