445 matches
-
Sunt puține arenele în care imbecila (in)corectitudine politică se îmbină mai bine cu spiritul de gașcă decât spectacolul prefațat de două paparude - Joan (mamă) și Melissa Rivers (fiică). În acest an, rolul de prezentator i-a fost dăruit unui măscărici - Chris Rock. După ce a șters podeaua cu George W. Bush, lucru care nu a suprins pe nimeni, scălămbăul a deschis tirul împotriva unor actori importanți. A fost nevoie de intervenția lui Sean Penn, pentru ca dulăul să fie pus cu botul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în vreme ce soțul și soția stau de vorbă în salon. Din timp în timp, potențialul ibovnic, care a ajuns la capătul răbdării, scoate capul pe ușă și amenință: Dacă mă lăsați să fierb, dau pe-afară". El este, evident, ridicol și măscărici la modul absolut. Când Henri reușește să se disculpe, suspiciunea de adulter cade asupra soțului Suzannei. Prin urmare, Geneviève îi propune prietenei sale, ca și cum ar fi fost lucrul cel mai firesc din lume, să-i "paseze amorezul", ca să-și poată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
O harababură simpatică! Dar am impresia că se diluează pe carte ce trece! Bășcălia și chiotul n-au dat niciodată mari cărți. Deseori sînt contrariat că poeți evident slabi sînt ridicați spre ceruri. Iaru (Florin n. red.), de exemplu, un măscărici simpatic și ingenuu la nivelul limbajului, este unul dintre cei supralicitați. Eu nu știu lista cu premiații de la "Viața Românească". Transmite-mi-o și mie, te rog! În aprilie am examene și nu am citit absolut nimic! Nu știu cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
asupra vieții. Nu, să nu ne rușinăm de istoria noastră și, când observ pe unii intelectuali veritabili de azi că o fac, mânia mea momentană nu este întrecută decât de amărăciune și nedumerire: cum e posibil, dacă nu ești un măscărici care vrea să atragă atenția asupra ta prin orice mijloace, cum e posibil să nu te bucuri în toată ființa ta că visul lui Eminescu și al ardelenilor s-a împlinit, mai iute și mai plenar decât se așteptau toți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al curții se impune slujitorul Doamnelor muntence Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și necesar pentru culoare. Ca impact cu marele mase, el nu mai contează prea mult. Vorbesc de poeții autentici, grei, nu despre cei al căror rol și în societatea comunistă și-n cea de acum rămâne cel al lingăului sau măscăriciului național. În aceste cazuri, scriitorul are un rol foarte mare, este băgat la înaintare pe toate posturile de televiziune, în așa fel ca în spatele vorbelor lui pline de demagogie să se ascundă interesele imediat politice de manipulare a unei societăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
plece neînvinsă de la Bacău. Gheorghe Poenaru:”Am fost umiliți și călcați în picioare” Antrenorul principal al formației FCM Bacău era abătut după partida cu Victoria Brănești, stare normală, dacă Ținem cont de maniera în care echipa sa a fost arbitrată: MĂSCĂRICII În afara jucătorilor de la FCM Bacău și Victoria Brănești, care au oferit astăzi un meci spectaculos, peste media Ligii a II-a, au mai existat și alți protagoniști ai partidei, atât în teren, cât și în tribune. Să începem cu cel
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cazul, nu abdicase pe de-a-ntregul de la planul inițial și o tratase puțin în zeflemea. Așa cum era cam orice comunicare a lui, un tip ludic, absolut fermecător, câteodată, dar care face imprudența să nu renunțe la timp la postura de măscărici. Și cronica se încheia absolut de neînțeles, da, domnule, cartea e provocatoare, e interesantă, v-am spus că erau și chestii laudative, dar eu îl aștept pe autorul de istorie orală Cutărescu, nu pe scriitorul care a scris drăcia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pot găsi nici În mediul Înconjurător, nici În ereditate instrumentul exact care m-a modelat, ruloul care a imprimat vieții mele complicatul filigran al cărui model unic devine vizibil doar atunci când lumina artei este făcută să răzbată prin tichia de măscărici a vieții. 3 Pentru a fixa corect În timp unele dintre amintirile mele din copilărie, trebuie să mă orientez după comete și eclipse, așa cum procedează istoricii când abordează fragmentele unei saga. În alte cazuri Însă, nu există penurie de date
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
prosoape sacrosante (printre altele, era atât de brezgliv, În sensul rusesc intraductibil, Încât se spăla pe mâini ori de câte ori atingea bancnote sau balustrade de scări). Se plângea mamei că Serghei și cu mine eram niște mici străini, niște derbedei și niște măscărici, niște snobi „de o nepăsare patologică“, după cum se exprima el, față de Goncearov, Grigorovici, Korolenko, Staniukovici, Mamin-Sibiriak și alți indivizi Îngrozitor de politicoși (comparabili cu „scriitorii regionali“ americani) ale căror opere - susținea el - „Îi pasionau pe băieții normali“. Spre obscura mea disperare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ne spioneze pe Tamara și pe mine cu ajutorul unui vechi telescop pe care-l găsise În pod; dar Într-o zi, iscoada a fost la rândul ei urmărită de Apostolski, bătrânul grădinar cu nas purpuriu al unchiului (Întâmplător un mare măscărici al fetelor din sat), care i-a dat raportul, cu amabilitate, mamei. Mama nu putea să sufere iscodeala și pe lângă asta (deși eu nu i-am vorbit niciodată despre Tamara) știa tot ce ar fi dorit să știe despre idila
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu capul uneori. "Dreptatea absolută" de care vorbeai e deasupra a toți și a toate. Pe domn toți îl lingușesc, toți îl mint, mai ales când greșește sau spune prostii. E plicticos să ai totdeauna dreptate. O să-mi cumpăr un măscărici, să aflu adevărul despre mine. Ioane, să nu te prind că mă minți și tu! Îndrăznește, Ioane! Cu riscul de a-ți pierde capul, râde Ștefan. Ai observat Ioane? în întreabă după un timp. Au plecat lăstunii din turnul Nebuise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cinstea și onoarea să dați ochii cu illustrissimii senatori ai Marelui Consiliu al Republicii Lagunelor? Țamblac își drege glasul și începe: La Veneția, am căzut ca musca-n lapte. Carnavalul era în toi: bătaie cu flori pe Canal Grande, măști, măscărici, cântece, beție nebunie! Și aistora le arde de "Cruciadă" precum câinelui a linge sare, mormăie Ștefan. Și?... Dogele, pe galera-amiral, arunca inelul în valuri, logodea Veneția cu Marea, încununând-o "Stăpâna Mărilor" Încaltea, să se cunune și cu Cerul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele a strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut isonul: "Cruciatul!" "Spaima păgânilor!" "Eroul Creștinătății!" "Sabia Domnului!"... "Măscăriciul lui Hristos!" Ajunge! Și?!... Te ridicau în slăvi, dar în ochi le citeam disprețul. Hainele noastre erau ponosite, prăfuite... Cine eram noi? Niște valahi împuțiți, niște varvari de la Gurile Dunării; pe când ei, numai catifele, numai aur... numai... Mă cinsteau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Șendrea-i mai breaz? Un răzăș ajuns, un țărănoi, o hardughie cu mușchi: "Mare Hatman!... Mare Portar al Sucevei!" completează Alexa. Ferească Sfântu' când urcă scroafa-n copac! De "Marele Spătar Mihail", ce să mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți: "Moșia mea e spada!" Unde s-a mai pomenit boier fără moșie?! se slobozește Negrilă. Îi mai smintește mintea și grecoteiul de Zamblako Comnenul, cum că niște "înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și ochi mari, albaștri, ce nu ieșea din cuvântul boierilor: "Vă tare mulțămesc, boieri dumneavoastră îl maimuțărește el că tinerețea necoaptă a Domnului învață din înțelepciunea bătrână a credincioșilor săi sfetnici". În sinea lui, râdea de prostia noastră. Cutra! Fariseul! Măscăriciul! Cine gândea că-n frumușelul acela cu ochi albaștri, nevinovați, zac ascunse o vulpe șireată, un leu setos de putere, un șarpe veninos, un lup în blană de oaie?! strigă Isaia furios și scuipă, calcă peste morminte încurcându-se în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
damnării sau mântuirii? Puține lucruri par la început în favoarea lui. Experiența existențială a lui Andrei Rubliov este marcată de răscolitoare deziluzii: mentorul își trădează vanitatea, prietenul e ros de invidie, inocentă pentru care omorâse un om îi scuipă în obraz, măscăriciul îl acuză de delațiune. În umbra zidurilor mănăstirești sau colindând lumea, pictorul are revelația „păcatelor”: păcatul trufiei (Stepan, Kiril), păcatul cărnii (noaptea sărbătorilor păgâne ale iubirii), păcatul vrajbei între frați (povestea cnejilor gemeni), păcatul cruzimii (năvălirea, care nu e numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
rău exemplu de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici și versificator de la curtea lui Ceaușescu... — Înseamnă, în cazul de față, că francezii i-au imitat pe români! — Mda... Cam așa vine! — Așa că poți să spui fără teamă și fără mustrări de conștiință cu cine ai votat. — Spun, de ce să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui Niculce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la „Magazin”, unde susține o originală și spirituală cronică gastronomică (în continuarea celei din „Adevărul literar și artistic”), devenită aproape subversivă prin anacronismul rețetelor, contrastând cu paupertatea vremurilor în care ele sunt prezentate cititorilor. A mai semnat Don Quichotte, Lares, Măscăriciul Vălătuc, Red ș.a., dar pseudonimul care l-a consacrat este Păstorel. În 1937 primește Premiul Național pentru proză. La sfârșitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
1937 primește Premiul Național pentru proză. La sfârșitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind din detenție în 1962. Cea mai importantă carte a lui T., Hronicul măscăriciului Vălătuc (1928; Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca ramă
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
în micile vicii, cum mici erau și ale eroilor lui Caragiale, din cari se hrănesc, cu voie bună și seninătate, muritorii de obște, pentru cari gluma sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București, 1928; Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București, 1931; Strofe cu
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
D. I. Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973; De re culinaria, îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
1956; Anatole France, Istorie contemporană, vol. I: La umbra ulmului. Manechinul de nuiele, pref. B. Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Elvin, București, 1958, Istorie contemporană, introd. N.N. Condeescu, București, 1965. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 166-168, II, 166-168; Sadoveanu, Cărți, I, 224-225; Șerban Cioculescu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de bere..., ALA, 1933, 636; Romulus Demetrescu, „Tămâie și otravă”, PLI, 1934, 3-4, 1936, 3-4; G.
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]