3,671 matches
-
o mute de-acolo. A doua zi - familii cu copii, Oameni cu câini, oameni singuri Sosiseră buluc să se zgâie La platforma japoneză intactă Ce plutise din Japonia după tsunami Macaraua înțepa nisipul și scoicile Mergeam de-a lungul cărării Mărginite cu ierbi aromate în ultima zi a platformei japoneze intacte Sequoias cu scoarța imună la insecte Urmau sa fie doftoricite de fiul meu Ucenic în ale medicinii, cel care-și pierduse Pijamaua undeva prin acele locuri bizare Orele deveneau gravide
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și în parte, întegul spectru al tendințelor poeziei generației șaizeci. Nici rândurile ce urmează nu trebuie să fie înțelese ca o prefață exhaustivă. Din câte cunosc, experții nu și-au spus încă ultimul cuvânt în materie; de aceea, mă voi mărgini să fac doar câteva adnotări, nu în calitate de critic, ci de cititorul care cunoaște într-o suficentă măsură poezia românilor - și dintr-o directă legătură, aș zice, poezia generației șaizeciste. Cercetătorul ori cititorul, care va încerca să definească din pumct de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
frumoase nu sunt credincioase”. Vorbe care dacă odată conțineau un dram de adevăr, azi constituie marfă ieftină, pe care o vând culturaliștii întârziați. Traducătorii de seamă, cu traduceri de seamă, asemenea spuse le asvârle în coșul de gunoi. Mă voi mărgini să spun doar atât: dacă pentru Elitis, traducerea-i o a doua scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fiu în preajmă, colaborator, părtaș la sarcinile comitetului sindical-artistic pe care, la vremea aceea îl prezida. Cât privește articolul pomenit - de fapt în bună parte un studiu și chiar primul ce s-a scris despre dânsul, - contribuția lui s-a mărginit strict la a-mi indica o seamă de adrese unde puteam vedea tablouri ale sale, deosebit de cele aflate în atelier. Nu știu dacă și în ce măsură domnul Mihai Pelin a venit în contact cu M. H. Maxy, ținându-se seama că
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
Poeziile unei tradiții stricate. Biserica de altădată, volumul, după destule altele, al lui Ion Pillat, din 1926, arată, la Cartea Românească, pe vremea tinereții ei dintîi, ca o pictură de școlar ieșit din ora de caligrafie. Portocaliu cu vioiciunea nedusă, mărginind un contur de oglindă, cu linii groase și scris frumos. Descleiat, dar - legătoriile de mai demult... - prins și cu ață, îmi dă, totuși, frisonul imediatei lui risipiri, în același praf care-i mănîncă imaginile, tabloul cu turle, oameni și sfinți
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
care a ajuns profesorul în încercarea de a descrie opera lui Noica. Dincolo de conținutul exegetic al volumului, sînt cel puțin trei lucruri care, la o lectură atentă, pot atrage atenția. Mai întîi, intenția autorului, una declarată fățiș, de a se mărgini la o descriere frustă a operei ca atare, titlu cu titlu și perioadă cu perioadă, fără ambiția auctorială a unei interpretări proprii privind gîndirea lui Noica. Cum însuși Ion Ianoși mărturisește, "mă preocupă cu prilejul de față textele în litera
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
om în Parlamentul European? Avem! Dar avem și un obstacol de una sută mii de semnături despre care, atentă la toate chichițele legislației dâmbovițene, Uniunea Europeană n-a scos o vorbuliță. Adolescenți de port constănțean chiulind de la școală pe digurile ce mărgineau bazinele cu dane de acostare, făceam rost din când în când de câte-o cutie cu biscuiți uscați, marinărești, pe ambalajul negricios al cărora era pusă ștampila exclusivistă „Fur die Kriegsmarine”. Tot așa cum, mărginită de liniile rectangular întinse de la aripile
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
chiulind de la școală pe digurile ce mărgineau bazinele cu dane de acostare, făceam rost din când în când de câte-o cutie cu biscuiți uscați, marinărești, pe ambalajul negricios al cărora era pusă ștampila exclusivistă „Fur die Kriegsmarine”. Tot așa cum, mărginită de liniile rectangular întinse de la aripile vulturului german, ea stătea pe afișele care interziceau (verboten) intrarea în anumite zone sau trecerea peste anumite bariere, ștampila etichetele ce numerotau lăzile cu muniții, pavoaza vedetele rapide, sau sigila vagoanele cu ali mente
VIN EUROPENELE!. In: Editura Destine Literare by CORNELIU LEU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_273]
-
deci contact Întâmplător cu poezia eminesciana, de obicei pe linie academică. Americanul McGregor Hastie (1972), l-a „descoperit” pe Eminescu Într-o perioadă de interes politic sporit față de Europa de Est, punând chiar pasiune În crearea unor tălmăciri proprii. Variantele sale se mărginesc Însă la traducerea de conținut, cu scop informativ, fără pretenții artistice, el renunțând dintru Început la prozodie, ca demers nerealist scopului său. După vreo două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
locul unde se varsă râul Moldova în Siret). Înainte de a reproduce in extenso „articolașul” lui G. Ibrăileanu, ceea ce va permite să se judece aprecierile tardive ale autorului său (relative la felul cum era scris și la „răutățile” conținute), mă voi mărgini să semnalez câteva fapte. Mai întâi, că N. Gr. Stețcu nu a greșit atunci când, cu 50 de ani în urmă, afirmase că autoarea poeziei criticate de tânărul Ibrăileanu era Virginie Damian („domnișoara” astfel numită, atunci profesoară de desen și caligrafie
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
în interpretare înseamnă mai multe lucruri deodată: a nu fi excesiv și risipitor [...], a respecta limita și măsura, a accepta faptul incomod că poți explica numai ce poți explica [...], a primi ininteligibilul așa cum e: ininteligibil pur și simplu, a te mărgini doar la ceea ce spune un text și a evita să pui întrebări pe care textul nu le susține în nici un fel, a rezolva o problemă doar cu datele ei și a nu construi ipoteze suplimentare.“ (p. 13) Spre a-și
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
de a cincea esențe: este epurată, diafană, compusă într-un limbaj ușor de recunoscut, sculptată în același bloc lingvistic-figurativ; poeziile lui Petică par scrise toate în același stil, compact, incantatoriu. Ele nu mai relatează întîmplări, nu mai întreprind demonstrații, se mărginesc la a prezenta peisaje fantastice, figuri de basm misterioase, gesturi fără sens în lumea curentă. Poetul din Bucești era obsedat de spiritualizare și de elogiul artisocratismul. Oficiul poetic devenise pentru Petică apologia estetismului, a unei perioade medievale de fantezie. Ceea ce
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
de la apariția romanului, simpatic și citit de toți adolescenții din generațiile trecute, Le Grand Meaulnes. Autorul, Alain- Fournier (1886-1914), a murit pe front, câteva zile după declanșarea Marelui Război, în vârstă de 27 de ani. Succesul romanului nu s-a mărginit la epoca apariției. În 1971, o ediție în „Livre de poche” s-a vândut în 5 milioane de exemplare. Jean-Christian Petitfils a publicat recent o biografie a lui Alain- Fournier, în centrul căreia se află o mare și neîmplinită iubire
Marea dragoste a lui Alain-Fournier () [Corola-journal/Journalistic/4106_a_5431]
-
o așteaptă să plece. În aceste locuri Barbu Cioculescu are noblețea pe care i-o dă puterea ca, mărturisindu-și rușinea, să se ridice prin spovedanie deasupra episodului stînjenitor. Veritas dixit et salvavi animam meam. Din păcate, suflul narativ se mărginește la prima parte, cea de-a doua fiind o antologie de texte cu gust vădit gazetăresc, a căror aromă, în loc să se ridice la tenta unui buchet memorialistic, se pierde în nuanța critică a articolelor de actualitate: recenzii, comentarea unor emisiuni
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
Băsescu e țintit strict pentru prezervarea propriei puteri fără legătură cu interesul național, exprimat de români la ultimele alegeri. Până la data scrierii acestui material, Bruxelles-ul nu a oferit un punct de vedere nici Palatului Cotroceni și nici Palatului Victoria, mărginindu-se să ia notă de mesajul transmis de la Președinție.
Cotroceniul informează UE că va desemna noul premier după Anul Nou () [Corola-journal/Journalistic/40501_a_41826]
-
Florina Ilis, Viețile paralele, București, Cartea Românească, 2012, 688 p. Cu puține vorbe, Viețile paralele e un roman realist codificat în registru fantast. Această ambivalență structurală ar putea fi înșelătoare. Induși în eroare de parada conspiraționist securistică, mulți se vor mărgini, probabil, să vadă numai butaforia livrescă (de un comic acaparator, e adevărat). Sub decorurile de carton însă, trebuie spus din capul locului, se află aici ziduri adevărate. Cărămida e cărămidă, cimentul e ciment. Iar concretețea e concretețe. După ce săptămâna trecută
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
mediocri. Dintre arte, singura care reușește să dezvăluie voința universală e muzica, celelalte arte fiind precare sub unghiul putinței de a surprinde numenul. E totuna cu a spune că în vreme ce muzica atinge temeiul universului, celelalte arte (pictura, sculptura, poezia) se mărginesc la ideile platoniciene. Inadvertența e că la început Schopenhauer spune că voința nu poate fi obiect pentru un subiect, ca acum să spună că prin muzică subiectul uman poate atinge voința. Voința se manifestă prin muzică, și atunci nu mai
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
2. alin. a - j se vor pedepsi cu moartea sau cu munca silnica pe viață. Cei vinovați de faptele prevăzute de art. 2, alin. k - l se vor pedepsi cu munca silnica pe viață sau cu munca silnica pe timp mărginit de la 5 la 25 ani sau cu temnița grea de la 3 la 20 ani. Instigatorii și coautorii celor vinovați pentru faptele prevăzute de prezență lege se vor pedepsi cu aceleasi pedepse. Complicii, favorizatorii și tăinuitorii celor vinovați pentru faptele prevăzute
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
găsească de lucru în această țară, însă le lipseau vizele și banii pentru a trece granița în mod legal. Au plecat cu trenul până la Saravale, iar de aici au continuat să se deplaseze pe jos, ascunzându-se prin vegetația ce mărginește râul Mureș. Au avut, însă, ghinion, au fost descoperiți și prinși de oamenii legii. În cazul lor s-au întocmit actele ce premerg urmărirea penală pentru tentativă la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat în grup l Biroul
Agenda2005-30-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283987_a_285316]
-
veac făgăduit Dezrăstignire aripile păsării răstignite pe muchea șovăită a orizontului peste noapte dă muguri de rouă străvezie și polen albastru de peste apele văzului vin ochi oglindiți în fără-de-moarte o lumină ciudată desrăstignește zburătoarea din amintiri Lilieci prin pupila serii mărginind lumina și umbrele trec răstimpi de cumpănă prinși în așteptare în turle târzii liliecii se scutură de somnul zilniciei despicând cu tăișuri de zbor dezlegat crângul adânc la nopții Nici o rană semnul incandescent întru neuitare crestat pe frunte să fie
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
formală, presupunând că aceasta nu a existat. Citez un fragment din primul articol menționat: "Poate neamukl românesc să-și sfârșească viața în cea mai tristă descompunere... cotropit de evrei și sfârtecat de străini" (Țurcanu, p. 347). Dar lucrurile nu se mărginesc la atât. Există dovezi că Eliade a făcut parte efectiv, din punct de vedere organizatoric, din Legiune: Florin Țurcanu arată, pe baza unei declarații olografe a "comandantului" Radu Demetrescu Gyr, păstrate în arhivele S. R. I., că Mircea Eliade a
O problemă deschisă by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/10603_a_11928]
-
și nu se poate să nu-i atragă atenția cititorului asupra valabilității lor nu numai pentru lumea ficțiunii caragialiene, ci pentru lumea cea aievea (vorba lui Eminescu) de ieri și de azi. Exemplele s-ar putea înmulți cu ușurință. Ne mărginim doar la încă unul, din Politicianismul - o cangrenă intratabilă: Fetișizarea politicii ca fac totum a cimentat fortăreața Puterii. Politica este spiritul Puterii, creația și apoi emanația ei. Cuvântul născător de mister, de admirație și de frică este Politica. Unul singur
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
titlul Razia, care ar fi fost, cum a ghicit Mihail Dragomirescu, un fragment de roman, el scria: „Încercările sale în direcția romanului social ne vor spune mai tîrziu ce a pierdut literatura noastră prin moartea lui”. Ceea ce Gala Galaction se mărginea să pună sub semnul posibilului: „Poate că acel volum pe care-l aștepta să pice din valțurile tipografiei va dovedi tuturor - mai mult decît primele două - că literatura noastră a pierdut în Gh. Cornea un pretendent de viță.” Din păcate
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
te face să le îndrăgești. Fără ritual aș urî hîrtia, stiloul, bătătura de la degetul mijlociu, crisparea și transpirația, petele de cerneală, tremurul mîinii ce-mi stîlcește caligrafia, și tot așa. Prin ritual însă, toate piedicile care mi-aminteau cît de mărginit sînt în ființa mea de scrib manual capătă înfătișarea unor aliați, a unor prieteni de care, de-ar fi să mă despart, aș suferi. Și-așa se face că ajung să-mi îndrăgesc propria caligrafie, oricît de urît aș scrie
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
Pleșu. Am prieteni buni pe care nu i-am văzut niciodată dansând (nici Andrei Pleșu nu dansează). Situația de pe ringurile de dans din România e asemănătoare cu cea din politică. Sunt mulți oameni care ar putea să danseze, dar se mărginesc să fie spectatorii unor panglicari care au mai mult tupeu decât ei și au confiscat ringul. Timiditatea excesivă și bunul simț funciar, machismul și alte învățături dăunătoare ne împiedică să îndrăznim a dansa Ce am înțeles eu din dans este
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]