8,976 matches
-
este de peste o mie de kilometri. In urma excursiilor s-au stocat în album multiple imagini fotografice ale fenomenalelor transformari din țara cu cea mai mare populație de pe glob... M. Dinescu redă atmosfera Drumului mătăsii: „Copil cu aripi roșii de mătase prin lucruri ca-ntr-o iarbă mă jucam jar diavolesc femeilor frumoase privesc în sânge ca prin geam...”. „Numai naturile grosolane nu roșesc de nici o idee care le vine în cap”. (Garabet Ibraileanu) Ajutorul Legea a venit în sprijunul cetățeanului
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-mi că ne vom despărți frumos. Sfârșitul e foarte important, da? Pe Chicken Street, singura stradă cu nume englezesc din Kabul, dughenele cu antichități scot afară covoare pe care le întind direct pe asfalt. Covoare de lână, sau chiar din mătase, cum sunt cele de rugăciune, aruncate în mijlocul străzii, peste care trec în viteză jeepurile armatei și dogitele Toyota Corolla cu volanul pe dreapta. Vânzătorii încurajează mașinile să treacă înainte și înapoi peste covoarele aruncate în noroi, praf și balegă. E
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
madama că are talent la condus. El mi-a zis așa, că dădea ochii peste cap când vedea cum bagă în viteză, o apucau amețelile. Numa-n scumpeturi era echipată, și-n chiloți cu șnur, îi vedeam prin capotul de mătase, și avea porțelanuri prin vitrine. Era mai doamnă ca mă-ta? Tică devine meditativ. Nu se există comparație acilea, Baroane. Mama e numai una, mânca-i-aș eu cuvintele de pe buze, nu e alta ca mama pe lumea asta rea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu auziseră de ele.Era meșteră la fel și fel de minunății: cânta prin casă, dar nu orice fel de cânt, glasul ei dimineața era ca cel al cintezoilor, iar ziua ca al ciocarliei. Degetele ei lungi trăgeau firul de mătase prin ac și Împungeau și iar trăgeau și iar Împungeau, brodând păsări și flori argintii. Păsările veneau de-și luau firimiturile din palma ei, iar florile din grădina se legănau ușor când o vedeau dimineața și o Îmbălsămau cu parfumul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la suflet și ajuta pe alții după puterile sale. Tot În vremea aceea trăia și o fată de păgân, leneșă și Înfumuratp, pusp mereu pe gâlceavă, rea și fără inimă.Tatal ei era Înstărit și-i aducea mereu din târg mătăsuri și rumenele. Într-o zi , fata de creștin Își spălă fața după obicei, Își Împleti părul și puse niște ouă Într-un coș, ca să meargă la târg să le vândă. Merse ea o bucată de drum, gândindu-se la ale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Hulubei Macovei Inelul cu ametist EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 Născută la Iași, absolventă a Facultății de Filologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași. A publicat, la Editura Junimea, volumele de poezie Curcubeie în noapte (2005), Zodia leului (2006), Fluturi de mătase (2007), Serenada în re minor pentru un greier solo (2011) și volumele de proză Crucea Sudului (2008) și Povești din ceașca de cafea (2010). Mă numesc Petre și am început să scriu despre mine, deoarece se spune că mă vizitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gândind: Ametistul ascunde ceva! Trase un sertar și... surpriză! Un caiet! Era al lui Clotilde! Îi recunoscu scrisul delicat, îngrijit. Îl deschise în grabă. Mâinile îi tremurau. Jurnalul lui Clotilde! Alături era un pachet, învelit cu grijă în hârtie de mătase. Îl desfăcu puțin și percepu înăuntru niște plicuri. Închise pachetul, spunându-și că-l va cerceta mai atent, dar după Jurnal. Stătu așa cu Jurnalul lui Clotilde, nevenindu-i să creadă ceea ce i se întâmpla. Își zicea că visează! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
aflase și trăise la Paris, în casa lui Clody și pe cărările ei. Acum, cu fiecare învârtire a roților trenului, lăsa mai departe și mai departe avalanșa de sentimente, gânduri, coșmaruri... Avea în valiză Jurnalul și pachetul din hârtie de mătase cu scrisori. Nu-l desfăcuse! Îi ajungea Jurnalul! Pentru scrisori nu era încă pregătit. Avea unele bănuieli despre ce putea fi în ele, dar și-a zis că nu-i momentul pentru o suferință în plus. Nu acum, poate mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
aduse aminte de pachetul cu scrisorile lui Clody! Nu avusese curaj să le citească până acum. Îi ajunsese Jurnalul! Cu flăcările pâlpâind în șemineu, cu Toni cuminte la picioarele lui, aprinse veioza și desfăcu emoționat pachetul învelit în hârtie de mătase. Îl învălui un parfum suav, dulce și mângâietor parfumul lui Clody! Erau 10 plicuri, puse cu grijă unul peste altul, într-o ordine cronologică. Hârtia era fină, de mătase, scrisul lui Clody ca de copil, mărunt și îngrijit. Petre simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lui, aprinse veioza și desfăcu emoționat pachetul învelit în hârtie de mătase. Îl învălui un parfum suav, dulce și mângâietor parfumul lui Clody! Erau 10 plicuri, puse cu grijă unul peste altul, într-o ordine cronologică. Hârtia era fină, de mătase, scrisul lui Clody ca de copil, mărunt și îngrijit. Petre simțea că inima i-o luase la galop. Respiră adânc și începu să citească prima scrisoare. * Petre, Petre, dragule, iubitule! Încerc să-ți vorbesc "în scris", pare ciudat, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care mistuiră hârtia de mătase cu lăcomie. Se înălță la început, pentru câteva clipe, o flăcăruie albastră și apoi... nimic. Lui Petre nu-i venea a crede că totul, își zicea el, se terminase, în sfârșit, că pusese capăt unei dureri ce-l măcina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Nu-mi închipui că Văleni-ul e Mall-ul de la Băneasa. Și cât te pricepi tu... Da' nici casa de la Bucura nu-i Peleș-ul! Găsesc eu ceva să se potrivească, nu vreau nici servicii Rosenthal, nici cristale, nici cearceafuri de mătase... O să-ți raportez mâine cum m-am descurcat. Informarea "șefei" fiind încheiată, Petre pregăti dejunul pentru el și Toni, trase o busuioacă și se culcă. Spera în câteva vise "lămuritoare" pentru bătăliile ce-l așteptau. Seara, în fața șemineului, unde ardeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păsări (găini, rațe, gâște, curci, pichiri). Mai rar, se cresc albine. Cei mai cunoscuți apicultori sunt: Petrea Baciu, Mihai Balotă, Alexandru Bostan, Ion Ursache, familia Nemțanu, iar, nu cu mult în urmă, au fost frații Hreamătă. Sericicultura (creșterea viermilor de mătase) este o ocupație foarte veche, de moment ce costumele populare se lucrau din borangic. Prin anii „70 - „80 la Lespezi era o fermă sericicolă condusă de inginer Elena Barzic, dar care s-a desființat după 1990. Olăritul este și el
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte, a covoarelor, a țoalelor, a macaturilor, a plapumelor, a pernelor, a ștergarelor, a fețelor de masă, a cearșafurilor, a sacilor etc. Torsul, depănatul și țesutul sunt ocupații preponderent feminine, dar și băieții sau, uneori, bărbații le
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite pentru aceste produse erau inul, cânepa, bumbacul și borangicul, obținut din gogoșile viermilor de mătase. Țesăturile și cusăturile cele mai vechi au constituit un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari din această zonă și vor rămâne ca lucrări de artă de o mare valoare. O parte din ele se pot vedea în depozitele viitorului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu două-trei rânduri de panglici și o cămașă cusută după un tipar anume. În perioada de toamnă-iarnă, purtau tunică de catifea cu pliuri la spate și cațaveică, făcută din blană de vulpe acoperită cu satin. Pe cap, purtau broboade din mătase, lână sau batic, iar cele căsătorite zbornic și casiac ( în cazul femeilor mai în vârstă). produse, prepară mâncăruri specifice, iar după liturghie se adună în casa de prăznuire și petrec. Obiceiurile lipovenilor sunt strâns legate de evenimentele religioase. Cel mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este complet diferită de cea din Tokyo, nu-i așa? Parcă își filtrează razele printr-o fâșie de mătase, am zis eu, veselă. La parter erau două camere - una de zece, cealaltă de șase rogojini - , un salon în stil chinezesc, un hol de trei rogojini, baia, sufrageria și bucătăria. La etaj se afla o cameră în stil european, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
susține un brand de angajator înseamnă un efort extrem de delicat orientat spre cultura organizațională. Pentru că personalitatea brandului se bazează pe această cultură. Drumul pe care îl vom urma în acest capitol este drumul culturii organizaționale, un fel de drum al mătăsii pentru brandul de angajator. Cultura este realitatea brandului. Pe baza culturii organizaționale puternice se construiește strategia de brand; tot pe baza ei un angajator devine un angajator preferat (employer of choice). Ce este acest ingredient aproape mistico-magic? De unde începe, de ce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prompt serviciu, bunicul comanda o halbă de bere - Bragadiru - iar pentru mama, un sirop de zmeură, în butelie cu dop de cauciuc. Atâtea obiecte dispărute din uz, precum în zilele noastre mașina de scris, stiloul, pălăria, șoșonii, halatul bărbătesc de mătase, pantofii de lac, cărțile puse pe piață altfel decât în pachet cu ziarul - nu insist. Au fost bunicii noștri consumeri, se înconjurau ei, oare, de obiecte perfect inutile? Imaginea unui salon de la începutul trecutului veac, cu inventarul lui, greu de
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și negru: cămașă albă cu plastron și guler tare, papion alb, garoafă albă la butoniera reverului stâng al fracului de culoare neagră, joben negru, cu panglica de mătase de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un ochi, stângul, bărbatul din ilustrație privea în zare prin bușonul de sticlă, în timp ce ochiul celălalt rămânea acoperit de un monoclu care reflecta, exact ca
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un ochi, stângul, bărbatul din ilustrație privea în zare prin bușonul de sticlă, în timp ce ochiul celălalt rămânea acoperit de un monoclu care reflecta, exact ca mătasea jobenului, lumina venită din partea dreaptă a desenului." (pag. 31) Dacă în prima povestire domnul misterios rămâne într-o umbră a propriei ficțiuni, în cea de-a treia, însă, el atrage întreaga realitate în ițele sale onomastice. Substituie tot ce e
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
realitatea hidoasă. Alexandru Vlad are puterea să o descrie în cuvinte puține, dincolo de care este însă ușor de intuit întreaga dimensiune a grozăviei: "Din casele acelea vechi ieșeau fete tinere, pe care le așteptam cu respirația tăiată, simțeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele s-a adunat un morman de obiecte inutile, colecționate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizație. Vestimentația e scăpată
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
la Editura Politică. Fiindcă locul s-a ocupat, m-a trimis la soțul ei care lucra la Scânteia. Mă așteptam ca acolo să dau peste un tovarăș grosolan, cu palma aspră, dar m-a întâmpinat un tip cu cămășă de mătase și cu un costum elegant, făcut dintr-o stofă pe care îți venea să o cocoloșești. Mi-a dat o temă, am scris un articol deplorabil - o cronichetă de film -, iar acest domn m-a repartizat la secția cultură - învățământ
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]