1,613 matches
-
fost teamă să fac vreo mișcare, pentru a nu risipi vraja. Niciodată n-am văzut o apă mai limpede ca acolo... Dar altceva voiam, de fapt, să spun. Știi, probabil, că Deinocrates, arhitectul lui Alexandru, dorea să-l roage pe macedonean să-i permită să construiască o uriașă formă de om răsturnat, ținând într-o mână un oraș, iar în cealaltă o fântână. ― Cu atâta apă câtă să-i sature pe toți însetații. ― Exact. Orașul n-a fost construit niciodată. Fântâna
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
și după moartea tragică a tatălui, învățase să cânte și danseze la Paris, ca Audrey Hepburn. Cum de ajunsese atunci la București? Ca pinguinul Apolodor, zicea, scuturându-și capul cârlionțat și oftând, de dor. S-a măritat cu un tâmplar macedonean și au trăit destul de bine într-o curticică din Vitan, pe o uliță lungă, lungă, și totuși a fost scurtă, umbrită de castani și duzi, al cărei capăt se pierdea în câmp. Macedoneanul a murit căzând din cireșul amar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dor. S-a măritat cu un tâmplar macedonean și au trăit destul de bine într-o curticică din Vitan, pe o uliță lungă, lungă, și totuși a fost scurtă, umbrită de castani și duzi, al cărei capăt se pierdea în câmp. Macedoneanul a murit căzând din cireșul amar din curte, Dumnezeu să-l ierte! Ce dulceață făcea ea din cireșele acelea! Punea și murături, însă avusese întotdeauna capul prea împrăștiat ca să le pună cumsecade. Mereu ieșeau moi, ude. Bietul Tase! Fusese bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
străini. Erau doi oaspeți, dar numai unul dintre dânșii atrăgea atenția oricui și mi s-a fixat pentru totdeauna pe retina minții, de la prima vedere. Timp ca să-l studiez mai cu luare aminte, n-am avut fiindcă, nouă, copiilor de macedoneni, nu ni se Îngăduia să stăm la masă ori la discuții cu musafirii, indiferent de rangul acestora. Însă câteva priviri fugare, aruncate seara, la sosirea, și În dimineața următoare, la plecarea musafirilor, mi au fost deajuns ca să-l rețin pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care le consideram inofensive și pacifiste, spiritual-creștine, i-am invitat să participe și pe căcăcioșii Alexandru Ivasiuc și Paul Goma (care erau prieteni foarte buni). Amândoi, mi-au dat același răspuns fricos, dar nu În același timp: „Dacă tu, Derdena, macedonean curajos, nu te temi de repercusiuni, În schimb, eu am frică de izolare și nu vreau nici să ajung la Domocoș (locțiitorul politic al Închisorii)”. Despre Ivasiuc am scris destul În cartea memorialistică „Mărturisirea unui neînvins”, prezentând probe irefutabile că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
așa cum scriu istoricii de după Herodot, Începând cu acesta, supranumit „părintele istoriei”). Din etimonul DARDANUS a derivat și toponimul DARDANELE, adică denumirea strâmtorii care leagă mările Marmara și Egee. „Dardania, regiune istorică În Peninsula Balcanică, la hotarele de N ale Regatului Macedonean, populată de triburile războinice ale dardanilor (populație de origine predominant iliră). În secolele 4-2 Înainte de Hristos, dardanii se afirmă ca dușmani redutabili ai Macedoniei, apoi sunt supuși de romani, În secolul 1 Înainte de Hristos. Inclusă, În secolul 1 Înainte de Hristos
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
citat din „Mic dicționar al lumii antice” de Horia C. Matei, editura „Albatros”, București, 1986 (H.C. Matei a folosit sintagma comunistă „Înaintea erei noastre”). Cu alte cuvinte, patronimul DERDENA este cât se poate de vechi și de nobil, de autentic macedonean traco-ilir, provenind din etnonimul ce desemnează un trib tracic cunoscut, Încorporat la Macedonia, În timpul regelui Filip al II-lea (tatăl celui mai mare rege din evul antic, Alexandru Macedon), de nu cumva chiar mai devreme, sub domnia regelui Filip I.
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu va trăi la noi decât un an și va Închide ochii (se consumase mult după decesul soției sale, murind, așadar, de supărare), la mai puțin de 55 de ani, În octombrie 1941. Și, fapt nemaiauzit și nemaivăzut printre românii macedoneni din sat, În aceeași noapte de pomină a adormit Întru Domnul și bunicul meu matern TAȘU MUHA. Prin urmare, doi morți În aceeași noapte și În aceeași casă cu doar trei camere, În care viețuiam Înghesuite 15 persoane. La 40
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
lăcomie de a-și face o situație prin familie, de a moșteni, de a căpăta. În ascendența lui se aflau, pe cât se putea ghici, albanezi veniți de-a dreptul de peste Dunăre și numiți, mai dulce, "arnăuți" sau, cu totul eufemistic, "macedoneni". - Moșii mei au fost negustori, oameni de acțiune, de la eiam eu groaza de a sta pe scaun, la un birou. Jos funcționarismul! Raza operațiilor acestor moși se deducea din vorbele lui Stănică a fi fost Oborul. El vorbea câteodată, copleșit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tăiat odată un unchi dinspre mamă un porc, și tata a tot mâncat din șorici până i s-a pus nod în gât. Ai noștri au venit de peste Dunăre, așa spunea moșu-meu, ca să scape de prigoana turcilor. Au fost macedoneni bogați. Când au plecat și-au vândut toate oile și au făcut parale și și-au cumpărat mai mulți frați moșie mare pe lângă Giurgiu. D-aia le-a zis Giurgiuveanu. Însă moșu-meu trăia mai mult la oraș, și tata
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
4 republici care și-au proclamat independența alături de Serbia și Muntenegru (deși sârbii nu reprezentau o majoritate în sens absolut în fosta Iugoslavie, ei erau populația cea mai numeroasă). Este și situația persoanelor de origine ucrainiană, kazahă, slovacă și altele, respectiv croată, macedoneană sau slovacă, aflate pe teritoriul actual al Federației Ruse, al Serbiei, Sloveniei ori Bosniei-Herzegovina, respectiv al Cehiei, în urma trasării noilor frontiere. In statele federale respective, aceste grupuri de persoane nu erau, de regulă, tratate ca minorități, chiar dacă într-o republică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
incluzând pe scoțieni, irlandezi și galezi, ca și de la caz la caz pe romi, pe irlandezii nomazi (travellers), sikșii și evreii 16; Croația se referă în legislația internă la 22 minorități (albanezi, austrieci, bosnieci, bulgari, cehi, germani, unguri, italieni, evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
evrei, macedoneni, muntenegreni, polonezi, rromi, români, ruși, ruteni, sârbi, slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și refugiații nu pot fi considerați ca intrând în câmpul de aplicare a Convenției 33. În cea de-a doua opinie cu privire la România, Comitetul ia notă de faptul că guvernul român a extins protecția Convenției-cadru la alte 4 minorități (albanezi, macedoneni, italieni și ruteni) și recomandă să examineze posibilitatea de a include în aplicarea Convenției alte grupuri care au exprimat interesul pentru protecția oferită, mai ales aromânii și ciangăii unguri. Comitetul a menționat, însă, că există opinii divergente în cadrul acestor două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru că trecutul va continua să ne bântuie ca un secret vinovat. Am văzut cum s-a întâmplat în alte țări. Grecia a refuzat să recunoască Macedonia îcare se numește în continuare „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”) fiindcă urmase o politică de transformare a etnicilor macedoneni în greci cu 40 de ani înainte. Turcia nu poate recunoaște masacrarea armenilor sau abuzurile suferite de kurzi. în trecut, America, fiind o societate deschisă, a fost mai dornică să-și recunoască greșelile din trecut. Genocidul amerindienilor a intrat în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sapegno, Norberto Bobbio, Luigi Reina, Alberto Bevilacqua, Alberto Moravia, Alberto Granese, Corrado Calabrò, Gianpaolo Rugarli, Alberto Abbuonandi, Remo Bodei, Sergio Givone, Giuliano Manacorda. Numeroase sunt traducerile scrierilor sale în limbi străine: în română, engleză, franceză, spaniolă, rusă, germană, portugheză, slovacă, macedoneană, suedeză, slovenă, bulgară, greacă, maghiară. Dante Maffìa a scris mult, tot mai convins, așa cum a repetat în mai multe ocazii, că scriitorii nu pot și nici nu trebuie judecați după cantitatea paginilor lor. "Când Liala a fost întrebată de un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
deci să frecventeze teatrul. Dintre toți interpreții, atenția lui căzu asupra lui Jack. Deși grimat, aproape vopsit pe față și mascat, nu-și putea ascunde înălțimea și nici glasul. Vocea în special îl izbi pe agent, un ton sepulcral, propriu macedoneanului, cu care-și falsifica glasul normal. Totodată, Jack avea un rictus al buzei asemănător și acesta cu un tic al lui Carababă, cauzat de obiceiul de a despica și a scuipa semințe. Agentul venind și pândind în nenumărate rânduri, ajutat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
somn epimenidic"! Dar ce ne facem dacă îl judecăm pe Platon într-un context istoric, pe Platon pe care îl vedem într-o Atenă învinsă de Sparta lăudând Sparta? "Un turcit", am spune noi astăzi. Dar Aristotel, cu simpatiile lui macedonene? Dar Eminescu, cu obsesiile lui paseist-voievodale, într-o epocă în care România avea nevoie de sincronizare? Am ajuns să înțeleg târziu vorba lui Julien Benda din La trahison des clercs - vorba aceea care, pe când eram tineri, ne indignase pe toți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totuși cumpără cărți sau ajută la tipărirea lor. Ei își aduc în biserica din Pesta un preot român din Banat, care asemenea e trăducător de cărți, căci se zice că el va publica un op intitulat Teofron. Tot de români macedoneni, între care se află și "filozofi întregi" se numără prea învățatul Dimitrie Darvar (din Viena) "carele mai multe cărți au dat la lumină în limba grecească". Emanoil Ghica de Dejanfalva (tot romîn) ajută tipărirea unui lexicon sârbesc. Simeon Gheorghe Sina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sale. Constantin Ghica, Zenobie Pop, în fine Mihail Boiagi (cunoscutul autor al gramaticei macedoromîne) care scrie o carte numită "Lumea închipuită" (Orbis pictus). Ar fi interesant de-a se ști dacă Boiagi n-a scris cumva această carte în dialectul macedonean chiar. Teodor Tyrca dă 5000 fl. ajutori pentru tipărirea lexiconului sârbesc. Tot între macedoromâni se găsesc oameni care întrețin tineri români cu "hrană, îmbrăcăminte și ajutorință" la școalele superioare din Pesta. Ei sunt frați și se numesc Atanasie și Constantin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al acestei atitudini ne este oferit de un fragment din Viața lui Paulus Æmilius, unde avem de-a face cu două comportamente diferite În timpul unei eclipse de lună care are loc pe neașteptate, Înaintea bătăliei de la Pydna: teroarea superstițioasă a macedonenilor, pe de o parte, și reacția „rațională” a romanilor, pe de alta. Paulus Æmilius, deși Întrevedea o explicație științifică a fenomenului, imediat ce eclipsa ia sfârșit, dând ascultare spiritului său profund religios, săvârșește un sacrificiu pe care Îl repetă până când reușește
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu pseudonimul Herodot, iar din 18 95 e condusă de G.G. Ionescu, ‐ poetul George Tutoveanu de mai târziu, până în 1908 când dispare. Ștefan Neagoe, 1838 1897 Ziarul este proprietatea noastră, a comitetului de redacție, 113 fiind redactat tot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul Tecuci, a învățat la Bârlad cursul primar și secundar, bursier al Fundației Codreanu. A fost institutor de la 1879 la Ploiești, apoi, după terminarea facultății de litere din București
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jegoși se simțeau la mare cinste că "au puterea în mână" în ziua votului. Dacă aceștia erau beți înainte de prânz,... unde-au pus ștampila? E greu de crezut că n-au fost turmentați sau fără minte măcar, cei 564 pentru macedoneni (!), 396 pentru italieni, 369 pentru tătari turco musulmani... adică 4200 voturi pentru diverse minorități! Iar dacă unii au lăsat votul alb sau nul (10.000 în total) pentru ce s-au mai dus la "vot" ? Deci prostia a făcut casă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]