447 matches
-
Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana - Despa, La Modârgă Refacere podeț și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
Sărată, Lungulești și Boiereasca Refacere drumuri de interes local: Valea Neagoții, DC 148 A, DC 148, DC 133, DC 133 A, Refacere platformă drumuri de interes local și rigolele aferente (Râpa Cărămizii, Săioci, │ │ │ │ │Băiașa, Băjenari, Roești, Mătulești, Frasina, Bărbărigeni, Cuieni, Mănos) Refacere 6 podețe în satele: Refacere 4 punți pietonale în punctele: Pretorian, Marcel Popescu, Crăcana Maria și Refacere drumuri de interes local afectate: Râpeanu, Negreni, Zamfirescu, Stuparu, │Comuna Frâncești │ 672│ │ │Scrociop, Sandu, Gornistu, Dumitrana - Despa, La Modârgă Refacere podeț și
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
locuitori. Se află în jumătatea sudică a județului Dolj, la 57 km sud-vest de Craiova și 32 km nord-est de Calafat, la o depărtare de 18 km de Dunăre în direcția sud-est prin Rast. Situată în una din cele mai mănoase părți ale țării, zona în care a apărut Băileștiul pe arena istoriei a fost locuită permanent încă din cele mai vechi timpuri, principala ocupație a primilor locuitori constituind-o, încă din epoca pietrei, agricultura. Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
Brețcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
din bazinul lor de origine, așa cum este și răul Marpod. Altitudinea medie este aici în jurul a 650 m, văile sunt largi, cu lunci netede, care către obârșie prezintă unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase așezări. Comună Marpod are o lunca mănoasa pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numește „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului. Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a aparținut
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
prilej pentru dezvoltarea așezărilor umane. Așa cum se arată într-o veche monografie istorică a localității , apariția și dezvoltarea așezărilor omenești a fost facilitată și de existența sursei de apă , a peștelui , a vânatului pădurilor ,a pășunilor întinse și a ogoarelor mănoase. În același timp, cadrul natural îi ferea pe locuitori de privirile dușmanilor sau îi ocrotea , oferindu-le loc de refugiu în timpul incursiunilor sau invaziilor armate făcute de unele popoare , mai ales de turci . Încă din perioada neoliticului este cunoscută în
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
8 august 1999 Biserica Evanghelică a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
surse de apă potabilă pentru Bârlad. Comună are în componență cinci sate: Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat de trecutul comunei, aceste meleaguri, datorită pămînturilor mănoase, au reprezentat un veritabil „centru boieresc“. Izvoarele istorice, dar și memoria localnicilor mai în vîrstă, amintesc de familii de boieri care au deținut moșii imense. Trei dintre familiile cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
rodului de prunci a viitoarei familii, era confecționat dintr-un lăstar de măr împodobit cu covrigi și turtă dulce și se așeza pe masa mirilor. După ce preotul sfințea pomul, starostele îl închină mirilor zicând: Să trăiești pom frumos Mândru și mănos Pe la vârf într-aurit Pe la mijloc înflorit Pe-a cui sama ești numit? În asta lume finilor În cealaltă, nașilor Cinstite nânaș mare Ce dai finilor dumitale? La întrebarea starostelui, nânașul răspundea făcând public darul pe care îl făcea mirilor
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
fi fost doar o poreclă dată din cauza taliei impresionante a celor doi ciobani. Dând de „valea cea bună de păscut” oierii nordici s-ar fi decis să pună capăt transhumanței și să se sedentarizeze de-a lungul celor două văi mănoase ale Cristalinului. Apoi, din motive mioritice, cei doi s-ar fi certat scindând târla și moșia în părți ostile separate de pârâu. Fiecare și-ar fi luat neveste din sate apropiate întemeind familii puternice și cu descendențe fabuloase. Ulterior neamurile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Se află lala circa 11 km sud de București. Vidra se află așezată pe râul Șabăr, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o lunca mănoasa, propice agriculturii. Preocuparea principala a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Comună se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Giurgiu și la sud de municipiul București, pe malurile râului Șabăr. Este traversata de șoseaua județeană DJ401, care o
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
fost că așezarea era locuită de o populație daco-romană, în lipsa ștampilelor pe materiale putându-se deduce că acestea erau romane, confecționate de daci. Dacii erau zilieri sau proprietari de pământuri cu fertilitate redusă, veteranii și coloniștii romani fiind proprietarii terenurilor mănoase. În 1968, cu ocazia unor desfundări viticole din grădina de legume a C.A.P.-ului, a ieșit la iveală, pe o porțiune de 80m, drumul roman, destul de bine conservat, de formă trapezoidală, cu baza inferioară de 8m, iar baza superioară
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
cei patru aliați”. (Probabil inspirați de această denumire, alte grupuri mongole s-au autodenumit odinioară "döcin monggol" (döcin însemnînd “patruzeci”), Strămoșii oiraților trăiau preponderent în provinciile Djungaria și Amdo din vestul Chinei de astăzi. Stepele europene au fost mereu mai mănoase decât cele asiatice mulțumită unui grad de umiditate atmosferică mai mare, asigurată de vînturile dinspre Oceanul Atlantic. Acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care puternicele uniuni tribale asiatice au încercat să stăpînească teritoriile de șes europene. Din acest șir
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
localitatea Aiton în 1758, pe drumul roman care venea dinspre Turda (). Așezarea romană Napoca s-a dezvoltat fiindcă beneficia o poziție strategică și comercială avantajoasă, aici intersectându-se principalele drumuri nord-sud și est-vest ale comerțului cu sare din regiune. Totodată mănoasa vale a Someșului Mic și dealurile înconjurătoare, ca și precipitațiile abundente, au creat bune oportunități pentru producția agricolă. În secolele care au urmat poziția geografică explică prosperitatea de care s-a bucurat Clujul în antichitate. Datorită înfloririi deosebite a așezării
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
moartea, următorilor sărăcia, ultimilor pâinea” ("Den Ersten der Tod, den Zweiten die Not, den Dritten das Brot"). Cruciale pentru succesul secării mlaștinilor au fost drenarea și canalizarea râului Bega, care avea atunci numeroase brațe. Terenul astfel câștigat s-a dovedit mănos, justificând bunăstarea șvabilor din secolul XIX. Banatul a fost practic transformat în grânarul Imperiului austriac. În același timp, capitala Banatului, Timișoara, a devenit centrul cultural al șvabilor bănățeni. La sfârșitul secolului a urmat dezvoltarea căilor ferate și industrializarea Banatului. Tratatul
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Sankt Petersburg în 1703, în locul fostului oraș suedez Nyenskans. Mai apoi, în 1812, jumătatea nord-vestică a fost transferată, ca parte a Finlandei Vechi, semiautonomului Marelui Ducat al Finlandei, creat în 1809 și aflat în uniune personală cu Rusia. Datorită solului mănos, apelor bogate în pește și apropierii de Sankt Petersburg, istmul Carelia a devenit cea mai bogată regiune a Finlandei după declanșarea revoluției industriale din secolul al XIX-lea. Istmul a rămas în cadrul Finlandei și după proclamarea independenței. În noiembrie 1939
Istmul Carelia () [Corola-website/Science/302355_a_303684]
-
este a ei și că înregistrează două albume noi:Unul în limba spaniolă,precum și unul în portugheză Nelly Furtado a anunțat prin intermediul blogului lui Perez Hilton, ca albumul în limba spaniolă ar fi intitulat Mi Plan și primul single intitulat "Mănos Al Aire"(în limba engleză,însemnând "mâini în aer").Albumul va avea doisprezece melodii noi,toate în limba spaniolă,așa cum a declarat Nelly într-un mesaj lăsat pe site-ul ei oficial cel de-al doilea single "Mas" a fost
Nelly Furtado () [Corola-website/Science/303505_a_304834]
-
revărsat largi nouri de tămâie. De la apus, în apoteoza de heliante a soarelui pogorâtor, marea din golful Athonului năvălește, cu strălucirea ei de argint, prin miile de ferestre verzi ale pădurii... [...] Sântem în regiunea cea mai păduroasă și cea mai mănoasă. Devale, la Zografu, ne așteaptă o adevărată grădină de nebiruiți gospodari. De departe, începe să ni se arate, în abisul verde și plin de cuiburi suprapuse, mohorâții chiparoși din preajma și de pe lângă zidurile mănăstirei. O cetate uriașă crește în vale și
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
aparține Patrimoniului mondial UNESCO din 1999 datorită importanței sale în conservarea speciilor periclitate. Populația :1.740.000 locuitori (2001). Densitatea populației: 1,93 loc/km². Deși omul trăiește în Patagonia de 9000 de ani (desenele din peșteră "Cueva de las Mănos" sunt dovada), colonizarea sistematică a Patagoniei a început abia în sec XIX cu coloniști europeni care au dominat locuitorii originari amerindieni. Întinderile prăfuite din pampasul patagonian sunt patria crescătorilor de vite călare, numiți "gauchos" și a fermelor de creștere a
Patagonia () [Corola-website/Science/304103_a_305432]
-
Turnu Măgurele. Coordonatele geografice ale orașului sunt: paralela nordică de 43° și 38' și meridianul estic de 25° și 30". Așezarea acestei localități într-o luncă joasă și-a avut avantajele și dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in și sfeclă de zahăr) și legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
acestor locuri, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, a fost și este agricultura și creșterea animalelor, cu ajutoare prețioase de la Natură, de o parte codru cu vânatul, iar de cealaltă Someșul cu pescuitul și cu lunca lui mănoasă. Până la începutul sec. XIX-lea, hrana, îmbrăcămintea și materialele de construcție ale locuințelor erau asigurate în totalitate din zonă. Prin grija autorităților locale și a școlii a luat ființă un Muzeu al Satului, unde se încearcă păstrarea și conservarea unui
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
tîrgul Romanovca și nodul de căi ferate Basarabeasca. Pe moșia localitații arheologii menționează o movilă funerară rămasă de pe urma nomazilor veniți cu turmele de vite din stepele asiatice sute de ani în urmă, hoinărind din loc în loc, în căutare de pășuni mănoase pentru animale, și localități bogate pentru a căpăta pradă de război. În mormînt au fost găsite cîteva dovezi ale existenței pămîntești ale nomazilor, decedați de moarte normal pe aceste meleaguri sau căzuți în luptă cu băștinașii. Guvernul Marelui Imperiu Rus
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele le venea greu să ridice dealul și oamenii îi îndemnau zicând "Dii boilor! Izbește-te apă!". După un timp țăranii au revenit în acea localitate pentru că au observat că erau câmpuri mănoase și apa multă. Și-au construit căsuțe din lemn (din rusă Izba) și au rămas să locuiască acolo. Nu se știe exact de la ce provine denumirea de Izbiste sau de la vorbele oamenilor "Izbeste-te apă!" sau de la cuvântul rusesc "Izba
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor basarabene ce depășeau 500 de suflete. În acel an satul număra 1270 de
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
provincia Santiago, din nordul Republicii Dominicane. Orașul este capitala provinciei Santiago, ocupă o suprafață de 75 km² și avea în 2005, o populație de 555.904 locuitori, cu o densitate de 7.412 loc./km². este amplasat la în valea mănoasă a râului Cibao. În regiune temperatura medie este de 26,0 °C, iar cantitatea medie de precipitații este de 952 mm/an. Santiago de los Caballeros a fost întemeiat de coloniștii spanioli la începutul secolului XVI. În 1562 după un
Santiago de los Caballeros () [Corola-website/Science/322908_a_324237]