2,156 matches
-
salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce bune sunt prunele uscate! Toată iarna sorbi din compotul făcut din ele, aromat cu puțină vanilie, sau întingi pofticios cu bucata de mămăligă prăjită în mâncarea de prune uscate. Pe prundul Râului Doamnei au început să se învârtă roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
datorită aceluiași ton, oarecum elegiac. Această monotonie e fragmentată însă de episoade ironice care dinamizează și „ dinamitează “ limbajul, mai ales in poezia Delta : „ serile de iulie / înotau spre mal / țânțari purtau pe brațe / ... / tu / nu / spălai tacâmuri vase / nu / făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă / nu / storceai lamai în apă / nu / puneai mentă în ceai “. Ironia și autoironia pot guverna poezii întregi : Negocieri, Stagiatura, Necroza, Ziarul, Delta, Neliniște, sau pot fi episodice : „ rambursați icarul îndrăgostitului și poetului “ ( Am visat ). Cuvintele nu
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
starea bolnavului. Acum Eminescu se interesează de lada de manuscrise și de viitorul lui. După ce iese din sanatoriu, Chibici face o excursie cu el prin Italia, care nu i-a fost de bun augur. El voia să vină acasă la „mămăliga strămoșească”. Cum prezența sărbătorilor de Crăciun se apropia, Titu Maiorescu se grăbea să scape de poet, trimițându-l la Iași ca bibliotecar al Universității cu un salariu de 289 de franci „care se vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Charles Kannengisser, Alain Besancon, Henri Bouillard și unde a obținut la Institutul Catolic un „Certificat d’habilitation pour le doctorat de 3-eme cycle” (nr. 367/ 01.10.1974). În timpul studiilor la Paris, prin Ion Cușa, i-a cunoscut pe Ion Mămăligă, Eugen Ionescu (căruia i-a procurat Filocalia). Datorită Părintelui Dumitru Stăniloae, l-a Întâlnit pe Emil Cioran. L-a cunoscut pe Preotul Virgil Gheorghiu și nu în ultimul rand pe Părintele Arsenie Boca. De asemenea, printre foarte mulți alții, a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
lui Dubcek, România fiind singura țară din Tratatul de la Varșovia care a refuzat să invadeze Cehoslovacia în august 1968). Românii nu sunt un popor războinic, au vrut să fie lăsați să trăiască în pace și bunăconviețuire cu vecinii, dar atunci când „Mămăliga Românească” explodează, urmările sunt imprevizibile... Aceste principii le-a apărat pe parcursul a o jumătate de secol omul de cultură și spirit civic Adrian Păunescu. Am spus mai devreme „forme de socialism”, întrucât este amuzant să-ți dai seama că revolta
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
inimă și literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
picătură să coboare Când vei ciocni ulcica cea cu vin Și celui ce-a lăsat în doaga lui sudoare. Și moțului ce-a sângerat cioplind Și calului ce-a tras plin de suspin Și moaței ce a pus pe masă mămăliga Și Domnului o rugă spre toți s-aplece mila. 2. Rugămintea poetului Doamne, eu când m-am ivit Nu știu cum ai socotit, Ca să fiu o pacoste Mi-ai dat numai dragoste. Râurilor le-ai dat apă Mării - corăbii s-o treacă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
La coliba moșului se adăpostiseră trei familii, a picherului, a noastră și a Marii Șandrului. Dumnezeu a vrut și a fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-a auzit de bogătașul satului
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă aș putea întoarce timpul să merg sub salcia pletoasă
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai, fiind cu tine. Să mergem după lemne amândouă, acolo, în pădurile umbroase, să culegem și ciuperci și flori și să ne-ntoarcem, seara, bucuroase. S-aprindem focul din surcele-n tindă, fierbând o mămăligă pentru lapte, eu să alerg, voioasă-ntr-un picior pe lângă focul scâteind în noapte... Dar unde ești? Te caut tot mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir, să îți aprind, cu lacrimi
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
mi-am pregătit o rezervație în care oamenii să fie atât de săraci încât nici măcar să nu-și poată închipui că o pot duce mai bine. I-am ferit astfel de păcatul lăcomiei, iar ei, deși mănâncă numai cartofi și mămăligă, dacă au, își păstrează sângele lor curat și binefăcător. Nu-mi cereți să vă spun mai mult! Țara mea, Transilvania, are multe secrete pe care nici nu le bănuiți. Și mai termină cu insinuările astea cretine! Marele Vampir American, un
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
în multe ipostaze din viața acestor temerari ai aventurii permanente și a vorbelor de duh: Îi scria Florian lui nea Mitică: „Spunea un țigan din Cugir, Cornel Popescu îl chema: Dacă ar fi slănină, precum nu-i făină, apă de mămăligă ne dă nașu’!, știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță ce numai țiganii o au - la nașu’!” Sunt o mulțime de colinde specifice, ale țiganilor, care au „miezul” lor și
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
aruncat în tigaia cu ulei încins! Sfârâieli, aburi, miros! Nebunie! Să vă spun cum am mâncat, troznind în dinți oase și căpățâni? Cum îmi curgea uleiul pe la colțul gurii? Cum îmi lingeam degetele de dulceața peștelui? Cum am întins cu mămăligă și am lăsat tigaia strălucind? Bine, nu vă spun! Niciodată nu am mai mâncat carași prăjiți mai dulci ca atunci! După ce ne-am închinat, nenea zice: - Acum, nepoate, hai și la ai tăi, să facem și acolo o prăjeală, scoate
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
tigrul?”. Sărind ca ars, cu două degete deasupra capetelor tuturor, cerșește și obligă doar pentru el un răspuns nimicitor și imperturbabil, păstrându-și, credea, toții laurii cuveniți pentru un merit pe care demult vroia să-i fie recunoscut:”Tigrul, mănâncă mămăligă!”. Hohotul de râs care i-a urmat, dimpreună cu precedentul care l-a iscat au rămas și azi „parola de recunoaștere!”, identitatea inconfundabilă a celor care am fost atunci. Către sfârșitul „iepocii de aur”, la o coadă în prăvălia lui
CORNELIA ŞANDRU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367140_a_368469]
-
cu noapte-n cap, se îmbrăcă binișor să n-o trezească pe nevastă-sa și plecă spre poiana unde-și așezase Polizache șatra, la Poarta Gârii. Acolo țigănia era în toi, țiganii băteau la căldări, pirandele puseseră tuciul să cășcălească mămăliga, copiii pe lângă ele săreau și se zbenguiau. Duran se apropie de șatră, câțiva câini din căruțe îl luară la lătrat, dar el nu se feri, merse direct la meșterii care băteau fierul: -Unde e, mă, Polizache? -Da’ ce-ai boiarule
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
aduse femeia de-ale gurii, pâine, brânză, lapte covățit, ouă fierte și slană. Pe unul din ei îl trimise la șatră cu o oală de untură și cu un ciurel de mălai să le dea țigăncilor să facă și ele mămăligă să- întingă în untura din tigaie. . -Adu marfa s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase bulgărele de aur și-l întinse țiganilor. -Da, se cunoaște, e
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
alt rând de petice, căci altă variantă nu exista. În acea perioadă, să nu se creadă că cei care veneau să lucreze la câte o fermă veneau să câștige ceva bani. Nici vorbă. Acasă mulți nu aveau nici o bucată de mămăligă, așa că alegeau în a veni să lucreze aici, fie chiar numai pentru acea mâncare, până la apariția noii recolte de grâu sau porumb din toamnă. La această fermă ce aparținea de Întreprinderea ,,C. BURCĂ”, nume al unui așa-zis lider erou
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
cu un cuvânt nespus 24.07.2014 într-o oglindă din mine iese-un mine-ntr-o oglindă cu ochi căprui sau verde-ntunecat am inima în carne foc în tindă rigoarea-mi curge-n trup bătrân soldat mănânc din mămăliga poeziei felie cu felie timp blocat mă-nfrupt în vis în patul amneziei și mă-nvelesc cu cerul deportat aș vrea să-mi fac seppuku de mă doare cu nemurirea să mă iau la sfadă de ce să fiu o umbră
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
cu mujdei de usturoi și mămăliguță - preferata mea. Așa am îmbinat utilul cu plăcutul. Am ratat o zi de pescuit pe mare, producătoare de un mic profit din vânzare, cu una de plăcere și o masă pescărească delicioasă. [i]Pătrățică = mămăligă aromatizată cu vanilie și vopsită cu șofran, tăiată de mărimea unui zar, ce se pune în cârlig ca momeală. (n.aut.) [ii]Arap = este o vorbă deochiată folosită între pescari, atribuită celui care nu prinde nimic. „Vine arapul și îi
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga pentru momeală, amestecată cu șofran, esență de vanilie și albuș de ou, iar eu să fac rost de râme roșii, negre și coropișnițe. De comun acord, ne-am făcut aprovizionarea la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal și am fi preferat să stăm în șorturi, însă teama de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[xviii]de peste un kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]