561 matches
-
Nu s-a Întâmplat nimic, zise ea cu teamă În glas, ce putea să se Întâmple!?“ „He, he, râse Extraterestrul, behăind din nou... Ce rost are să faci acum pe mironosița!?“, adăugă el, scoțând prin gâtlej același sunet neplăcut. Și atunci Mașa privi În dreapta sa și rămase Înmărmurită. Capul de femeie ce se ițise pe sub coada Evlampiei semăna perfect cu ea. Acum erau trei Mașe. Mașa-ou, În interiorul căreia se afla Mașa-Mașa, iar În dreapta ei, capul răvășit al unei alte Mașe, purtând toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sunt eu?“, se Întrebă ea. „Toate la un loc, răspunse În locul ei Extraterestrul. „Dar celelalte două Îmi sunt străine, exclamă cu naivitate Mașa-Mașa. Cea care simte și gândește sunt eu...“ „Toate gândesc și toate simt la fel... Între Mașa-ou și Mașa-tu și Mașa-eu nu-i acum nici o deosebire. Întreabă-le și ai să te convingi..., râse Extraterestrul. Privește la această Mașă, crezi că n-a simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
naivitate Mașa-Mașa. Cea care simte și gândește sunt eu...“ „Toate gândesc și toate simt la fel... Între Mașa-ou și Mașa-tu și Mașa-eu nu-i acum nici o deosebire. Întreabă-le și ai să te convingi..., râse Extraterestrul. Privește la această Mașă, crezi că n-a simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
simțit nimic? Întrebă el, făcând semne spre capul spășit al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești Mașa-tu, iar eu sunt Mașă-eu și viceversa...“ „Îmi vâjâie capul de atâta harababură. Am să Înnebunesc de tot. Oriunde Îmi Întorc privirea dau de aceste Mașe... Nu cumva mi-ați făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
al celei de-a treia Mașe ce foia sub coada Evlampiei... Acum cred c-ai să Înțelegi mai bine ce Înseamnă trinitatea“, adăugă el, pufnind din nou În râs. „Există o Mașă-tu?“, exclamă femeia. „Păi, jubilă Extraterestrul, tu ești Mașa-tu, iar eu sunt Mașă-eu și viceversa...“ „Îmi vâjâie capul de atâta harababură. Am să Înnebunesc de tot. Oriunde Îmi Întorc privirea dau de aceste Mașe... Nu cumva mi-ați făcut felul?“, se Îngrijoră gazda. „Ne-am unit În interiorul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Extraterestrul. Tu Însuți, În dublă ipostază, ai fost martoră la acest proces.“ „Și acum ce se va Întâmpla cu mine?“, Întrebă femeia. „Nu fi Îngrijorată, răspunse oaspetele, Îmblânzindu-și vocea. Te voi lua În lumea mea...“ „Nu plec nicăieri, spuse Mașa, locul meu e aici.“ „Ai să fii și aici, și dincolo, replică oaspetele. În universul În care trăiesc eu, dubla prezență e un fapt curent. Unindu-te cu mine, și tu ai devenit pe jumătate ubicuă... De altfel, adăugă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
După cum, În funcție de caz, putem lua și orice formă... Ne putem schimba Înfățișarea cât ai clipi din ochi. În universul nostru nu există dimensiuni. La noi conținutul e totuna cu forma, iar universul mare e circumscris celui mic... Înțelegi?“ Desigur că Mașa nu Înțelegea nimic din toate aceste teorii. Care, la drept vorbind, nici n-o interesau. Pentru ea tot ce spunea Extraterestrul era vorbărie goală. „Probabil vrea să mă Îmbrobodească. Cum e posibil, Își spuse ea, ca un singur suflet să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Am mai multe trupuri, Înțelegi, care se risipesc și se strâng la un loc ca o armonică... Un trup de-al meu a poposit În casa ta, celelalte s-au răspândit prin alte case...“ „Și-și fac mendrele acolo“, replică Mașa cu năduf. Ideea că Extraterestrul bântuise sau bântuia acum și prin alte case tăvălindu-se prin pat sau cine știe prin ce alte locuri cu alte femei n-o Încânta deloc... „Poate că-și fac, ce te interesează? Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
alte locuri cu alte femei n-o Încânta deloc... „Poate că-și fac, ce te interesează? Nu cumva te Încearcă gelozia?“, behăi oaspetele. „Văd că ați organizat aici o adevărată orgie!“, exclamă ea. „Nu am organizat-o singur...“ „Nu, spuse Mașa, nu singur, ci cu toate celelalte șaptezeci de trupuri ale dumneavoastră...“ „Șaizeci și nouă, o corectă Extraterestrul. Am făcut această precizare pentru o oareșicare simetrie.“ „Pentru simetrie?“, făcu Mașa, clătinând din cap. „Da, replică vocea Extraterestrului. Pentru noi șaizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
adevărată orgie!“, exclamă ea. „Nu am organizat-o singur...“ „Nu, spuse Mașa, nu singur, ci cu toate celelalte șaptezeci de trupuri ale dumneavoastră...“ „Șaizeci și nouă, o corectă Extraterestrul. Am făcut această precizare pentru o oareșicare simetrie.“ „Pentru simetrie?“, făcu Mașa, clătinând din cap. „Da, replică vocea Extraterestrului. Pentru noi șaizeci și nouă e o cifră sacră. E ca yin și yang.“ „Nu mă interesează nici yin, nici yang... Mai bine mi-ați spune cine v-a ajutat să puneți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ăsta alte șaizeci și nouă de trupuri care să arate, ca să zic așa, cât de cât acceptabil...“ „Nu v-ați mulțumit să corupeți doar oamenii, ci v-ați dat și la animale! Ce se va Întâmpla acum cu Evlampia?“, exclamă Mașa cu-ngrijorare. „Care Evlampia?“ „Căprița mea.“ „A, făcu Extraterestrul. E spurcată. O vom sacrifica. Trebuie să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sacrifica. Trebuie să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul din trupul caprei ca dintr-o vizuină. Cealaltă Mașă, Mașa dezmățată, Îi urmă exemplul, scurgându-se de sub coada caprei ca o pastă lipicioasă pe podea. „Târfa!“ exclamă Mașa, aruncând cu găletușa de lapte În ea. Găletușa luă Însă o traiectorie ciudată și, În loc să aterizeze În capul Mașei-târfă, zbură În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Trebuie să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul din trupul caprei ca dintr-o vizuină. Cealaltă Mașă, Mașa dezmățată, Îi urmă exemplul, scurgându-se de sub coada caprei ca o pastă lipicioasă pe podea. „Târfa!“ exclamă Mașa, aruncând cu găletușa de lapte În ea. Găletușa luă Însă o traiectorie ciudată și, În loc să aterizeze În capul Mașei-târfă, zbură În zigzag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul din trupul caprei ca dintr-o vizuină. Cealaltă Mașă, Mașa dezmățată, Îi urmă exemplul, scurgându-se de sub coada caprei ca o pastă lipicioasă pe podea. „Târfa!“ exclamă Mașa, aruncând cu găletușa de lapte În ea. Găletușa luă Însă o traiectorie ciudată și, În loc să aterizeze În capul Mașei-târfă, zbură În zigzag, lovindu-se În ecouri de crusta Mașei-ou, ce se sparse parcă de la sine și, odată cu ea, se topiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
crusta Mașei-ou, ce se sparse parcă de la sine și, odată cu ea, se topiră În aer și cele două arătări scurse pe dușumea din trupul Evlampiei, care stătea acum În fața ei rumegând alene un capăt de ziar... Culegând găletușa de pe jos, Mașa Își făcu În gând semnul crucii. Mai Înainte Îl văzuse și pe Ippolit Subotin cum stătea Îmbrăcat În halatul său alb, cu părul uns cu unt, frumos pieptănat pe spate, cu un bețigaș ridicat deasupra celor două capete ale Evlampiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Înveșmântați În haine de apostol. Sobolănașii se Înghesuiră pe genunchii Mașei, căutând care mai de care să ajungă cât mai aproape de sânii ei. Toată această viziune nu dură decât o clipită, topindu-se-n văzduh odată cu femeia-ou În care zăcuse Mașa. Gazda răsuflă ușurată, privind cu luare-aminte În jurul ei. Evlampia și toate celelalte lucruri reveniră la Înfățișarea lor obișnuită. Cele două rândunici intrau și ieșeau pe ușa grajdului, ciripind vesele În aerul Încărcat de tot felul de miresme. Duceau lut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aerul Încărcat de tot felul de miresme. Duceau lut și pene În ciocurile lor mici, consolidându-și cu migală cuibul clădit sub vechea grindă. Ciripitul lor Îi aduse gazdei În suflet bucurie și pofta de-a trăi. Pășind peste prag, Mașa Îl văzu pe Extraterestru stând În cerdac și privind absent la mulțimea de orătănii ce umblau prin curte. Părea să se fi trezit de mult. Fața sa era proaspăt spălată, iar părul frumos pieptănat pe spate. În locul gioarselor cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
părea să-l deranjeze În nici un fel. Fața lui albă exprima o detașare absolută de tot ce se petrecea În preajma sa. Oaspetele părea pregătit de un drum lung. La picioarele sale era așezată o valijoară neagră, care părea extrem de grea. Mașa se aștepta să-l vadă mahmur, după ce dăduse pe gât atâta horilcă. Ba chiar se gândise să-i scoată din beci un castron de moare de varză, amestecată cu cea de mere acre. Rețeta aceasta o știa de la babulea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de beție, Îi punea la căpătâi o Întreagă oală. Moarea Însă trebuia și ea stinsă cu ceva. Un păhărel de agheasmă Îl punea pe Onisei cu totul pe picioare. Vizitatorul din alte galaxii părea Însă complet refăcut. ‚,Pesemne, Își spuse Mașa, s-o fi dres cu sticla de horilcă pe care i-am pus-o la-ndemână...“ Cu greu femeia se obișnui cu noua Înfățișare a oaspetelui. „Parcă-i el și parcă nu-i el, Își spuse ea. Ieri era ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În perete cu aerul sobru și tristețea ce se citea pe chipul transfigurat al oaspetelui său venit din alte galaxii. Extraterestrul aducea acum mai degrabă cu un proroc Îmbrăcat În gentleman, decât cu un vlăjgan sau găligan, cum Îl caracterizase Mașa. Vârsta musafirului era incertă. Fiindcă barba Îi era aproape la fel de transparentă ca și aerul; privit de la depărtare părea destul de tânăr, dar când te apropiai de el, vedeai că trăsăturile feței sunt ale unui om trecut de mult de prima tinerețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Fiindcă barba Îi era aproape la fel de transparentă ca și aerul; privit de la depărtare părea destul de tânăr, dar când te apropiai de el, vedeai că trăsăturile feței sunt ale unui om trecut de mult de prima tinerețe. - Bună dimineața, Îi ură Mașa, apropiindu-se de cerdac. Extraterestrul Însă privea undeva pe deasupra ei, fără să-i răspundă la urare. - V-ați sculat de mult? Îl Întrebă ea din nou, oprindu-se la trepte. Ochii oaspetelui scrutau depărtările. Înfățișarea sa Îi aducea aminte Mașei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întregi orizontul, pregătindu-se să-și ia zborul spre alte țărmuri, ceva mai primitoare... O Înstrăinare rece Îl Înconjura ca o aură. - De mult, făcu el absent, adăugând: Da, m-am sculat de câtva timp... - Nu cumva vreți să plecați? Mașa Îi pusese cu oarecare strângere de inimă această Întrebare. - Te-ai temut cumva că voi rămâne aici pentru totdeauna? o Întrebă el, fără să-și desprindă ochii de pe dealurile ce se profilau În zare... Mașei i se făcu rușine. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aici, ajunge acolo... Chiar și laptele muls de Ippolit. Așa că nu trebuie să regreți. Nimic nu se pierde, totul se transformă, spuse el zâmbind pentru prima oară În dimineața aceea... - Nu regret, s-a Întâmplat ce s-a Întâmplat, dădu Mașa a lehamite din mâini... Mă duc să Încropesc ceva. - Nu e nevoie. Dimineața stomacul meu nu-i obișnuit cu mâncarea, ci cu drumul... - Ați pomenit de Ippolit. Din pricina lui, am avut un fel de vedenie. Și Mașa se pregătea tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a Întâmplat, dădu Mașa a lehamite din mâini... Mă duc să Încropesc ceva. - Nu e nevoie. Dimineața stomacul meu nu-i obișnuit cu mâncarea, ci cu drumul... - Ați pomenit de Ippolit. Din pricina lui, am avut un fel de vedenie. Și Mașa se pregătea tocmai să povestească tot ce i se Întâmplase În grajd, În timp ce o mulgea pe Evlampia. - Știți, continuă ea, dacă tot plecați, poate Îl luați cu dumneavoastră. Ați face un mare bine dacă ne-ați scăpa de prezența lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ați face un mare bine dacă ne-ați scăpa de prezența lui... Inițial oaspetele se făcu că n-o aude. Apoi fața lui se posomorî, iar ochii căpătară o lucire stranie. - Dar Tatiana nu te deranjează? o Întrebă el pe Mașa. Mai bine o iau pe ea... - Pe babulea v-aș ruga s-o mai lăsați. M-am obișnuit cu ea. Mi-ar părea rău să știu că a plecat și nu se mai Întoarce, se rugă Mașa de oaspete. Extraterestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]