553 matches
-
doctrină; la Domnul; Domnului; drum; la dumnezeu; expune; a face cruce; fală; falsitate; fericire; gest; greșeală; idolatriza; iertăciune; ipocrit; Isus; iubire; împărat; închina; îndemna; îndoaie; a îngenunchea; îngenuncheat; înjosi; înmîna; jertfă; jos; laude; lingușitor; lumînare; la mama; măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă; mîndrie; monument; mulțumește; a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta; oftat; om; omagia; omagiu; pace; în pană; păharul; pălincă; părinți; pleca; podea; pomană; popă; potir; preaslăvi; prezenta; proslăvi; a proslăvi; prostie; pune; Rai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
știam ce e cu adevărat...! Gh. P. unu: Grav, fiule, grav de tot... Gh. P. doi: Așa e, părinte... Gh. P. unu: Uite, o să-ți dau niște canoane... pe care să le ții... Gh. P. doi: Să nu-mi dai mătănii..., că am sciatică... Gh. P. unu: Bine... te-nțeleg... că și eu am dureri în spate, în picioare... și... peste tot... Să ții post... Gh. P. doi: Țin... Gh. P. unu: Să te rogi... Gh. P. doi:...merge... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în timp ce se joacă piesa, te urci pe scenă și spui: Da, sînt vinovat, am colaborat cu securitatea..." Gh. P. doi: Nu pot, părinte... Gh. P. unu: Știu..., dar ce păcat...! Gh. P. doi: Mai bine dă-mi o mie de mătănii... Gh. P. unu: Degeaba ți-ai pus lavaliera... Gh. P. doi: Părinte, știi ce, mai du-te dracului...! (se deplasează spre masa cu cel două fotolii; scoate din geantă un pachețel) Gh. P. unu: Ce mi-ai adus azi? (în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
presiune, se așază toți în genunchi, ținînd iconițele în mînă) (în genunchi) Rostiți după mine: "Tatăl nostru care ești în ceruri, Ocrotește-ne, Doamne, cu privirea ta, ajută-i cu bunătatea ta pe cei care au înțeles că sînt vinovați (fac mătănii); iubește-i, Doamne, pe cei ce se căiesc, căci sufletul lor se îndreaptă cu credință spre Tine. (mătănii) Iubește-ne Doamne" (mătănii). Să cîntăm slavă Domnului nostru. Sursa dublă: Da' eu n-am ureche muzicală... Trimisul lui Dumnezeu: (nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în ceruri, Ocrotește-ne, Doamne, cu privirea ta, ajută-i cu bunătatea ta pe cei care au înțeles că sînt vinovați (fac mătănii); iubește-i, Doamne, pe cei ce se căiesc, căci sufletul lor se îndreaptă cu credință spre Tine. (mătănii) Iubește-ne Doamne" (mătănii). Să cîntăm slavă Domnului nostru. Sursa dublă: Da' eu n-am ureche muzicală... Trimisul lui Dumnezeu: (nu-l ia în seamă; îi așază pe cei patru în formație corală și începe să cînte o melodie cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Doamne, cu privirea ta, ajută-i cu bunătatea ta pe cei care au înțeles că sînt vinovați (fac mătănii); iubește-i, Doamne, pe cei ce se căiesc, căci sufletul lor se îndreaptă cu credință spre Tine. (mătănii) Iubește-ne Doamne" (mătănii). Să cîntăm slavă Domnului nostru. Sursa dublă: Da' eu n-am ureche muzicală... Trimisul lui Dumnezeu: (nu-l ia în seamă; îi așază pe cei patru în formație corală și începe să cînte o melodie cu un text ininteligibil; stă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un șarpe făcut de trei ori colac" care se numește "Apa Sâmbetei"146. În majoritatea legendelor românești pământul este prezentat ca un spațiu sacru care dăruiește lumii rod și binecuvântare, ca terra mater: "Pământul e sfânt; la pământ să bați mătănii și să te închini; să-l săruți, că pământul ne hrănește și ne ține, din pământ avem hrana, din pământ avem apă, pământul ne încălzește; pământul e mama noastră (s. n. ). "Bateți mătănii și sărutați pământul, zic eu la copiii mei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mater: "Pământul e sfânt; la pământ să bați mătănii și să te închini; să-l săruți, că pământul ne hrănește și ne ține, din pământ avem hrana, din pământ avem apă, pământul ne încălzește; pământul e mama noastră (s. n. ). "Bateți mătănii și sărutați pământul, zic eu la copiii mei, și vă rugați să ne ție că din pământ ieșim și în pământ avem să mergem""147 Pământul primordial se înfățișează ca oglindă a lumii în care materialitatea își definește identitatea în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care joacă și cântă, stă călare pe poloboc și chefuiește".355 În seara Sfântului Vasile, de An Nou, când se deschid cerurile, în Bucovina, pentru aflarea norocului, se pune un pahar plin cu apă pe o fereastră, se bat douăsprezece mătănii dinaintea paharului și se merge la culcare. A doua zi dimineața, în ziua de Anul Nou, dacă apa din pahar dă pe dinafară, se crede că tot anul vor avea noroc, iar dacă apa din pahar a scăzut, se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lumină" și cu "foc aprins". În împrejurimile Cernăuților, spre această zi, se pune o strachină cu apă "la priveghiat", lipindu-se o lumânare aprinsă de vas. Seara, la miezul nopții și în zorii zilei, oamenii fac câte o sută de mătănii, astfel că această apă "priveghiată" este "de mare ajutor", "dacă se spală cineva cu dânsa, pentru sănătatea trupului și pentru adăpost împotriva răutății omenești."399 De Sfântul Andrei, pentru a-și afla ursitul, fetele merg, noaptea, la o fântână, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lună și pe sub soare". Primind binecuvântarea astrală, apa capătă puteri apotropaice, tămăduind de "ochi răi", de "făcături", înfrumusețând, în același timp, ființa umană: " Apă lină curgătoare, / Care mergi sub Sfântul Soare, / Am venit și te-am cinstit, / Cu nouă sfinte mătănii, / Cinstește-ne și tu pe noi / Cu dragoste și cu sănătate, / Cum speli malurile de tină / Și pietrele de rugină, / Așa să ne speli și pe noi / De hulă și de făcătură / Și pe valu-ți plin de flori, / Să ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din lumea literară a perioadei staliniste. În ciclul "Muzeul cu antichități", comentează liric și satiric umilința, ipocrizia, impostura, patima. Un anume senzualism aprinde carnea versurilor Ninei Cassian, revărsându-se asupra trăirilor sau asupra naturii exprimate în plăcerile directe: "Călugărița ploii mătăniile-și bate/ Pe urma vinovatei, să facă în veci uitat/ Nepăsătorul hohot al verii deșănțate/ Culoarea ei de ruguri, străvechiul ei păcat." Descoperim în versurile poetei un sentiment al belșugului și al bucuriei, un sentiment de plenitudine. Chiar atunci când luciditatea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu reușește întotdeauna să atingă poezia; în 1956, de pildă, când scrie poemul "Gelu Și Tuthum", el se exprimă direct și simplu, propunând o direcție poeziei: "Demne nu-s de cântec și poveste? Cântecele istoriei". Desigur, răspunsul este afirmativ: în "Mătăniile roșii". Aici arată că istoria devine un motiv permanent de inspirație "și cei ce pentru viață înfruntară, moarte, noapte/ Sub Horia și sub Tudor și Nouă sute șapte", precum și un model, un tipar exemplar, o formă pură, pe care s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tipar exemplar, o formă pură, pe care s-o strivească: "nici timpul nu se-ndură". Poetului i se dezvăluie o cale de purpură, imagine deschisă interpretării, ce presupune bogăție, strălucire, frumusețe, dar și sânge, atunci când "Demiurgul eternelor renașteri" își petrece "Mătăniile de sânge" printre degete. Din păcate, poetul rămâne exterior; emoția este estompată de câte un vers, de prea mult discurs, poate și de prea mult patos, ajuns la manieră: Dar nu-i letopiseț să-i numere pe toți,/ și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
știe de ce... O să te mai caut, domnule! mi-a șoptit. Și a arborat iar surîsul acela dureros-feminin, cu care cred că, de fapt, m-a dat gata. M-a sărutat pe frunte și a luat de pe oglindă un șirag de mătănii, primit de mine din Grecia. Mi-a spus că vrea să-și aducă aminte de dimineața aceea, privindu-le. În fine, a dat Dumnezeu și a plecat. Nu mi-am revenit o juma' de oră, stînd pe marginea patului și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
salvat? GENEROZITATEA! (atunci n-am sesizat că mă supraestima!). Dacă nu-i dădeai tot ce ți-a cerut, te lua pe tine! Că de-aia venise! Și de-aia te-a-ntrebat și dacă ești medic fuge de ăștia!... Banii, țigările, băutura, mătăniile te-au scăpat! Azi puteam fi la priveghi! Și bine că n-ai lăsat-o să se dezbrace: probabil, sub bluză era doar... scheletul! Și făceai stop cardiac! Iar ochiul roșu însemna sete de sînge! Habar n-ai prin ce-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții, exclamații, vocative, forme lexicale populare sau regionale, forme fonetice specifice. Acțiunea se petrece într-un plan obiectiv, al realității, și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obiecte care țin de trupul și sufletul femeii: oglinda, cădelnița din argint pentru aprinsul tămâiei în zilele de sărbătoare și can de la ce arde zi și nopate sub icoa na Fecioarei Maria. Icoanele apar destul de rar, opt-zece pentru tot secolul, mătăniile și cărțile de cult sunt și mai rare. Ele se regăsesc totuși în catagrafiile de avere, dar foarte rar se oferă ca zestre, poate și datorită valorilor simbolice și economice destul de mari. e) Moșii, animale și țigani. Partea a doua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
De multe ori „de data aceasta“ revine și a doua oară, și a treia oară. Ce se întâmplă cu cei incorigibili? Pedeapsa crește pe măsură ce individul se arată mai recalcitrant și trece de la bătaie la ocnă în plan „politicesc“, și de la mătănii la afurisanie în plan spiritual. La „gros“ Amenzile și pedepse le corporale în so țesc deseori recluziunea în spatele zidurilor. Cei care într-un fel sau altul încalcă regulile scrise sau ne scrise ale societății sunt pedepsiți, iar închisoarea apare ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
conti nua sau chiar deveni o soluție permanentă dacă nu se acceptă compromisul propus de consiliu. Interpretarea acordată acestei măsuri este una de natură spirituală: un ca non pe care îl primește așa cum primește un număr de rugăciuni sau de mătănii. Din acest motiv are și o limită, între patru săptămâni și șase luni. O soție, victimă a violenței conjuga le, ajunge în „mănăstirea-temniță“ dacă este tânără și nu are copii. Se presupune că li ber ta tea constituie un pericol
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
grea sancțiune de natură canonică ce poate fi dată unui creștin, dar ea apare foarte rar și se acordă cu precădere celor ce numai pot fi salvați și persis tă să trăiască în păcat. Alte sancțiuni canonice aplicate sunt: post, mătănii, rugăciuni, pierderea dreptului de a se spovedi sau împărtăși. Pedepse le bisericești se aplică în funcție de canoanele Sfân tu lui Vasile, cel mai des invocat de justiția ecleziastică. De altfel, codul de legi Îndreptarea legii cuprinde - în cea de-a doua
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a trece în celelalte etape. El se află totodată sub supravegherea preotului, sub ochii parohiei, pe buzele tuturor. Ca și în plan penal, în plan religios osânda ajunge rareori la ex comunicare, împărtășanie sau spovedanie, oprindu-se la post, rugăciuni, mătănii și surghiunul la mănăstire dacă îi dăm acestei măsuri aceeași valoare ca părinții clerici. Iată și un exemplu. Zamfira din mahalaua Scaune se plânge pentru a doua oară la Mitropolie de soțul ei, An drei, care de 19 ani o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
părinți de animale 1. Tufișul "Cât de mult ni se aseamănă până și ultimele dobitoace!" Quintus Ennius "Degeaba ești deștept dacă ești ditamai dobitocul!". Așa spunea uneori bunica mea care, în tinerețe, păzea vacile în Auvergne și făcea șiraguri de mătănii, fără să audă, cât era ziua de lungă, altă voce decât a lupilor din codru ultimii lupi din Franța: câteva zeci de ani mai târziu, cu ajutorul otrăvurilor, al capcanelor și al puștilor, țara se vedea scăpată de aceste bestii crude
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acoperi la fel de consistentele delapidări din fondurile regimentului. Popa n-a murit; scrisoarea primită ultima dată a fost o simplă farsă. Reacția lui Stavrache este stranie: "se ridică în picioare foarte liniștit; se duse drept la icoane; făcu câteva cruci și mătănii; apoi se sui în pat și se trânti pe o ureche". Intrigat de manifestarea hangiului, mezinul încearcă să-l scoată pe acesta din starea de prostrație. Atingându-l pe umăr, Iancu provoacă prăbușirea întregii defensive psihice a lui Stavrache, care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în ceea ce privește trivializarea voită a noțiunilor constă în obligarea cuvintelor de a intra într-o relaționare vinovată rețetă aplicată în Tablă de materii: "Turtă dulce panorame tricoloruri bragă [...] miniștri pungași de buzunare [...] cai vite jandarmi [...] Deșteaptă-te, române sacîz sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială, din care la urma urmelor putea chiar să fi făcut parte"; poate de aceea și eroinele sale au
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]