2,090 matches
-
dădea când dintr-ale noastre, când dintr-ale lor. Nu era nicio diferență, o pregăteau împreună, numai că de la altul era ceva mai bună. În ziua când au condus-o la gară am fost un exemplu de cumințenie. Dimineața am măturat prin curte, l-am periat pe Cartuș să nu lase păr peste tot și mulțumită, m-am așezat pe scaun în fața ușii așteptând semnalul să plecăm la gară. -Să știi, am “înumărat” toate caisele, cireșele și corcodușele iar dacă ai
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
ea de joss să le numere și pe cele ascunse după frunze. “Bine că cel puțin mami mi-a spus adevărul!“ mi-am spus și mulțumităn am adormit. Numai că, a doua zi când m-am trezit, mami terminase de măturat curtea iar fărașul era plin de corcodușe mici, căzute în timpul nopții. După dezamăgirea pe care mami a văzut-o pe fața mea și-a închipuit că socotelile mele se încurcau: -Să nu furi corcodușe! mi-a spus pe cât putea de
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
mă gândeam: “Dacă el, Cartuș, i-ar fi tăiat toată mustața, nu jumătate, în mod sigur tata-mare nu s-ar fi supărat. Eu o tăiasem jumătate, de ce s-ar supăra?“ Nu trecu mult și mami apăru cu găleata în mână. Măturase și spălase aleea asfaltată. Tanti Oala venea a doua zi, trebuia să găsească totul în ordine. -Ce a făcut tata-mare? am întrebat-o cu nevinovăție. Mami s-a oprit în loc și m-a fixat ca și cum aștepta mai mult de la mine
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
mei la muncă patriotică, cum se spunea atunci. Stadionul 1 Mai (care acum poartă denumirea „Dan Păltinișanu“ - n.n.) a fost amenajat și cu ajutorul acestor elevi. Săpau la fundații cu lopata și cărau pământ cu roaba, strângeau scândurile rămase de la cofraje, măturau, cărau apă și câte și mai câte. Au muncit multe ore la acel stadion, dar nu aveam cum să-i ajut, așa erau ordinele și pace. Dar au reușit toți să se afirme în viață și asta e principalul. Am
Agenda2005-39-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284245_a_285574]
-
marginea satului, ne-am oprit la casa unei femei bătrâne. I s-a spus că Marele Voievod Mihai și colegii săi vor să-i îngrijească ograda... ne-am scos uneltele și ne-am apucat de lucru: unii dintre noi am măturat curtea, alții au reparat gardul și au curățat șanțul din fața casei. Apoi i-am tăiat lemnele... Se terminase o zi de școală, dar cercetași fiind, îndeplinisem și una din legile noastre: Cercetașul, în fiecare zi, face o faptă bună”... Și
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
casa, nu este un viloi, nu au apucat să-l facă. Eu opresc aici, mergi 300 de metri pe jos să nu facă nimeni legătura cu mine. Mihaela s-a oprit la prima poartă, în curte se vedea o femeie măturând în fața casei, cum era aplecată asupra măturii, nu a observat când profesoara a intrat pe portița descuiată, doar lătratul unui câine a făcut-o pe gospodină să ridice capul și să privească spre poartă. Când a văzut că o femeie
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
lumina cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic meleag pe cer păsări șoptesc încet, ușor pe limba lor trec clipe, trec ore... ce lung este sfârșitul acestui început nu am știut nici azi nu știu cum a venit, cum a trecut arunc o
CERCUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385143_a_386472]
-
lumina cerului ce moale e firul verde-crud cosit în zori de trecători ce vin, ce pleacă uneori mă ridic mă amestec în țipătul timpului printre norii albi,visători o sclipire nebună de dor aici sau poate în alt vis vântul mătura aprig trupul pribeag rătăcit pe un tragic meleag pe cer păsări șoptesc încet, ușor pe limba lor trec clipe, trec ore... ce lung este sfârșitul acestui început nu am știut nici azi nu știu cum a venit, cum a trecut
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
încetpe pământul umedjilav de gânduri, lacrimi și durerim-am întins în lumina ceruluice moale e firul verde-crudcosit în zoride trecătorice vin, ce pleacăuneori mă ridicmă amestec în țipătul timpuluiprintre norii albi,visătorio sclipire nebună de doraici sau poate în alt visvântul mătura aprig trupul pribeagrătăcit pe un tragic meleagpe cer păsări șoptescîncet, ușorpe limba lortrec clipe, trec ore...ce lung este sfârșitulacestui începutnu am știutnici azi nu știucum a venit, cum a trecut... VI. O PASĂRE UCISĂ, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-a adus ieri în pădure Vânător cu gânduri pure Fiindcă el n-a ascultat De porunci ce i s-au dat Iată, acum cu voi aici, Să rămân aș vrea, pitici, Să vă mătur, să vă spăl, Să îmi pun pe chip un văl, Soarele să nu mă vadă Mama moartă să mă creadă. **** Și-a rămas fetița-n casă Să le spele, să le coasă Să le facă papanași Cozonaci la copilași Iară
POVESTEA FETEI NAIVE -CONTINUARE- de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384408_a_385737]
-
-O, împărăteasa mea, Ascultă-ți oglinda ta, Fata încă mai trăiește, Peste munți frumoasă crește Într-o casă de pitici La trei zile de aici. Atunci vrăjitoarea rea În alt strai se îmbraca Și se preschimbă voioasă Într-o neguțătoreasă. Mătura o-ncaleca Peste munți clipind zbura -Fată bună și frumoasă Mă primești la ține-n casă? Am curele de vânzare Pentru rochia-ți lucitoare. -Bună tușă, eu nu pot Să primesc nimic de tot M-aș uita puțin la ea
POVESTEA FETEI NAIVE -CONTINUARE- de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384408_a_385737]
-
asigurării unui an nou plin de bogăție, se spune că în ultima zi din an, nu se dau bani, bijuterii sau obiecte, nu se plătesc impozite și taxe, nu se duce gunoiul și nu se oferă daruri și nu se mătură, pentru că toate acestea sunt prevestitoare de sărăcie. Datina română este ca, în vederea asigurării unui an nou bogat, mesele din anul nou trebuie să fie acoperite cu farfurii și pahare pline și toți mesenii trebuie să aibă asupra lor bani. Iar
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
mai vrea? - Și-a trimis soli care vestesc că vine Primăvara, vrăjitoarea cea rea, fiica lui Soare cel Cumplit, să te ucidă, iar pe noi să ne alunge. - Pușchea pe limbă, că-ți vâr ghearele în claia ta nețesălată și mătur sala cu tine! - Iertare, Majestate! Dar prăpăditul meu de lup are colții rupți și pielea pârlită de tâlharii lui Soare-Împărat. Abia a scăpat săracul cu fuga. L-am adus pe mătură, mititelul! - Cum? Namila ta de javră fioroasă, tăbăcită în
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
mărunțișul avut, depunându-l pe bancă, alături de bietul om. Dar, surpriză! Acesta îl fulgerase iar cu oțelul ochilor. Acum privirea-i exprima o furie abia reținută ce parcă spunea :"Ia-ți banii, nu-mi trebuie mila ta!". Apoi, întărind refuzul, măturase cu mâna curatul băncii de impuritatea metalică... Banii se rostogoliseră făcând un zgomot supărător. După ce-și ridicase, pe rând, toți creițarii, mormăise a salut și se îndepărtase destul de uimit. Interesant era că refuzul îi stârnise admirație, nicidecum uimire ori
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
fizică este un bun mijloc de acumulare de cunoștințe pragmatice pe care cartea nu le oferă. Bibliotecile americane, iar de curând și cele germane, oferă opere literare pe suport auditiv. Nu numai orbii pot avea astfel acces la marea cultură. Măturându-și camera, făcând patul sau spălând vase vezi elevi de toate vârstele cu casca pe urechi ascultând operele lui Sadoveanu, Caragiale sau, de ce nu, Creangă. La noi căștile, mai bogate în decibeli ca marile megafoane de stadion, transmit numai manele
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
importul de rable poluante și telenovele latino-americane. Occidentul și-a făcut simțită prezența mai ales prin produsele vedetă, hamburgerul de Mc Donald, Coca Cola, Madona și Lady Gaga (care au concertat la București) și filmele americane. Descătușarea „libidoului consumist“ a măturat constrângerile impuse de vechiul sistem. Perioadei euforice postcomuniste i-a luat locul perioada de sărăcie generalizată, cauzată de prăbușirea producției interne, de corupția și de măsurile de austeritate impuse României de instituțiile externe care „i-au dat cu împrumut“. Paradoxal
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
pălăria mea de mi-o pleoști până peste urechi. Avea cuconița un cornet plin cu alune și mă pomenii scuipat cu coji, când pe nas, când pe barbă, dar... ce mai conta... O iertai pentru că, din când în când, îmi mătura fața cu codița ei moale și stufoasă. Mai veni o capră, cu două coșuri doldora de legume și fructe, care începu să behăie: “Ia morcovelul! Ia vărzica! Ia zmeurica!” Și toți dădură buzna peste coșurile ei. Nea Martin umflă trei
CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382849_a_384178]
-
Evident că micuțul jucător a fost curtat de palatele puterii, pentru a le ridica pe balansoar, fapt ce i-a umflat imaginea politică și orgoliul său de factor cheie în jocul puterii. Valurile cotidiene de furie a protestatarilor l-au măturat și pe omul interesului național al partidului său, înlăturându-l de pe balansoarul puterii, cu toată aroganța sa găunoasă de patru stele. Aici ar trebui să precizez că voi reveni cu două eseuri privind interesul național, democrația și partidele politice, pentru
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
Olga ta. Marina a pupat-o pe frunte, apoi a plecat în camera ei. Olga a răsfoit până spre miezul nopții, niște reviste de specialitate, despre rezistența materialelor. A mers ca în oricare dimineață la serviciu, Maria a plecat să măture scara vecină, urmând apoi să vină să o ajute cu apartamentele. Olga a început curățenia cu apartamentul Soniei. A scos cheia a intrat în apartament și a început ca de fiecare dată să șteargă praful din hol și baie. I
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385350_a_386679]
-
să învețe, să trăiască fără sprijin, să fie propria ei cârjă. Avea un serviciu, era primul pas spre libertate De a doua zi, după ce a instalat-o pe maică-sa în casă, a plecat la muncă împreună cu verișoara ei. Deși măturase toată viața, aici părea a fi stângace, dar cu răbdarea pe care o avea, a reușit să facă față, apoi să treacă prin cele trei apartamente. A făcut curățenie prin toate ungherele, la inginer a găsit o pânză de păianjen
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
fi sau nu stearsă de pe harta lumii este o situație reală si nu poate fi lasată la voia întâmplării. Totul depinde de modul cum această națiune va reuși să renască din propria ei cenușă, de modul cum va reușui să măture din cotloanele cele mai ascunse ale Puterii pe trădători, pe slugile venite din afară ca să „ne învețe ” democrația, de modul cum ne vom îndrepta spatele și vom hotărî noi înșine să spunem „NU” , așa nu se mai poate!. Românii au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92364_a_93656]
-
față de periferiile sociale, de la săraci la infirmi, iar pe de altă parte, de indiferența față de creșterea demografică a pauperizării sociale, lucru care determină popularea până la refuz al subteranului social. Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forță poate mătura fără opreliști regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate, dar și valori culturale construite cu greu. Sărăcia progresivă care se extinde în multe straturi sociale contemporane se manifestă și prin demoralizare față de propriul viitor, scepticismul față de rezolvarea unei probleme fără
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
A ignora spațiile suferințelor sociale înseamnă a condamna următoarele generații la „moarte cotidiană” pe când polarizarea socială se poate malforma într-un punct exclusivist al celor puternici și o imensitate umană lăsată la voia întâmplării. În istorie, astfel de experimente au măturat imperii și civilizații. Trebuie reținut însă un fapt și anume, „cultura nu trebuie să fie o improvizație” după cum afirma reputatul antropolog, Ștefan Milcu, căci „trebuie ca mentalitatea populației să se schimbe”, și „acesta este un proces de lungă durată” dar
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
de vite, de orătănii, pleacă la arat, la semănat, mulg vacile, e-he-hei, câte lucruri face mă-ta și tu habar nu ai! Vii aici să înveți cât face unu și cu unu. Și nici atâta nu știi. Știți, mă, să măturați? Să ștergeți praful, să spălați geamurile, să îndrugați lâna, bumbacul, să împletiți, să cârpiți, să coaseți? Știți?... habar nu aveți!...Mormăiți pe abecedarul ăla: „Ana are ac”, “În nuc e un cuc” și alte aiureli. Vai de capul vostru! Las
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț’!” Scaicani.! Ne ieși pe nas bufetu’ lu’ nașa Reta, că ăștia măturară tot dupe masă, de nu rămasă nici să tragi cu praștia, m-auz’! Și luni la rachiu n-avusărăm decât să punem la bătaie și restu’ de cârnați și de mață. Da’ și eu fusăi deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]