110,184 matches
-
Au apărut în colecția lui toate cărțile lui Hrabal, ale importantei poete Lenka Procházkova, ale lui Jan Lopotka... Î. Cam cîte exemplare avea o asemenea ediție? R. Pînă în 2000. Dar și numai 10-20, atunci cînd reproducerea se făcea la mașina de scris. Î. Foarte multe cărți nu ar fi fost interzise într-o țară normală și faptul că le dețineți reprezintă însăși normalitatea, nu? R. Bineînțeles. Suprarealiștii, Heidegger, ‡apek sau Masaryk nu aveau de fapt de ce să fie interziși. Totuși
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
Pe acest fundal se explică poate și succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca oricînd. Ele pot fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte sau după o zi de lucru, ele pot fi ascultate acasă, într-un moment de răgaz. Personal, deși nu sunt adepta ferventă a acestui fel de a consuma literatura, trebuie să menționez
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
de o jumătate de oră. Polițistul a ajuns mai repede, dar părea depășit de situație. Oricum apariția lui a stârnit zâmbete pline de subînțeles. Transcriu selectiv ce a urmat: Șoferul autocarului (vorbind la mobil): - Bă, mi-a murit unuî în mașină! Ce să fac, întârzii! Anunță tu la dispecerat. Șoferul ambulanței (către ceilalți călători coborâți din autocar): - Dacă e mort, n-am ce vă face! Io nu-l iau. Asta (bătând în capota ambulanței) nu e pentru morți. Șoferul autocarului: - și
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
sunt morți? Îi lăsați acolo, în drum? Nu-i duceți la morgă? Șoferul ambulanței: - Doamnă, astea sunt regulile! Uite, dacă mai mișcă puțin, io îl iau! Daî altfel, n-am dreptul! De ce nu înțelegeți!? Poate l-a otrăvit cineva în mașină, știu eu! Poliția trebuie să înregisreze martorii, să ia declarații... Un tânăr: - Și cum știți dacă e mort sau nu? Șoferul ambulanței: - Păi, nu-l consultă asistenta!? Tânărul: - Asistenta nu are parafă de deces, deci nu poate constata decesul. Trebuie
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
a murit, a murit, cu toții ne ducem când ne vine rânduî! (Către sătenii adunați) Să-l ia cineva, să-l ducă acasă că abia ce s-a urcat, e din comună dîaici. Un sătean: - Io n-aș băga mort în mașină...! Cineva din mulțime: - Daî ce-are, domîne!? Când era viu era bun, acuma ne doare-n cur! Ce, pute!? Asistenta constată decesul și lumea sare din nou cu gura pe șoferul ambulanței: - Domîle, ce dracuî, nu puteți lăsa mortuî în
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
Cineva din mulțime: - Daî ce-are, domîne!? Când era viu era bun, acuma ne doare-n cur! Ce, pute!? Asistenta constată decesul și lumea sare din nou cu gura pe șoferul ambulanței: - Domîle, ce dracuî, nu puteți lăsa mortuî în mașină! Duce-ți-l odată la Morgă! Șoferul autocarului: - Hai, domîne, ce dracuî! Dați odată mortuî jos din autocar să plec și io la București cu oamenii ăștia odată! În final, intervine și polițistul și oamenii îl urcă pe decedat în
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
e intrigată, zice că, dacă a fost inconștient, cum să plece atât de târziu și cu autocarul, că ce chestie să mori în autobuz, că ce-i mai trebuia lui pământ, că oare n-avea copii să-l ia cu mașina, că sufletul rămâne în autocar șase săptămâni... O tânără încearcă să închidă subiectul: - Puneți niște muzică, domî șofer! Daî nu mai puneți caseta aia cu maneaua „Viața mea e-n mâini la tine”... Șoferul n-are altă casetă și caută
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
valma, gură cască și priviri însetate iremediabil de spectacole în care grotescul periferiei și excesele decadenței nelocalizate nu se mai diferențiază, deasupra cărora tronează, ca un triumf absolut al ficțiunii suprarealiste - al acelei ficțiuni în care se întîlnește umbrela cu mașina de cusut pe o masă de disecție - o coroană de aur masiv, eșuată ea însăși pe o față puhavă, contrapunctată, la rîndul ei, de un burdihan mitologic, cam aceasta este imaginea, stilizată sever și eufemizată la maximum, a acelui amestec
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
de public, expoziția din 1938 - concepută de André Breton ca un eveniment multimedial, cu sprijinul lui Man Ray care asigura efectele de lumină și mai ales de întuneric, cu intervențiile lui Marcel Duchamp, cu păpușile erotice de Bellmer, cu manechine, mașini uzate - avea mai curând un aspect dadaist: nu se mai făcea deosebire între artă și viață. Între protestatari, figura însuși Dali, supărat pe excesele erotice ale acestor expoziții. Marea retrospectivă a lui Dali de la Frankfurt din anii ‘80 avea să
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
trebuit acuzat de plagiat fiind vorba de niște ghiduri de uz și valabilitate universale. Or fi așa, dar ghidurile au autori, proprietari intelectuali cum se mai zice. Dacă, Doamne ferește, cineva i-ar fura dlui Beuran vreunul dintre automobile, deoarece sînt mașini de serie mare, care se cumpără, nu-i așa, în toată lumea, d-sa n-ar mai reclama furtul la Poliție? Potrivit logicii sale despre plagiat, care e tot o hoție, cam așa s-ar cuveni.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Ori de câte ori străbat cu mașina cei 1400 de kilometri de la Montréal la Chicago, tot de atâtea ori Îmi spun că va fi pentru ultima dată. Mai ales dacă vremea se Întâmplă să nu fie prea bună. Anul acesta, am plecat spre Chicago sâmbătă, 28 noiembrie
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
-i dă pace, îi află înțelesul pe care și-l notează cu creionul pe un caiet de matematică nescris: «cochilie, s.f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini etc.». Creionul zăbovește în aer; nu înțelege pe deplin. Mai citește odată ce a scris. Scutură din cap. Ceva nu merge” (p. 44) Les incertitudes du language, ar putea comenta Jean Paulhan aceste rînduri care fac cît un eseu despre relația
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
eseu despre relația scriitor-cititor, limbajul metaforic și, eventual, criza lecturii. Cu dicționarul într-o mînă și romanul lui Nicolae Breban în cealaltă biata fată își continuă corvoada pînă cînd, ca într-o proză suprarealistă, este strivită izbăvitor sub roțile unei mașini. Tonurile minore în care naratorul prezintă tragedia îngroașă aspectul de fapt divers, lipsit de importanță și amintesc prin fraza sacadată și umorul absurd pe care îl degajă (voluntar sau involuntar) de faimosul preambul al filmului Amélie: „...închide cărțile și caietul
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
se lasă pe speteza scaunului, vizibil surmenată. Se întinde pe pat. Oftează. Adoarme. Visează ultimul cuvînt, zvîrcolindu-se. Apoi: Se odihnește o oră pleacă la antrenamente unde învață o nouă figură de atac întorcîndu-se acasă intră cu seninătate în botul unei mașini ce vira normal nimeni nu înțelege gestul ei oamenii și viața ea moare pe loc”. (p. 58) De cu totul altă factură este textul Ce părere aveți, domnule Llosa. Este o proză construită prin procedeul „mise en abîme”, cu un
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
ar trebui să se întoarcă acasă. Se gîndește cu groază că va trebui să-și petreacă noaptea la Slobozia și că nu are cum să-și anunțe bărbatul. Belele se țin lanț (ajunsă în sfîrșit acasă, femeia refuză să introducă mașina în curte de teamă să nu calce zarzavaturile) pînă cînd un vecin distrat lovește mașina parcată pe ulița satului cu un tractor și o face praf. Dincolo de această întîmplare hazlie a povestirii din povestire, există și un foarte interesant aspect
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
petreacă noaptea la Slobozia și că nu are cum să-și anunțe bărbatul. Belele se țin lanț (ajunsă în sfîrșit acasă, femeia refuză să introducă mașina în curte de teamă să nu calce zarzavaturile) pînă cînd un vecin distrat lovește mașina parcată pe ulița satului cu un tractor și o face praf. Dincolo de această întîmplare hazlie a povestirii din povestire, există și un foarte interesant aspect metaliterar al prozei. Naratorul discută cu un unchi al său aspecte legate de proza pe
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
întîi, la Llosa, peste tot.” (p. 117) Dacă în povestea tușii Anghelina autorul produce comicul prin contrastul existent între sistemul de valori al lumii moderne și cel al civilizației tradiționale (nimeni nu este interesat de valoarea de piață a Mercedesului; mașina este apreciată cel mult pentru culoarea ei și privită ca un potențial producător de pagube agricole care trebuie ținut în afara curții) în partea metaliterară a povestirii, el vizează, încă o dată, raportul dintre cititor și autor (discuțiile cu unchiul său), sugerează
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
Despre foarte multe lucruri e vorba în dările de seamă ale lui Anneli Ute Gabanyi, de la ședințele Uniunii Scriitorilor la vizitele de la București ale diferiților șefi de state mai mult sau mai puțin vecine și prietene, de la reintroducerea controlului asupra mașinilor de scris la pregătirea succesiunii dinastice a cuplului Ceaușescu și de la congresele partidului și ale diverselor comitete la subtilele schimbări în ierarhia totalitară. Un amănunt e absolut necesar pentru înțelegerea cărții lui Gabanyi, și anume chestiunea surselor acestor rapoarte de
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
în teatru: bucuria de a fi laolaltă cu ceilalți în respirația dintre cuvintele autorului spuse de actori. În seara când am fost eu la spectacol, o doamnă râdea tare și cu sughițuri, de câte ori i se năzărea, ca o alarmă de mașină: m-am simțit și mai singură. Piesele Liei Bugnar, jucate în aceeași ambianță sunt mai puțin ambițioase în planul modernității, izbutite, însă, în cel al teatralității. Autoarea nu se expune într-o oglindă astfel încât să reiasă măreția ei și nimicnicia
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
al cărui șofer era libanez și auzise de numele lui. “La Beirut nu mă cunoaște nici un taximetrist pe nume !” a mărturisit întristat moderatorul. La care, eu, autorul acestor rînduri, adaug: nici eu, șoferul fără clienți care vrea să-și gareze mașina în centru. Apare, în public, un băiat în maiou negru. “În sfîrșit, un tînăr!” șoptește fata necunoscută lîngă care m-am așezat, deoarece chipul ei proaspăt și spiritual - văzut cu alt prilej, de care nu-mi amintesc, cînd mi-a
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
scriitori, în stalinism, aveau șoferi, poate puși să-i supravegheze. Ei bine, cel puțin nu chemau taxiuri sau nu căutau loc de parcare riscîndu-și pielea. Eu, în schimb, care nu sînt atît de înțelept să scriu Haikku-uri, mi-am parcat mașina cu oarecare nerăbdare, numai ca să rabd frigul din piața hărăzită spectatorilor și să mă încălzesc cu poezia lumii, ceea ce este cam același lucru. Plec la mijlocul serii, nu știu unde, fără să aud un poet albanez de renume mondial, dar, spre rușinea mea
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
descărca (sau pe neprutenește downloada) de la ARHIVA” (epsilon.ro) - sau prin ezitarea între mai multe soluții, manifestată nu întîmplător într-un forum influențat de dezbaterile din Franța; se vorbește deci de a „downloada (telecharja, da jos, descarcă sau încărca pe mașină proprie) ca să nu se supere nimeni” (fr.groups.yahoo. com /group /franta-romania).
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
om, nu doar cu litera, dar și cu spiritul cărții, care e vie și trăiește într-un anumit mediu. Recenzia n-are un algoritm atît de precis ca prepararea unei mîncări în Sanda Marin ori ca fabricarea unei piese de mașină. Are însă anumite reguli, de genul celor presupuse de dv. Doar că nu neapărat aceleași în toate cazurile. Mai depinde și de carte felul în care o prezinți. Într-o formulă minimală, aceste reguli se pot învăța. Nu avem însă
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
și să bage legea frica în domnii care își bat nevestele. ZIUA anunță că s-a furat “Dacia” lui CVTudor. Motiv pentru care PRM-ul a dat un comunicat care se încheie astfel: “Dacă și lui Vadim i se fură mașina, atunci orice e posibil în România”. Corect, acest comunicat ar fi trebuit să sune “Dacă și lui Vadim i se fură una dintre mașini etc.”, fiindcă după cum remarcă JURNALUL NAȚIONAL, CVTudor are și alte automobile, mult mai scumpe, despre care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
-ul a dat un comunicat care se încheie astfel: “Dacă și lui Vadim i se fură mașina, atunci orice e posibil în România”. Corect, acest comunicat ar fi trebuit să sune “Dacă și lui Vadim i se fură una dintre mașini etc.”, fiindcă după cum remarcă JURNALUL NAȚIONAL, CVTudor are și alte automobile, mult mai scumpe, despre care a uitat să pomenească. În rest, toți nefericiții cărora li se fură singura mașină pe care o au cred același lucru ca șeful PRM
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]